Neamul Românesc, decembrie 1935 (Anul 30, nr. 261-282)
1935-12-01 / nr. 261
MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Maxim (prin botez Mihail) S. Bercovici, născut la 11 Sept. 1881 în Pitești, domiciliat în București, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Bercovici în acela de Vălimăreanu, spre a se numi Maxim (prin botez Mihail) VMlinftî»anu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Zamvel A. Feredioariu, născut la 3 Octombrie 1890 în Dorohoi, domiciliat la Dorohoi, str. I. C. Brătianu nr. 136 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Feredioariu în acela de Segal, spre a se numi Zamvel A. Segal. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. D. profesor Iorga, despre problemele românești! ultima Oră Continuare din pagina s-a — copiază, ci crează, iar alții vin în unna și comercialisează, pun în forme mai ușor de cunoscut și îndreaptă pe linii mai ușor de urmat descoperirile italiene, dar se poate afirma, fără teama de a fi contrazis, că nu există națiune pe lume care să fi creat atăta cât a creat poporul italian, să fi creat în împrejurări mai grele, — alții au fost stăpâni pe soarta lor și n’au creat, dar necontenit, sub călcâiul străinului, din causa frumuseței acestei țări, care ispitește pe oricine, prin darul lui Dumnezeu care este înfățișat în tot ce se găsește acolo, în împrejurări de suferință, supt călcâiul străinului, poporul acesta a creat necontenit. Față de societățile acestea europene egoiste, în care fiece familie caută să-și limiteze numărul copiilor, pentru ca partea de moștenire a fiecăruia să fie cât mai mare, poporul italian a dat lumii, din generație în generație, fără să se gândească la astfel de considerații, mii și mii de oameni inteligenți și energici. Clădirile acestea din România Mare, în mare parte, șoselele și podurile noastre, în curs de atâta vreme, au fost făcute prin imigrația italiană, — popor deprins a lucra în România până în zilele noastre. La noi lucrul străin este deseori un mijloc de a înșela pe acel care ți-a plătit, pe când acești oameni, cu onestitate romană, au creat pe acest pământ al vechii Dacii, colonisat de cineva venit de acolo, cu oameni de acolo, au creat necontenit în folosul Țării Românești. A venit un moment când țara aceasta n’a mai putut încăpea de câți oameni sunt înăuntru și, cu asentimentul lumii întregi, cu mandat european aproape, Italia s’a așezat în Abisinia. S'a așezat după o expediție englesâ în contra Negusului Teodoros, condusă de Napier, a cărui fată a trimis ieri aurul său poporului italian spunând că, dacă tatăl său ar fi trăit, ar fi fost bucuros de darul pe care ea îl face. După expediția aceasta a lui Napier, după cea d’intâi încercare, entresă, de a aduce Abisinia pe calea civmsației, au venit Italienii. Era pe vremea când conducerea armatei italiene nu era aceia pe care o merita soldatul italian și nici amintirile Italiei. In momentul acela s’a întâmplat nenorocirea de la Adua. ÎNFRÂNGERI CARI se PLĂTESC In viața oricărui popor sunt înfrângeri care cu orice preț trebuesc plătite. Așa au făcut Francesii pentru Sedan, au plătit. Așa am făcut noi față de tot ceia ce am suferit de la vechiul Stat turcesc : i-am plătit la Grivița, arătând acolo că suntem vrednici de independența noastră. Onoarea unui popor trebuie neapărat reparată. Când s’a întâmplat catastrofa de la Adua, in Parlamentul engles s’a ridicat un glas care a spus: „Ne doare de suferința unui popor aliat, și urăm Italiei să repare Înfrângerea sa de astăzi“, cuvinte