Neamul Românesc, aprilie 1935 (Anul 30, nr. 74-95)

1935-04-02 / nr. 74

PUBLICAȚIUNE Ministerul de Finanțe aduce la cunoștința tuturor contri­buabililor din Capitală că de la­ 1 Aprilie a. c., se va restrânge numărul Percepțiilor fiscale și Circumscripțiile de Constatare urmând a funcționa cu înce­pere dela această dată numai 12 percepții și servicii de con­statare în loc de 20, adică câte 3 de fiecare Administrație de sector. SECTORUL I GALBEN La acest sector potrivit nouei grupări vor funcționa: PERCEPȚIA CIRC. I FISCALA Și CIRC. 1-a DE CONSTATARE MUTATE DEFINITIV IN LO­CALUL DIN STR. LONDRA DE LA 1 APRILIE 1935 vor cuprin­de suburbiile : 1. Sf. Va­sile, 2. Popa Cosm­a, 3 Visarion, in, 4. Precupeții Noi I si II, 5) Cișmeaua, 6) Amza, 7) Floreasca partea I care aparținea de circ. VIII-a, 8) Floreasca partea I care a­­parținea de circ. VIII-a. PERCEPTIA CIRC. n-a FIS­CALA SI CIRC. H-a DE CON­STATARE PROVIZORIU DE LA 1 APRILIE 1935 IN LOCALUL DIN STR. CANTACUZINO va cuprinde suburbiile: 1) Crețulescu, 2) Oțetari, 3) Boteanu, 4) Pitarmoș, 5) Bise­rica Enei, 6) Caimata, 7) Ba­­tiște, 8) Popa Darvași, 9) Icoa­na 8, 10) Armeni, 11) Popa Rusu 8,12) Popa Chițu, 13) Sil­vestru 7. PERCEPȚIA CIRCU­OT­A FIS­CALA PROVIZORIU DE LA 1 APRILIE 1935 IN LOCALUL DIN STR. PROF. URSA NO. 7 CIRC. III-A DE CONSTATARE PROVIZORIU DELA 1 APRI­LIE 1935 IN LOCALUL DIN STR. GENERAL LAHOVARY NO. 40 va Cuprinde sUburbiile : 1) loan Moși I, 2) loan Moși II, 3) Precupeții Vechi I, 4) Precupeții Vechi II, 5) Treimea I, 6) Treimea II, 7) Treimea IV, 8) Dichiu I care aparținea de circ. VIII, 9) Dichiu I care aparținea de circ. vi-a. SECTORUL II NEGRU La acest sector potrivit nouei grupări vor funcționa: PERCEPȚIA CIRC. IV-A FIS­CALA Și CIRC. IV-A DE CON­STATARE MUTATE DEFINITIV DE LA 1 APRILIE 1935 IN LO­CALUL DIN CALEA MOȘILOR va cuprinde suburbiile : 1) Șelari care aparținea de Circ. III veche, 2) Gheorghe Nou care aparținea de circ. III veche, 3) Gheorghe Vechi care aparținea de circ. III veche, 4) Căiței care aparținea de Circ. 3) veche, 5) Răsvan care a­­parținea de circ. III veche, 6) Popă Herea care aparținea de Circ. Ii veche, 7) Curtea Ve­che, 8) Curtea Veche­­, 9) Udricani, 10) Domnița Bălașa, 11) Sft. Ioan Nou, 12) Sft. Vi­neri, 13) Popescu și 14) Sârbi care aparțineau de Circ. V ve­che, 15) Olari, 16) Mântuleasa, 17) Negustori, 18) Vergu, 19) Sft. Ștefan care aparțineau de Circ. IV veche, 20) Dobroteasa I, 21) Stanciu n, 22) Olteni, 23) Ceauș Radu I care aparți­neau de circ. VI veche, 24) Lu­caci care aparținea de circ. V-a veche. PERCEPȚIA CIRC. V-a FIL­CALA ȘI CIRC. V-A DE CON­STATARE PROVIZORIU DE LA 1 APRILIE 1935—23 APRILIE 1935 IN LOCALUL DIN BD. PACHE NO. 48. IAR DELA 23 APRILIE DEFINITIV IN LO­CALUL DIN BD. FERDINAND va cuprinde suburbiile : 1) lancu I, 2) lancu I, 3) Oborul I, 4) lancu I, 5) Obo­rul II, 6) lancu II partea I, 7) Treimea III, 8) Popa Soare, 9) Hagiu, 10) Oborul Vechi, 11) Pantelimon, 12) Popa Nan, care aparținea de circ. XI veche. PERCEPȚIA CIRC. VI­A FIS­CALA ȘI CIRC. VI­A DE CON­STATARE PROVIZORIU DELA 1—23 APRILIE 1935 