Neamul Românesc, martie 1936 (Anul 31, nr. 48-71)

1936-03-01 / nr. 48

"Sunteți tot așa de activ? De câtva timp, munca, că pentru Dv., era o distracție, vă doboară. Memoria Dv. altădată ața de credincioasă vă părăsește: vederea Dv. obosește, din când în când aveți amețeli, pi­cioarele Dv. își pierd agilitatea, lucrând, pierdeți șir«* ideilor, simțiți fără încetare o imperioasă nevoe de a vă odihni. Toate aceste rele au o origină comună, organismul Dv. nu mai funcționează normal. Toxinele și residurile toxice au năvălit în țesuturi, un sânge, în tot corpul Dv. O curățire imediată se im­pune. De altă parte, nu veți întârzia să vă dați seama că, crize reumatismale, sciatica, guta etc., vă fac invalid fie chiar temporar. Pentru a evita aceasta, trebue să vă asigurați un filtraj perfect al sângelui și să eliminați cu ajutorul excelentului URODONAL, otrăvurile acumulate în organismul Dv. Luați in fiecare seară o linguriță cu Uradonal într'un pahar cu apă. Acest duș intern vă va reda energie, agi­litate și veți fi din nou omul sănătos și optimist dinainte. Eminentul specialist Dr. S. GALLICO din Saragoza enumera bunele rezultate obținute cu URODONAL asupra bolnavilor pe cari i-a tratat. Uradonal mi-a dat in clientelă cele mai mari satisfacții. El nu sugrumă răul in modul brutal ți periculos al cotchilor și al sala­­diatelor. El posedă o valoare mult mai mare pentru amendamentul diatezei, pentru moderarea fabricirei hepatice a acidului uric, disolvă con­­crețiunile și asigură eliminarea lor renali. LA FARMACII țI OROGUERH Societatea Comunală a tramvaelor București C­ONVOCARE D-nii acționari ai Societății Co­munale a Tramvaielor București sunt invitați a lua parte la adu­narea generală ordinară, convo­cată pentru ziua de 21 Martie 1936, ora 16 în localul societății din București, șos. Ștefan cel Mare No. 99, (depoul de tram­vaie), pentru a discuta și deli­bera asupra următoarelor ches­tiuni: 1. Darea de seamă a consiliu­lui de administrație și raportul censorilor pe anul 1935; 2. Bilanțul și contul de profit și pierdere încheiate la 31 De­cembrie 1935; 3. Descărcarea consiliului de adminstrație de gestiunea sa pe anul 1935; 4. Distribuirea beneficiului net constatat la 31 Decembrie 1935; 5. Ratificarea cooptării d-Ior . general N. Condiescu și C. D. Di­­mitriu cu mandat valabil până la 31 Decembrie 1938, ca membri in consiliul de administrație, conform art. 24 din statute. 6. Alegerea a 3 membri in con­siliul de administrație pe 4 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1937, In locul d-lor N. N. Săveanu, C. Cioranu și G. Țițeica, ale căror mandate expiră la 31 Decembrie 1936. Membrii al căror mandat ex­­piră, sunt reeligibili. 7. Alegerea unui censor și a u­­nui censor supleant cu mandat valabil până la 31 Decembrie 1939, conform art .30 din statute. Au dreptul la vot acționarii care au 5 acțiuni, fiecare 5 ac­țiuni dau dreptul la un vot. Nimeni nu poate avea mai mult de 10 voturi personal și 10 voturi ca mandatar. Pentru stabilirea calității de acționar se va ține seamă de toate chestiunile de acțiuni fă­cute până în seara zilei de 10 Martie 1936. Acționarii nu pot fi reprezen­tați decât tot prin acționari. Fe­meile, minorii, interzișii și per­soanele moarte, vor putea fi re­prezentate și prin mandatari, care nu ar fi acționari. Procurile și orice fel de dele­­gațiuni se primesc până în seara zilei de 17 