care au fost citate în timpul din urmă și pe care nimeni nu a îndrăznit a le tăgădui, fiindcă înseamnă adevărul însuși. Italia a rămas undeva acolo, pe margine, încheiase un tratat cu Negusul Menelik, care îi garanta tocmai teritoriile pe care se luptă azi armata italiană, stropind pustiul cu sângele celei mai nobile rase a omenirii — și suntem mândri că este și rasa noastră. Și, în momentul când s’au așezat acolo, în momentul acela a Început din partea Abisiniei o întreagă luptă pentru a arunca, dacă se poate, pe Italieni în Mare. Puțini dintre dv. ați citit cele două volume în care se văd toate călcările de pace făcute timp de douăzeci de ani de statul abisinian. Sunt suflete dulci și blânde acelea care, gândind altfel, bânuesc că nu sunt mânate de interes, fiindcă atunci ar trebui să așteptăm ca la viitoarea conferință europeană să întâlnim pe miniștrii Negusului cari să ne susțină — nu știu pe ce basă —■, pe când, orice ar fi, mâne ne vom întâlni cu Italia în adunări unde poate va fi vorba și de soarta hotarelor noastre. Ei bine, prin acești douăzeci de ani, în Abisinia, pe care cineva și-o închipuie cain grup de sălbateci idilici dansând și cântând, nedorind nimic altceva, în bunătatea lor de inimă, decât a avea bune relații cu toată lumea, în Abisinia aceasta a fost numai uzurpare, de la un trib la alt trib, și uzurpare în ceia ce privește și pe acela a cărui victimă, fostul împărat al Abisiniei, a fost zugrumată în închisoare acum câteva ceasuri. Triburile amarice nu reprezintă decât un grup central, care și-a adaus oameni ce sunt de altă rasă, de altă religie și cari au alte interese, pe cari le-au prefăcut foarte adeseori în cete de sclavi. „DORESC ITALIEI BIRUINȚA » DREPTATH EL!" Și atunci Italia a mers drept către scopurile sale, și din toată inima doresc Italiei, — sunt sigur că în țară cuvintele acestea vor găsi un răsunet, — biruința dreptății ei; doresc să treacă timpurile acestea atât de grele în care dă dovadă de o așa de mare putere de sacrificiu, și să se întoarcă apoi cu onoare deplină (aplause) și cu o glorie care să se restrângă asupra întregei rase căreia-i aparține prin sânge și prin limbă, (aplause). Este foarte explicabil, că anumite legături și-au produs urmările, dar țin să se știe, prin aceste aplause, că un lucru este politica pe care Statul a trebuit să o primească, dar in care trebuie păstrate toate menajamentele ca să nu se bănuiască un singur moment, că a slăbit iubirea noastră față de poporul italian, și altceva este dorința acestui popor românesc, (aplause). Doresc ca chiar în momentul când Italia va fi mai adâncită in nevoile ei decât cum este acum, dacă nu ni este îngăduit a-i trimete ceia ce, la urma urmei, nici nu avem, din societatea aceasta românească, unde grâul se vinde pe nimic, — ar putea s’o facă ministrul Instrucțiunii Publice, fără să supere pe colegul său de la Externe, — să se trimeată grâu pentru copiii aceia din școli cari vor suferi de pe urma împrejurărilor de acum. Ar fi un gest nobil, pe care Italienii l-ar primi cu recunoștință și care ar putea și el să Ii arăte care este politica inimii noastre. Și să nu credeți că vre-odată politica inimii unui popor nu se preface în resultate reale și practice. (Aplause pe băncile opoziției). Foarte deseori, politica, acealaltă, care nu este a inimii, nu ajunge până în adâncul sufletului unui popor, dar politica aceasta, care cuprinde voința morala a unui popor, este imposibilă să nu aibă urmări și în ce privește acțiunile de ordin material. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Miță Gheorghe, domiciliat in București, strada Colentina nr. 53, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Miță în acela de Dăișoreanu, spre a se numi Gheorghe Dăișoreanu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul n al zisului articol. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Friderich (prin botez Eugen) Moscovici, domiciliat în București, str. Sf. Constantin, 31 B, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Moscovici, în acela de Popescu, spre a se numi Friderich (prin botez Eugen) Popescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea Judiciară D. Gheorghe Wolfma, născut la 6 Decembrie 1899 în Craiova, domiciliat în orașul Eforie, jud. Constanța, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Wolfram în acela de Stoenescu, spre a se numi Gheorghe Stoenescu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Mstărit la Cinemas SAVOY «Pygmalion" (Florăreasa) cu 3er»ylugo, jurnal și comprectare. SALA TRIANON „Sandora" (Nopți marocane) cu Anabella. ARO Episoade cu Paula Wessely. „FEMINA" „P’ada" (Spioana din Panama). s MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Constantin Gh. Pastrama, născut la 12 octombrie 1900, în com. Urziceni, jud. Ialomița, domiciliat în comuna Militari, jud. Ilfov, a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de „Pastramă“ în acela de Gheorghiu, spre a se numi Constantin Gheorghiu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Judecătoria Mixtă Sibiu s. cf. Publicațiune No. 9265 din 1935 cf. Se aduce la cunoștință publică, că debitorii George Filip și soția Susana Spack domiciliau in Sibiu prin cererea Înregistrată sub nr. 7544 la 16 Sept. 1935 a cerut radierea mențiimei de asanare de sub No. 4017/934 cf. făcută conform art. 25 din legea pentru lichidarea datoriilor agricole și urbane din 7 Aprilie 1934, asupra imobilelor cuprinse în cf. a orașului comunei Sibiu No. 4320 pentru care cerere s’a fixat termen de înfățișare pe ziua de 17 Ianuarie 1936 ora 9 la sediul acestei instanțe str. Carmen Sylva nr. 7 parter camera 32 pentru când se citează tot cei Interesați. Sibiu la 22 Noembrie 1935. Judecător (ss.) D. Popescu Cărți-Reviste ».Am fost »plesni" O carte de impresii și fapte zguduitoare, din marele război, datorită scriitoarei Marike McKenna. De altfel cuprinsul e cunoscut în bună parte prin filmul prezentat nu de mult, cu acelaș nume. Lucrarea este prefațata de Winston Churchi) și traducerea românească a apărut în editura „Nationala’’-Ciomed. „Fata din umbră" Este intitulat volumașul apărut în colecția „Rosidor”, înfățișând debutul în proză al apreciatului poet Radu Boureanu. ,Conașii" D. Gh. Brăescu, cunoscutul umor’si, autor al atâtor schite de savuroase după natură, atacă pentru prima oară genul de largă respirație al romanului. NEAMUL ROMÂNESC Guvernul de astăzi Greșeli, merite și îndatoriri servit oarecare măsură în ce privește planurile pe care le anunța. Cel care este acum șeful dv. a spus că va învia societatea românească și că deci va fi cu desăvârșire altceva decât ceia ce a fost înainte. Eu cred că a făcut o mare greșală. Lucrul acesta se face nu când scrii primele sume care sunt de adițional, ci când ai scris toate numerele, ai tras linia și ai făcut socoteala. Și pe urmă, dacă mai este și puțină modestie, nu strică. Spui: „Uite, mi se pare mie că guvernul din care am făcut parte, sau că guvernul pe care l-am prezidat, a făcut ceva’’. Acum, fiind drepți, trebuie să recunosc un lucru : că în anume departamente s’a