IN LOCA­LUL DIN STR. CEZAR BOLIAC NO. 42, IAR DELA 23 APRILIE 1935 DEFINITIV IN STR. CI­REȘILOR va cuprinde subur­biile : 1) Isvor, 2) Foișor, 3) DeLea Nouă, 4) Delea Nouă II, 5) De­lea Veche, 6) Dobroteasa, 7) Stancu I, 8) Ceauș Radu, partea I, 9) Apostol, partea I, 10) Apostol partea II, SECTORUL III ALBA­STRU La acest sector potrivit nouei grupări vor funcționa: PERCEPȚIA CIRC. Vil­a FIS­CALA PROVIZORIU DE LA 1 APRILIE—26 OCTOMBRIE 1935 IN LOCALUL DIN STR. MIHAI VODĂ NO. 25 și CIRC. VH-A DE CONSTATARE PRO­VIZORIU DE LA 1 APRILIE— 26 OCTOMBRIE 1935 IN LO­CALUL DIN STRADA MIHAI VODĂ NO. 35 va cuprinde sub­urbiile : 1) Șerban Vodă, 2) Biserica Doamnei, 3) Mihai Vodă, 4) Arhimandrit, 5) Biserica Albă, 6) Radu Vodă, 7) Sft. Ecateri­­na, 8) Doamna Bălașa, 9) Sft. Spiridon, 10) Sft. Dumitru, 11) Isvor. PERCEPȚIA CIRC. VII-A FIL­CALA ȘI CIRC. VIII-A DE CONSTATARE DEFINITIV DE LA 1 APRILIE 1935 IN LO­CALUL DIN STR. CUȚITUL DE ARGINT va Cuprinde sub­urbiile : 1) Bărbătescu vechi I, 2) Băr­bătescu vechi II, 3) Bărbătes­cu Nou, 4) Bărbătescu Nou II, 5) Bellu I, 6) Bellu II, 7) Că­rămidari, 8) Manu Cavat­u, 9) Broșteni, 10) Șerban Vodă, 11) Vlădica, 12) Slobozia, 13) Flă­mânda. PERCEPȚIILE CIRC. IX-A FIS­CALA ȘI CIRC. IX DE CON­STATARE DEFINITIV DE LA 1 APRILIE 1935 IN LOCALUL DIN STR. 13 SEPTEMBRIE va cuprinde suburbiile : 1) Sft. Elefterie, 2) Spirea Veche, 3) Spirea Nouă, II, 4) Spirea I partea I, 5) Spirea I partea II, 6) Ghencea I, 7) Ghencea II, 8) Lupeasca. SECTORUL IV VERDE La acest sector potrivit nouei grupări vor funcționa: PERCEPȚIA CIRC. 10-a FIS­CALA provizoriu dela 1 Aprilie 1935—23 Aprilie 1935 în localul din str. G-ral Berthelot, după care dată se va muta definitiv în localul din strada Popa Tatu. CIRC. 10-a DE CONSTATARE provizoriu dela 1 Aprilie 1935— 23 Aprilie 1935 în localul din str. Brezoianu No. 15, după care dată se va muta definitiv în acelaș local din strada Popa Tatu, va cuprinde suburbiile: 1) Brezoianu, 2) Crețulescu, 3) Popa Tatu, 4) Schitu Măgu­­reanu, 5) Sft. Ștefan I, 6) Sft. Ștefan­i, 7) Cotroceni, 8) Sft. Voevozi, 9) Sft. Constantin, 10) Manea Brutaru. PERCEPȚIA CIRC. 11-a FIS­CALA provizoriu dela 1 Aprilie 1935—23 Aprilie 1935 în loca­lul din bd. Col. M. Ghica, după care dată se va muta definitiv în localul de lângă primăria Sectorului IV Verde. CIRC. 11-a de CONSTATARE provizoriu dela 1 Aprilie 1935— 23 Aprilie 1935 în localul din calea Griviței, după care dată se va muta definitiv în acelaș local de lângă Primăria Secto­rului IV Verde. Va cuprinde suburbiile: 1) Visarion, partea I, 2) Vi­­sarion partea II, 3) Visarion IX, 4) Griviței I, 5) Sft. Nico­­lae I, 6) Sft. Nicolae I, 7) Ciș­meaua I partea II, 8) Ciș­meaua II partea I, 9) Cișmeaua II partea II, 10) Cișmeaua II partea II, b. c. PERCEPȚIA CIRC. 12-a FIS­CALA provizoriu dela 1 Aprilie 1935—23 Aprilie 1935 în localul din str. Grand, după care dată se va muta definitiv în localul din str. Giulești No. 46. CIRC. 12-a DE CONSTATARE provizoriu dela 1 Aprilie 1935— 23 Aprilie 1935 în localul din­ calea Griviței, după care dată se va muta definitiv