Martie 1936. Dacă în ziua și ora fixată nu vor fi prezenți un număr de ac­ționari, reprezentând cel puțin jumătate din capital, această a­­dunare se amână de drept, con­form statutelor, fără altă convo­care pentru 28 Martie 1936, ora 16, în același local, când se va ține cu orice număr de acționari prezenți. Consiliul de administrație TRIBUNALUL ILFOV Secta Notariat Convocare D-l Ion Dumitrescu, din Bu­curești str. Agricultori No. 104, prin petiția înreg. la No. 16901- 1936 a cerut în conformitate cu dispozițiunile art. 27 din legea datoriilor agricole din 1934, ra­dierea mențiunilor cu No. 3069- 934 și 4404/934 luate de Banca Românească S. A. R. și Soc. Ef­ttnie Predoleanu, asupra unei jumătăți indivize din imobilul din Buc. Sos. Colentina No. 3 a fost 45 pe numele D-nei Natalia Ganea — la care cerere sa fi­xat termen in ziua de 18 Martie 1936 ora 1 p. m. în Camera de Consiliu — pentru care dată se convoacă următorii creditori : 1) Societatea Anonimă „Acti­va“, 2) Florica Slăvescu, 3) Va­­silica Mănescu, 4) Anghel Pave­­lescu, 5) Banca Românească S. A. R., 6) Banca Poporului S. A. R., 7) Vasile Ghețu, 8) Soc. Ef­­timie Predoleanu, 9) Soc. Her­man Theiller & Comp., 10) Pe­tre Iliescu, 11) Iancu Iliescu, 13) August Zwoelfer, 13) C. Benzal, 14) Soc. Creditul Funciar Urban București, 15) Natalia Ganea. Dosar No. 17257/934 — 17708- 934. Prezenta convocare se va face In ziarul „Neamul Românesc“. Grefier, Nic. Popescu Publicațiune Declar­ațile și fără valoare ti­tlurile de Rentă 5% din 1920 de­blocată cu No. 214112 a 500 lei, No. 214114 a 500 lei, No. 224493/6 fiecare a 1000 lei, No. 224499 a 1000 lei, No. 116645 a 5000 lei și No. 116647 a 5000 lei cu cuponul de Noembrie 1930 și următoarele neîncasate. Nicolae C. Tănăsescu Primăria Municipiului București Publicație Se aduce la cunoștința celor interesați că zilele mai jos ară­tate, la orele 11 dim., se va ține In localul Municipiului Bucu­rești, str. Vasile Boerescu nr. 13, licitații publice pentru: LA 12 MARTIE 1936 Arpovizionarea cu 300 (trei sute) vag. piatră bolovani de râu de Ialomița. LA 18 APRILIE 1936 Concesionarea exploatării sta­bilimentului industrial „TRIPE­­RIA ȘI MAT­ARIA“­ din incinta Abatorului Comunal. Termenul concesiunei este de 10 ani. Re­­devența anuală inițială fixată de Municipiu este de 6.000.000 lei pentru primii cinci ani și de lei 7.000.000 pentru ultimii cinci ani. Adjudecatorul urmează a face acestui stabiliment pe a sa chel­tuială diferite adăugiri și trans­formări în valoare de minimum 4.010.245 lei. Orice alte Informațiuni asupra acestor licitații se pot lua de la Serv. Licitațiilor, str. Vasile Boe­­rescu nr. 13, unde se pot con­sulta și condițiunile speciale, planurile, devizele, etc. Nr. 74 L/1936 Febr. 27 . Dir. G-ral Financiar ^*1 i­Țrn inn_Mi astăzi la Cinema . SAVOY Pe scenă Eduardo Bianco și filmul Visătorul cu Emil Janings. SALA TRIANON Helge Rosmaenge în Martha și complecta­re. ARO Mizerabilii cu Frederic March. ULTIMA ORA '»♦ săli Cu ajutorul comuniștilor —• Două documente stabilesc în mod definitiv că acest ajutor Fau primit național-țărăniștii în alegerile de la Hunedoara și Mehedinți din ordinul Kominternului sovietic — La Cameră, cu prilejul inter­pelărilor în chestia alegerilor de la Mehedinți și Hunedoara, s’au prezentat unele documente ce nu pot fi trecute cu vederea. D. Octavian Goga, candidatul partidului