făcut foarte mult și, anume, în acele departamente unde ministrul a vorbit mai puțin. Este o fericire că ministrul de Finanțe a trăit ani de zile într’o societate de oameni discreți, în care bătaia cu pumnul în piept și gesturile largi nu se încap și un anume tartarinism rămâne al unui scriitor ca Alphonse Daudet și nu este pentru viața publică obișnuită. Așezat intr’un târziu la un ministeriu de mare răspundere, el n’a declarat că are vreo teorie, — și să-l ferească Dumnezeu, căci cea mai mare nenorocire ar fi dacă s’ar infecta de teorie, și, pentru țară, ar fi foarte rău, dacă, după socotelile d-sale băbești, — nu este vorba de sex, așa că nu se poate ofensa —, ar veni cineva cu teorii de acestea mari. Atunci, iar am începe cu jocuri de acelea care sunt legate de numele pretențiosului domn Madgearu, care și acum așteaptă cu nerăbdare momentul ca să reia acest joc. S’a făcut ceva la unele departamente, dar, dacă n’ați fi anunțat lucrurile grozave pe care voiați să le faceți, dacă nu v’ați fi presintat ca atletul care rupe mâța ’n două, evident că lumea ar fi apreciat altfel resultatele la care ați ajuns. Mergând pe această cale, fără teorii, înțelegându-vă între dv., dând Coroanei locul care i se cuvine, adecă întrebând Coroana în ce privește ceea ce veți face — răspunderea rămâne a dv. dar sfatul bun poate să vină de acolo —, iar nu cu teorii de acelea că este Coroana acolo ca să primească hotărîrile străzii și ca să înghită tot felul de programe năstrușnice ieșite din cărțile pe care cutare le-a citit când avea douăzeci de ani, pe calea aceasta ați putea să mergeți înainte. Și eu aș fi foarte bucuros dacă aș avea încă odată ocazia de a vorbi la Mesagiu într'un Senat în care-mi recunosc mulți prieteni, dar nu mă pot împiedeca, după ceia ce văd în momentele de față chiar și cred că această posibilitate este peste măsură de periclitată. Și, când dv., de pe urma situațiunii pe care singuri v'ați creat-o, vă veți duce, nu va spune nimeni că este un ministeriu pe care l-a omorît marele erou popular care se chiamă Ion Mihalache, ci se va spune că este un Ministeriu care s'a sinucis fiindcă oamenii au avut prea multe idei și prea puțină ascultare. Iar lucrurile cele mari pe lume se fac cu câteva idei și cu ascultare desăvârșită. (Aplause puternice, unanime). SFÂRȘIT încheind aceste cuvinte, eu revin la ceia ce spuneam la început. Dv. sunteți încă la guvern. Nu au trecut câteva zile de când Coroana v’a dat tot ceia ce putea să vă dea. V’a dat mai mult decât poate meritați, pentru două greșeli, pe care le-ați făcut . Se poate întâmpla ca intr’un guvern oamenii să nu se înțeleagă, căci sunt oameni. Dar este o datorie ca lucrurile acestea să se știe numai înlăuntrul acelora cari lucrează Împreună. Intre foați-mâ pe mine cum am trăit eu mai bine de un an de zile. Cu toate acestea —■ mulți din dv. ați fost aici — nu s’a văzut niciun gest la mine, care să dea sentimentul că înlăuntru nu este ceva ce trebuia să fie. Și, al doilea, dv., când ați venit la guvern, ați făgăduit lucruri extraordinare. Ideia aceasta a dictaturii este așa de răspîndită în Țara Românească, încât toată lumea, de la 1 m. 20 sub raportul fisic și moral și până la înălțimi mai mari, fiecare ar vrea să fie o bucățică de Mussolini: unul zboară în stratosfera în propriile sale veșminte umflate, dar sunt și „Mussolini“ de aceștia îmbrăcați ca toată lumea, cari nu joacă pe titirezul zburător și cari totuși și în veșmântul acesta, așa de puțin făgăduitor de dictatură, ar înțelege să aibă și ei puțină