în localul din str. Giulești No. 46, va cu­prinde suburbiile: 1) Cărămidari, 2) Grivița n, 3) Grand, 4) Principele Carol, 5) Militari și Roșu, 6) Marele Voevod Mihai, 7) Bucureștii Noui. Iii Pentru TRANSPORTUL MĂRFURILOR de COLETARIE S. A.R. de GRUPA) a organizat serviciul de la domiciliu la domiciliu. Reprezentanțe și filiale în toate orașele principale ale țării. Centrala. București, Str. Ilfov 3. Telefon 3.92.40 Spectacole TEATRE OPERA ROMANA: Rlgoletto. NATIONAL: Făcliile. COMOEDIA: Ploaie. VESEL: Birlic. REGINA MARIA: Simunul. CINEMATOGRAFE SELECT: Motiv de divorț. REGAL: Fata care apune nu. FEMENA: „Datorie și iubire"” cu Gustav Fröhlich. CAPITOL: Văduva veselă. B.-PALAS: Maree răpit de gang­­steri. RIO: Sorrel și FM și trupa rusă de revistă. ROXY: Văduva veselă. OMNIA: Oameni în alb și Veninul dragostei. FORUM: Oameni în alb și Veninul dragostei. CORSO: Umbra misterioasă cu Wi­liam Powell. LIDO: Tunelul și Ajutor, sunt mi­lionar. BIZANTIN: Povestiri din pădurea vieneză și Pentru o femeie. MARNA: Barcarola și revistă. VOLTA-BUZEȘTI: Războiul mon­dial și o Familie numeroasă. „NEAMUL ROMÂNESC“ Citiți --------------------­ GREFA TRIBUNALULUI PRAHOVA S. IV-a Extract No. 36179 1934 Decembrie 8 D-na Elena C. Munteanu din Ploești str. Bărcănești nr. 130 prin petiția înreg. sub nr. 20286- 1934 a intentat divorț soțului său Const. Munteanu din Ploești str. Bărcănești nr. 100, pentru cauze determinate de lege. Din căsătorie a rezultat "copila Maria, de 4 ani. Soții n’au avere. S’a format prezentul conform art. 285 cod. civil. Grefier, indescifrabil. astăzi la Cinema. „ARO" „O noapte de dragoste“ ce­lebrul film al divei Grace Moore. „TRIANON" „Divorțul vesel" cu dansul Continental, executat de Gin­ger Rogers și Fred Astaire. „VOX" „Domnița Codrului" cu Irene Dunne și Richard Dix. „DARI Y“ Buiev. Elisabeta Nr. 5, lângă Vox VALSUL DE ADIO A LUI CHOPIN NEAMUL ROMÂNESC Sibiul a dovedit și d-lui Maniu și d-lui Mihalache că resturile na­­țional-țărăniste rămase în juril lor nu mai pot avea contact cu Ardealul decât sub scutul jandar­milor și poliției. Acolo, după cum se știe, întrea­ga organizație național-țărănistă de sub șefia l­ lui V. Tilea a trecut de patea d-lui Vaida. Cu d. Maniu rămânând numai cei excluși din partid de d- Mihalache, când șeful de la Topoloveni se credea în tan­dreță cu d. Vaida. AU FOST ADUȘI FAGARAȘENI D-LUI DOBRESCU Maniștii, deși rămași puțini, amenințaseră la centru că po­porul este cu ei în jud. Sibiu. Dar d. Mihalache spre a se con­vinge de adevăr a hotărât să se ducă acolo invitând și pe d. Ma­niu s­ă vină cu el. Sufletiștii maniști de la Sibiu au făcut atunci apel la d. Aurel Dobrescu ca să aducă țărani din Făgăraș, cari împreună cu lucrătorii din fabricile minori­tare din Sibiu să umple sala „Thalia“ unde ieri D drm­inică, avea să se țină o întrunire pu­blică, întrunirea nu s’a putut des­chide însă, la ora 10 anunțată, pentru că în vreme ce organi­zația din jud.