național-cr­eștin, a depus pe biroul Camerei o bro­șură comunistă ce s’a răspân­dit in județul Mehedinți și o scrisoare a șefului grupării bol­șevice Boris Ștefanov care a cir­culat în toate comunele jude­țului Hunedoara, și una și alta făcând o propagandă deșănțată comunistă sub pretextul îndem­nării alegătorilor a vota pe can­didații partidului național-ță­­rănist. BROȘURA DE LA MEHE­DINȚI Această broșură s-a prezentat sătenilor alegători și muncitori­lor din centrele industriale și miniere ale județului cu o co­pertă camuflată. Pe ea era scris: „Ștefan Diaconescu, avocat, Lege pentru asanarea datoriilor agri­cole, votată de Senat la 11 A­­prilie 1932“. Cuprinsul ei nu po­menea însă nici un cuvânt des­pre conversiune, conținând in întregime planul revoluției mon­­­­diale, cum se instrumentează­­ mișcarea bolșevică în țările bur­gheze, plan întocmit de Komin­­ternul sovietic de la Moscova. La pagina 14 broșura indică, între mijloacele de penetrațiune bolșevică, și pe acesta: „Campaniile electorale tre­­buesc folosite pentru desvol­­tarea și intărirea frontului de luptă al proletariatului. Pre­­zentîndu-se în alegeri, comu­niștii trebue să lupte pentru înfăptuirea frontului unic, cu partidele social-democrate, cu sindicatele, cu organiza­­țiunile țărănești și ale me­seriașilor, depunând toate sforțările lor pentru a îm­­pedica alegerea candidatului reacționar și fascist. In fața primejdiei fasciste, comu­niștii, ținând seama de creș­terea și succesele mișcării de front unic, precum și de sistemul electoral existent în fiecare țară în parte, POT SA DUCA CAMPANIA ELEC­TORALA PE O PLATFORMA COMUNA și pe liste comune, ale frontului antifascist, RE­­ZERVANDU-ȘI LIBERTATEA AGITAȚIEI POLITICE ȘI LI­BERTATEA DE CRITICA“. SCRISOAREA DE LA HUNE­DOARA A fost adresată alegătorilor de către șeful comuniștilor din România, recunoscut ca atare de Kominternul sovietic și în bro­șura de mai sus, la No. 42. In ea Boris Ștefanov nu face altceva decât pune în practică rețeta dată mai sus de Komintern: „Frontul popular este sal­varea, orice tolerare, orice păsuire acordată guvernului înseamnă o crimă“. „Uniu­nea sovietică e cel mai fi­resc apărător al Romă­i Ste­riei . Și termină cerând ca toți muncitorii să voteze cu d. Ghiță Pop, candidatul frontului popu­lar. Cele două documente sunt așa­dar concludente: Partidul național-țărănist a avut în alegerile dela Me­hedinți și Hunedoara con­cursul comuniștilor și acest sprijin i s’a acordat în baza ordinelor exprese primite de la Kominternul sovietic, or­dine prevăzute în planul re­voluției mondiale sovietice, adus la cunoștința alegăto­rilor români prin broșura a­­rătata mai sus. Dovada s’a făcut pe de­plin. injv. Ziarului 1 UNIVERSUL” Str. Brezoiana 23-25 Bnezare*£ i TEATRE LIGA CULTURALA: Anonimul. OPERA: De-ași fi rege. NAȚIONAL: Vestea bună. REGINA MARIA: Lozul cel mare. VESEL: Unchiul lui Neață. COMOEDIA: Apropo Tanase EXCELSIOR.