parte din guvernarea prin impunere și zdrobire, căci în fond aceasta înseamnă dictatură. Impunerea unei voințe și zdrobirea oricarii resistențe, chiar dacă aceasta este cea mai îndreptățită. Ați vrut și dv. să pozați de la început ca dictatori. Acela care a fost jertfit unei stări de spirit nenorocite, care trebuia cunoscută de multă vreme și care nu în momentul alegerilor trebuia atacată brutal, fiindcă aceasta aduce o reacțiune pe care am putut s’o prețuim în toată grozăvia ei, acela a ob Războiul italienii au bombardat ori fortificațiile de la Daggabur — Roma, 29 (Rador). — Două escadrile de avioane italiene, plecate de la Mogadiscio au bombardat ori fortificațiile abisniene de la Daggabur, distrugându-le complect. * Asmara, 29 (Balkan-Oriente). — Comandantul italian anunță că trupele indigene din corpul I armată au pătruns azi 35 de kilometri în regiunea Tembien. Tot azi s-a prezentat la comandamentul italian Karambara (comandantul de fortăreață) Tela Fauta, făcând act de supunere. Aviația continuă să facă recunoașteri în regiunea de răsărit a lacului Tana, în partea cuprinsă între Nilul Albastru și podișul din răsărit, avioanele italiene au descoperit mari concentrări de trupe abisiniene. NEGUSUL SUSPECTEAZĂ ACTIVITATEA FIULUI SAU. PRINȚUL MOȘTENITOR AL TRONULUI Djibuti, 29 (Italian-Oriente). — Se comunică din Addis-Abeba. Prințul moștenitor, Affau Wassen, a fost rechemat de la Dessie, unde comanda armatele din provinciile Wallo și Aussa. El a sosit azi la Addis-Abeba. Motivul acestei rechemări ar fi că Negusul a primit informațiuni că rasul Gugsa, ar încerca să influențeze pe fiul său. Se mai afirmă că Negusul este într’atâta preocupat de atitudinea fiului său încât ar fi hotărît să-i ridice dreptul de succesiune, acordându-l fiului său mai mic Makóimon. OFENSIVA ABISINIANA VA ÎNCEPE LA 15 DECEMBRIE Djibuti, 29 (Balkan-Oriente). — Știri sosite din Addis-Abeba anunță că săptămâna viitoare, împăratul Hailie Selasie, se va duce la Dessie și Quoram. Se zice că împăratul va lua conducerea efectivă a trupelor pentru marea ofensivă hotărîtă definitiv pentru ziua de 15 Decembrie. ft accesul generalului Comisia pentru Controlul Averilor, a încheiat lucrările în cazul d-lui general Cihosky. D-sa a legitimat ceea ce posedă. Noi, n’am bănuit niciodată pe d. general Cihosky, de fapte în conflict cu morala, sau de afaceri urâte, înaintea Curței de Casație, care judecă rolul d-lui general Cihosky în Contractul Oneros, d. mareșal Presan a apărat pe fostul ministru de război, repetând ceea ce spusese în Senat, anul trecut. Apărarea Tărei, »pune d. mareșal Presan, obligă să ne înarmăm. Prin urmare, contractul era necesar și urgent. D. mareșal Presan a adăugat că n’a spus niciodată că prețurile din contract sunt mari. Cunoaștem părerile d-lui mareșal Prezan. Dar dacă d-sa n'a spus că prețurile unitare sunt mari, — decât la înălțătoare, —ele s'au dovedit, mai mult decât exorbitante. Tunurile sunt de două ori mai scumpe. Proectilele, cu 200% mai costisitoare. S'a plătit un cheson, — un simplu cheson gol, — 500 mis iei; cu aceiași sumă se puteau cumpăra și în 1951, două automobile de lux... Trenurile de luptă, chesoanele, materialul celălalt, se puteau fabrica foarte ușor, în țară, cu un sfert din prețurile fixate în Contractul Panamalei. Ancheta parlamentară și raportul precis al d-lui A. Bentoîu, au dus la concluzia că delicvenții politici au operat in Panamaua Skoda, cu o neînchipuită îndrăzneală; spertul, — diferențele enorme la prețuri, — se urcă la peste un miliard