­Sibiu, de sub pre­ședinția d-lui Tilea ocupase a­­proape întreaga sală „Thalia**, având placaje tipărite cu „Jos Mihalache“, „La Topoloveni nu în Ardeal“ „Afară cu sperțarii Skodei“, „Jos cu în­strem­ații“, etc., poporul sibian, masat în stradă, înconjurase oțelul Bu­levard unde se aflau d-ni Miha­lache, Mianiu și Mihai Popovici și aceștia nu îndrăzneau să risce a merge la întrunire. INCAERAREA DIN PIAȚA UNIRE! Disperați din cauza eșecului întrunirii și situației în care au pus pe șefii lor, maniștii au în­ceput să îndrumeze pe făgără­­șeni și pe lucrătorii din fabrici spre grădina la „Trei Stejari“, cu gândul să țină întrunirea a­­colo. Membrii organizației sibiene auzind însă de aceasta au hotă­rât să împiedice și întrunirea D. I. MIHALACHE din grădină. Dar pe drum in­­tâlnindu-se cu cei cari se du­ceau la „Trei stejari“ a avut loc o primă încăerare. Partizanii d-lui Tilea au ocu­pat totuși grădina și maniștii nu a­u putut ține întrunirea nici acolo. Obligați să se înapoeze și foarte furioși că-și trădaseră neputința, maniștii s’au înapo­iat spre centru. In mijlocul lor au venit aituinci d-nii Aurel Do­­brescu și Ilie Lazăr cari au luat comanda făgărășenilor ca sa o ducă să manifesteze în fața ote­lului Bulevard și să împrăștie pe membrii organizației d-l­a Titea. A . . Dar în drum, trecând prin piața Unirei, și întâlnind un grup mic, în mijlocul cărora se aflau prietenii d-lui Titea, d-nii dr. Vasiu, dr. Curea, Samoil Da­vid și Roșca, prețioși maniști au comandat atacarea grupului cu pietre și ciomege. Reușind să rănească pe cei din mijlocul grupului, maniștii au prins curaj și profitând de faptul că d. Nicolae Răzorea se refugiase în clubul organizației locale au pătruns în local și gă­sind acolo pe cel refugiat l-au tăiat cu cuțitele și au devastat clubul. INTERVENȚIA AUTORITARILOR Intre timp d. Mihalache a che­mat la telefon pe d. chestor al poliției și apoi pe d. coman­dant al corpului de armată și a cerut protecția autorităților ca să poată ține întrunirea. S'aa trimis atunci cordoane de armată la otelul Bulevard și la sala „Thalia". Toți manifestan­ții, fără deosebire am fost eva­cutați și apoi nu s'a dat drumul în sală de cât mani­ști tor. De abia la ora 1, trecând prin­tre cordoanele militare d-nii Mihalache, Maniu și Mihai Po­­povici au putut să se ducă la sala de întrunire. Spiritele în oraș fiind iritate a trebuit să se ia măsuri de or­dine, patrulele circulând în o­­raș până la plecarea d-lar Miha­lache, Maniu și Mihai Popovici din localitate. ---------OOXOO--------­D. Mihalache **~-*~**TM~~ bupicttdoit d& ui --------- tntr'un otel la Sibiu - Sala de întrunire complect ocupată de amicii și parti­zanii d-lui Vaida.­­ D-nii Mihalache, Maniu, și Mihai Popovici baricadați în oțelul Bulevard. — Maniști s'au răsbunat rănind căți­va fruntași ai organizației d-lui Tilea — ■1...............* O­M­­ ■­ Cuvântarea d-lui Mihail Enescu D. M. Enescu, directorul ge­neral al Casei centrale a asigu­rărilor sociale, mulțumește d-lui ministru Nistor pentru impor­tanța pe care o acordă asigură­rilor sociale. D-sa explică rostul cotei de 1,20 la sută care se aplică nu numai salariilor mai mici de 6000 lei, ci tuturor salariilor fără excepție. Acesta e spiritul legii. Vorbind despre problema servitorilor, spune că aceștia sunt un adevărat focar de in­fecție, fiindcă mai ales prin ser­vitoare se propagă toate boalele venerice soldaților, iar aceștia la rândul lor, duc bolile mai departe la cei din satul lor. Ori această categorie de oameni este cuprinsă în lege, iar Curtea de Apel din Cluj chiar a dat o sen­tință în acest sens. In ce privește pe funcționari, problema se va rezolva de la sine întrucât se va introduce exame­nul, iar în ce privește cumulul pentru corpul medical instituția nu se poate lipsi de cunoștințele câtorva eminenți medici care sunt o excepție în cadrul admi­nistrativ. Atunci când se va re­zolva salarizarea suficientă a medicilor, se va vedea ce e de făcut. S’a afirmat de d. Flueraș,ca cei 1,20 la sută ar­ produce nu­mai 52 milioane lei, — de fapt produce 116 milioane, dar aceas­tă sumă abia ajunge pentru plata celor 25.000 de pensio­­n­ari și rentieri, căc­i suma cu­venită acestora trece de 95 mi­lioane lei anual. S’a mai exprimat dorința de a avea o singură Casă de pensii. Desigur că acest lucru ar fi ideal, dar nu se poate ajunge acolo fiindcă nu există un sis­tem unic de calculare a pen­siilor. Altul e la Casa muncii C.F.R., altul la noi, altul aiu­rea. Și apoi acestea ar îngloba peste 600 milioane, de unde să luăm când toate încasările noas­tre se urcă abia la 800 milioane și avem atâtea ajutoare de acor­dat. Recunosc că pensiile actuale sunt și insuficiente și nici uni­form și științific calculate, dar ne trebue o pregătire specială pentru stabilirea altui regim la care să contribue deopotrivă . Statul, patronul și asiguratul. In chestia bolnavilor de tu­­berculoză, d-sa spune că aceștia vor fi încadrați activitatea „Li­­gei pentru combaterea tubercu­lozei“, iar în privința celorlalți asigurați bolnavi de alte boale, roagă pe d. ministru Nistor, care Concursurile interșcolare La 11 Aprilie se va ține al nouălea concurs interșcolar or­ganizat de ministerul instrucțiu­nii in colaborare cu asoc. româ­nă pentru Liga Națiunilor și cu secțiunea auxiliară română a Fi­­dacului. Vor participa elevii și elevele școalelor secundare din țară și cei ai școalelor comerciale din Capitală. ____ ­ldunarea generala a Casei Centrale a asigurărilor Sociale Ultima zi . La ora 10 dim., șed­ința s-a des­­ch­ia în­ continuare sub președin­ția d-lui Niculescu-Ritz, asistat de d. G. Gheorghiu, se­cret­arul gene­ral al ministerului muncii și d. M. Enescu, directorul general al asi­gurărilor sociale. Se da cuvântul d-lui Haimson, care cere mai mu­ltă asistență me­dicală la domiciliul asiguraților. D. Al. Samoilă observă că legea pentru organizarea asigurărilor so­ciale, deși nu e perfectă, nu este un motiv să se critice instituția în sine. Modificările care vor surveni nu vor avea de­cât să îndrepte și mai mult relele. D. V­asilescu-Ploești recunoaște marea utilitate a asigurărilor pen­tru grija atâtor vieți de lucrători, și cere mai multe economii de la mobilier în beneficiul muncitori­lor, care mai alles în industriile din Prahova, fac o muncă grea și au f­rica­t« apiM _ și ..*»?