iei... D. mareșal Presan crede că armamentul comandat, era necesar și urgent. Urgența și necesitatea, au fost motivele pe care l'au sprijinit marii delicvenți, ca să închee odiosul contract. Acesta e adevărul riguros, și Justiția va avea să-și spună cuvântul și să lămurească răspunderile, cu toată autoritatea ei. La Universitatea Țărănească••• După cum se știe d. Mihalache a pus bazele unui număr de „Universități Țărănești“ la sate. Nici mai mult, nici mai puțin: Universități Țărănești... Una e la Leordeni; a doua la Ștefănești; a treia la Gherghani, și alte multe, în fiecare sat.... Fiecare cătun, va avea în curând, Universitate proprie. Aflăm din oficiosul d-lui Mihalache, și de Universitatea Țărănească dela Fărtățești-Vâlcea. Cităm textual din „Dreptatea“: „Duminică 17 Noémime s’au ținut mănătoarele CURSURI, la Universitatea Țărănească din Fârtățești: Pr. I. Pătrașcu, licențiat în litere, a făcut recensia romanului „Crăișorul“ de L. Rebreanu. Pr. Gr. Chiriță LA CURSUL de istorie, a vorbit despre nașterea poporului român. Gh. Georgescu învățător, la CURSUL de agronomie, a vorbit despre arăturile de toamnă. Al. Godeanu învățător a vorbit despre cooperație“. „Cursurile“ Universităței din Fârtățești, continuă desigur, ca să complecteze fericit, opera facultăților de la București, Iași, Cluj și Chișinău... Universitarii la sate, prelegeri ,cursuri, examene, episod interesant din vasta operă culturală a d-lui I. Mihalache... M verdit iar d - Auto-verificatorul tăriilor și drepturilor național-tăraniste nu îngădue o altă succesiune la guvern decât aceea a partidului d-lui Mihalache Pățania de la Sinaia nu l-a vindecat pe d. Virgil Madgearu. Strângându-și, Duminică, șefii de sectoare din județul Ilfov, le-a vorbit iarăși de... „tăria și drepturile la guvernare“ a partidului Aventurei. D-sa a spus textual. Cităm din „Dreptatea“: „În ce privește succesiunea, ca NU POATE să revină decât partidului național-țărănesc, tăria și drepturile lui la guvernare fiind indicate și verificate de atâtea orin luptele electorale pe cari le-a dus". D. Virgil Madgearu perseverează deci în îndrăzneală: „Siluitorul legilor naturale ale economiei naționale, continuă și după „pățania“ dela 29 Octombrie, și după eșuarea mascaradei dela 14 Noembrie, să încerce siluirea Factorului Constituțional. Succesiunea NU POATE să revină — după d. Virgil Madgearu — decât partidului naționalțărănesc!? Altă Indicație nu admit«. „Tăria și drepturile" s I« constată singur". le a verificat de atâtea ori prin aglomerațiunile inconștiente, cari pentru un pol sau cel mult o sută lei, — transport gratuit, o tocană și un rachiu — sunt gata să devasteze casete de la Sighet și să dărâme chiar Capitala. Și nu mai vrea să îngădue nici o altă verificare. De la Senat ©omisiunea III-a financiară, comercială și industrială a Senatului, a ales președinte pe d. Constantin Alimăneșteanu, vice-președinte al Senatului, iar vice-președinte al comisiunii pe d. senator Constantin Ceruleanu și secretar pe d. senator C. Moteanu, în locul d-lui Ludovic Mnazec, fost ministru și președinte al Academiei Române al cărui mandat a încetat. lîamkî 'JffîWSSSXM** Sie Heesstes ^11 Bmmmp dirterdeat w Congres în econom!