■** pentru Ploești, Buzău și Târgo­viște. . . . „ D Bacu cere să se intervină pe lângă C.F­ R. pentru ,ca măcar pre­ședinților caselor de asigurări, care nu au salarii, dar fac atâtea de­plasări, să li se acorde o reducere pe C.F.R. de 50%. D. Moi­sin Vir­gil cere ca La sa­natoriul din Geoagele care este construit cu banii asiguraților din fosta monarhie austro-ungara sa fie primiți câți mai mulți munci­tori. De asemenea, cere să se cumpe­re un vehicul cumsecade pentru transportul accidentaților pe o dis­tanță de 18 km. până la spital. Intre timp, d. ministru Nistor ia președinția dezbaterilor, fiind aclamat de toată adunarea, de comun acord cu d. d­r. Costi­­­­nescu să intervie pe lângă Efo­­­ria spitalelor ca să pună la dis­poziția Casei Centrale câteva paturi de fiecare spital cu taxă uniformă. Ca încheere, d. M. Enescu pro­pune ca în cele trei imobile din­­ țară, proprietate, să se înființe­ze o casă de retragere pentru bătrânii lucrători săraci, care nu au anii de pensie sau care ră­mânând îndărăt cu cotizațiile au pierdut conform legii drep­tul la asistența instituției. Acesta ar fi un început al in­tenției creărei „căminului de retragere“. D. M. Condrus a pus problema asistenții medicale a ziariștilor profesioniști, care sunt m­embrii casei de pensii. D. ministru Nistor, în u­rma ex­plicațiilor d-lui Enescu, promite că se va ocupa de soluționarea a­­cestei chestii. ALEGEREA CONSILIULUI Noui­ consiliu de administrație al Casei centrale a asigurărilor so­ciale a fost constituit astfel: Din partea marilor industrii: d-nii ing. Mircea Ionescu, ing. Pe­­nescu-Kertch și ing. C. R. Mir­cea. Din partea comerțului: d. Ni­­culescu-Ritz. Din partea salariaților din toate categoriile d-nii: I. Flueraș, Eft. Gherman, Ilie Calciu, I. Mirașcu, N. N. Munteanu, și Vasiile Con­­st­aintinescu și din partea mnicei in­dustrii d-nii: Margarint și Sorescu. In comisia superioară de con­trol au fost desemnați din partea grupului patronal d-nii: Mocior­­nița și ing. Lorenți. * Tîp. Ziarului „UN­IVERSUL” Str. Brezoianu 23-25 București Bugetul Bulgariei Sofia, 31 (Rador).­­ Consiliul de miniștri a adoptat proectul de buget al statului pe exerci­țiul viitor. Bugetul se ridică la suma de 5.695 milioane leva. --------x * x-------­Ședința medicilor creștini Grupul medicilor români creș­tini ține ședință mâine, M­orți, la ora 9 seara, în palatul soc. studen­­­ților în medicină, b-dM Schitu Mă­­gureanu 2. Nationalism Un curent teribil, duce m­ajoritatea grapași­lor, spre­ urHîațîe­­nsifism integral, și cu oare­cari avantagii electorale pe deasupra. Semnalul d-lui Vaida, și programul său, au contaminat până și pe d. Mihalache. La fiecare întrunire, d-sa întreabă publicul dacă nu e român, dacă nu iubește pe români, dacă d. Maniu nue fost totdeauna, un neînfricat luptător al „promovărilor" valahe... Asistenta aclamă, bine­înțeles, și vajnicul șef, uită cel puțin pentru moment cum a guvernat și la ce rezultate precise a dus lupta sa naționalistă. Și supralicitarea urmează, mai cu seamă pentru cea ce ar putea să atragă, ca număr de voturi ștampilate, ardealul si d. Vaida Următoarele org^mrapuv^lmArdea^xwrmi- aderât la^iș­­carea d-lui Vaida, întreaga organizație din corn. Teocul de jos, jud. Someș. Or­ganizația din corn. Cornești, același județ. Organizația din jud. Arad — unde președinte este d. Mihalache — în frunte cu vice­președintele, secretarul, casierul și toți membrii comitetului. Ma­joritatea organizației din jud. Făgăraș, după ce a exclus din sâ­nul ei pe președintele d. dr. Aurel Dobrescu. Organizațiile din com. Prundul Bărgăului, Josenii Bărgăului și Rusul Bărgăului, jud Năsăud. In jud. Năsăud toate organizațiile au trecut la d. Vaida. De asemenea la Trei Scaune, Brașov, Someș si Hunedoara, In­ ajunul sos­ir­ii Șefului Ardealului , la Cluj maniștii ii avut să­ facă o surpriză iiarilor d-lui Mihalache. Ei a profitat de ura pe care a stârnit-o programul d-lui Vaida îhn rândurile minoritarilor și înarmând câțiva unguri i-a pornit să ia cu asalt Clubul partidului național-țărănist și redacția ziarului „Patria”". Ambele localuri aflate în stăpânirea organizației județene alese de congresul, care, în frunte cu d. Emil Hațiegan, fost ministru, a adop­tat programul d-lui Vaida. Amicii d-lui Vaida și­ personalul redacției ziarului „Patria" și-au apărat sediile cu bravură. D. Hariton Moldovan secretarul organiza­ției din Clu­j a fost rănit. Autoritățile au trebuit să intervină. Corespondentul local al ziarului „Universul" relatând acest asalt arată că au fost arestate 28 de persoane și adaugă : „Cei arestați sunt muncitori, în ma­joritate unguri, și câțiva țigani". Aceștia sunt >,aliații" d-lui Mihalache, șef de grupare „țărănistă, națională", conducător penibil, care mai are pretenția că este un vaj­nic luptător al cauzei românești... * La poliție unde au fost triați cei arestați cu prilejul asaltului dela clubul național-țărănesc al d-lui Vaida s’au­­ găsit, următorii, unguri Ianoș Gall, Gabor Peter, István Moroșan, István Tamany, Ianoș Szabó, Marian Ilyes, Micloș Hazais, Ferencz Szeneszski și Ianos Nagy. O excursie la Iași sub conducerea d-lui pr­of. i­pgg Duminică 7 Aprilie a. c., Oficiul de Turism științific al Ligii Cul­turale și al Comisiunei Monumentelor Istorice organizează o excursie pentru vizitarea monumentelor istorice din Iași și împrejurimi, mbi conducerea d-lui profesor Nicolae Ioaiga. Persoanele cari doresc să ia parte se pot înscrie la Liga Culturală, din B-dul Schitu Măgureanu 1, până în seara zilei de 5 Aprilie a. c. Costul întregei excursii este de lei 700 de persoană. Cei 5 de la Brașov Cinci inși — nu mai mulți — din organizația național-țărănistă de la Brașov au trecut de partea d-lui Maniu și au acceptat șefia d-lui Mihalache. Nu au jucat niciodată nici un rol. în organizația prezidată de d. dr. Voicu Nițescu fost ministru. Fiindcă erau atât ele obscuri în­cât a­r fi­­cinci batosani pe lângă ei nu se puteau aduna. De altfel oamenii aceștia nici nu făceau politică, D. Maniu le-a adresat însă un apel. Iar d. Mihalache, în calitate de ,șef al Ardealului," le-a dat ordin să se întrunească și atâția câți sunt — cinci la număr — să trimită scrisori de