^ii Ardealului, ținut eri la Cluj a formulat in moțiune, următoarele postulate: a) despăgubirea integrală a bisericilor, fundațiunîlor, școalelor, instituțiilor culturale și asociațiilor de meseriași, mici comercianți, de toate pierderile suferite; b) refacerea creditului prin acordarea unui împrumut de lungă durată și fără dobândă pe seama actualelor așezăminte de credit; c) menținerea băncilor țărănești prin modificarea corespunzătoare a legii bancare; d) așezămintele românești de credit din Transilvania și Banat să nu mai fie excluse deja operațiuni bancare monopolizate până acum de câteva instituțiuni (autorizații speciale, concesiuni) favorizate de Capitală. Considerând gravitatea excepțională, importanța hotărîtoare și istorică a problemei creditului, poporul românesc din Transilvania și Banat, aleargă sub scutul înalt al M. S. Regelui, solicitând pentru rezolvarea urgentă a acestei probleme naționale și de stat, sprijinul Tronului, în care crede nestrămutat. Suntem și noi de acord cu dorința unanim exprimată în congresul economic dela Cluj. Este absolută nevoie — și am subliniat de nenumărate or acest adevăr, că Statul și Banca Națională, trebue să găsească urgent mijloacele utile, pentru ca instituțiile românești, DE PE TOT CUPRINSUL ȚAREI, să-și afle credit ieftin și sprijin larg. D. Lapedatu, administrator al Băncii Naționale, în ce privește creditul băncilor din Ardeal, a dat deunăzi, la Brașov, asigurări formale, că Institutul de Emisiune va asigura existența și va ușura asanarea creditului ardelenesc, cu aceeași înțelegere largă cu care s-a sprijinit și până acum. Dacă în adevăr, cum spune manifestul congresului, pe tot cuprinsul Ardealului nu mai există credit românesc și nu mai ființează decât creditul străin, vina nu e a Vechiului Regat. Și nu e numai una singură. Răspunderile sunt multiple. Politicianii au invadat în bănci și în 90 la sută cazuri le-a nenorocit. Trusturile străine și înstrăinate și-au găsit mereu și permanent apărători și asociați în rândurile acelorași politicieni complici la sabotarea creditului și la înflorirea celui străin. Și trebue să subliniem că și instituții ardelene au comis și ele eroarea gravă, pe care au comis-o și majoritatea băncilor din Vechiul Regat, de a supralicita în dobânzi uzurate, care au dus la ruinarea colectivă a clientelei. Așadar toată grija pentru creditul românesc de pretutindeni. Pentru că nu numai în Ardeal, dar, în Basarabia, în Bucovina și în Vechiul Regat sunt multe bănci românești, pur românești, cami lâncezesc, și cărora statul le refuză sprijinul. De altfel creditul ardelenesc, ca și creditul românesc în general, trebue să ajute la rândul lor în condiții omenești industria și comerțul național, ceea ce nu s'a făcut decât în foarte mică măsură până acum. # La FacultatHi<H!!lter^m^Bucureștii^profesor lorga a prezidat Miercuri, inaugurarea cursului d-lui Iulian Peter despre „Istoria așezămintelor politice medievale și moderne“. In fața unui auditor numeros, d. Profesor Iorga a ținut o cuvântare de introducție. D. Iulian Peter, a schițat apoi finialmentele generale ale cursului, arătând marile evenimente cari începând din Sec. V-lea până la Sec. XIX-lea au influențat instituțiile politice, arătând influența ideilor și misticilor politice asupra evenimentelor, ce continue analele istoriei universale. .. Cursul se ține odată pe săptămână, în amfiteatrul Odobescu. Până la ora 2 Mâine, Sâmbătă, oraTFclmi^1^0angu^^ Suveranului, localul de bibliotecă al Academiei comerciale din București. —■ Consiliul de miniștri întrunit azi dimineață la orele 10 s’a ocupat pe larg de chestiunea presei. A făcut o largă expunere de Valer Pop, ministru Justiției. — Azi dimineață au ținut ședințe publice, consiliul sectorului de Galben și Albastru. La Galben a prezidat d. primar ing. Ion Săbăreanu ,iar la Albastru, d. M. Berceanu. a