desărcinare președintelui organizației, vice-președin­ților și tuturor membrilor din comitet aleși de congresul județean. Răspunsul a fost că organizațiile comunale, în unanimitate, au rămas lângă d. Voicu Nițescu și comitetul organizației. Ordinul d-lui Mihalache a stârnit însă o adevărată revoltă împo­triva „șefului Ardealului", brașovenii pregătindu-i o manifestație la fel cu ceea de la Cluj. Gazeta d-lui ZaharnTBoS^ei"supărata ca un­d­î S Hvîamulni și-a apărat nepotul ajuns la parchet. Dar îi găsește următoarea scuză: „întâmplarea nenorocită a voit, ca d, Iuliu Maniu să fie atacat subit și de o boală și să aibă chiar temperatura d­e 58,5 grade. Palid, la față, scuturat de friguri, a cerut la ora 10 seara să i se îngădue să ros­tească discursul a doua zi. Hărțuit pe nedrept de ani de zile, scos din căminul său­­ și răpit de la ocupația sa particulară de luni de zile, pen­tru a urmări această monstruoasă înscenare, unde fiecare zi avea sur­priza și u­bația ei, în vârstă de 62 ani, bolnav, fostul prim ministru avea aerul că cere o favoare îndreptățită, — dar i s’a refuzat în mod cate­­goric această cerere. „A fost silit să vorbească în asemenea condiții. O adevărată minu­ne că a putut rezista, totuși, că organismul său altmintrelea ei sur­­, a putut să suporte acest obstacol“. D. Zaharia Boilă este însă nedrept. Era doar vorba că se lărgea concluziile Raportului Bentohi. Și dacă febra d-lui Maniu era prin urmare foarte justificată, la fel și omisiunea nepotului Romulus. Așa-i totdeauna când atmosfera e pestilențială­_______ Până la ora 2 —Mâine 2 Aprilie ora 6 d. a. d. prof. N. Iorga v^vo^n^aula FUNDAȚIEI CAROL I, despre : „BAZA TEORETICA A STATULUI". Conferința face parte din ciclul organizat de „Loc. Studenți­lor în Filosofie și Litere" din Capitală. — Azi dim., în timpul ca­­d depunea ca martor în procesul nere­gulilor della jandarmerie, d-lui coil. Fillip Agricola i s’a făcut rău. Ședința a trebuit să fie suspendată. La deschidere a început audierea martorului d. căip. Manolescul care a declarat că nu se făcea nici o confuzie între matria­lele jandar­meriei și cele cumpărate, cu bani dați de d. general Dimitrescu, pentru ferma de la Dorobanțu. Acuzatul d. căp. Miulescu a confirmat că pentru transportul acelor materiale plătea din sumele puse la dispoziție pentru aceasta d. ge­neral Dimitrescu.­­ D. Eden, lordul Sigiliului Privat, a părăsit aseară târziu Moscova plecând la Varșovia. In momentul când d. Eden a părăsit Moscova, plecând la Varșovia, d. Litvinov, comisarul Afacerilor străine, i-a spus: — Vă urez succes. Succesul d-voastră va fi acum succesul nostru. Aceste cuvinte­­ oglindesc atmosfera amicală și plină de spe­ranțe în care s-au desfășurat conversațiile anglo-sovietice. — Atena, 1. (Rador). —Ziarele anunță că d. Permazoglu, ministrul finanțelor, și d. Lavas, subsecretar de stat la președinția Consiliului, au demisionat din guvern. D. Tsaldaris, președintele Consiliului, scria ziarele, a declarat că situația continuă să fie precară dar guvernul a luat toate măsurile pentru a face față oricărei eventualități.

Next