­ Picioroange. CINEM­ATOtoh­REE CAPITOL: Viață nouă. A.R.P.A.: îngerul întunericului. FEMINA: Fetița noastră cu Shirley Temple și complectate. VOX: Dubla existență a coman­dantului Derak. FORUM: Din lacrămi s’a născut iu­birea și în serviciul secret. MANON:Măsluitorul și Suflete bi­ciuite. OMNIA: Din lacrămi s’a născut iu­birea și Stan și Bran Scoțieni. LIDO, Blitz Blank și Beau să uit dragostea. NEAMUL ROM­ÂNESC Consfătuirea președinților Sfaturilor Negustorești din toată țara Nouile legiuiri economice și fi­nanciare precum și cele pentru reorganizarea Camerelor de Co­merț și Industrie, au determinat pe d. P. Nicu­lescu-Ritz, preșe­dintele Sfaturilor Negustorești să convoace urgent, la o consfă­tuire, la București, pe toți preșe­dinții secțiilor din țară. Această consfătuire s-a ținut ieri dimineață în localul sediului central al Sfaturilor negustorești din calea Victoriei n­r. 29. D. NICULESCU-RITZ DESPRE NOUILE LEGIUIRI ȘI PROBLEME ECONOMICE DE ACTUALITATE Luând cel dintâi cuvântul, d. Niculescu-Ritz, președintele Sfa­turilor Negustorești, a făcut o amplă analiză a anteproectului de lege pentru înființarea Consi­liului superior economic și orga­nizarea Camerelor profesionale. Relevă lacunele anteproectelor cari tratează cu dispreț negusto­­rimea, trecând peste interesele vitale ale acestei clase producă­toare. Protejarea unor categorii în detrimentul altora este și an­ticonstituțională și deci Sfatul Negustoresc cere un tratament e­­gal cu reprezentanții celorlalte ramuri. Acest consiliu economic nu va putea fi viabil, fiindcă va fi subordonat intereselor politi­ce. De aceea cere depoliticianiza­­rea tuturor instituțiilor profe­sionale, spunând că Sfatul Ne­gustoresc nu poate adopta și a­­proba o creațiune nouă la baza căreia stau alte considerațiuni de ordin politic decât interesele e­­conomice. Cere reînființarea tuturor Ca­merelor de comerț și industrie desființate prin legea din 1934 și lărgirea autonomiei Uniunii aces­tor instituții. Oratorul arată apoi necesita­tea legiferării vadului comercial, problemă care agită de câțiva ani clasa negustorească. Cere ca le­gea să corespundă nevoilor co­mercianților pentru ca astfel chi­riile să se oftenească și implicit se va iefteni și viața. D. senator APOSTOL POPA o­­cupându-se de legea consiliului economic scoate în relief faptul că din cauza modului de alcătuire al acestei instituțiuni, nu se vor putea soluționa problemele ar­zătoare. Situația negustorilor insufi­cient reprezentanți, perspectivele ce li se deschid sunt foarte sla­be și d. Popa se declară împotri­va anteproectului cerând ca în consiliul economic să fie în mod egal reprezentate cele trei Uniuni ale Camerelor de comerț, după criteriul: una mie firme înregis­trate și un buget anual de lei un milion. D. senator N. S. PENESCU ex­pune încercările făcute cu acest consiliu în Germania, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Franța și Italia și arată că deși consti­tuția acestor țări prevede înfiin­țarea unor asemenea consilii, ele nu au fost realizate decât într’o singură țară: Italia. Au mai luat cuvântul d-nii : Iancu Botez senator, A. Axenfeld, secretar general, Eremia Munte­­nescu, Fred. Șaraga-Iași și alții cari au făcut diverse propuneri în legătură cu problemele de mai sus. pg/fl c. F. R. — Sunt vacante următoarele stațiuni de"Tule"Terat^^OrașOv^ Triaj, Călinești, Jucul de jos, Crăciunul, Ciudei, Dudești, Lupeni, Cioara și Carol I. — S’a reluat circulația normală pe întreaga rețea de căi ferate. — De la 1 Aprilie nu se mai acordă reducerea de 50 la sută pe C. F. R., călătorilor ce utilizează vapoarele S. M. R. frim­oți Consultarea țărei, rămâne un mare moft, atâta vreme cât în sate și orașe bântite cu furie bande înarmate, sub patronagiul cămășei d-lui Mihalache sau a altor cămăși colorate. Așa a spus, răspicat, profesorul Iorga. Și acesta e adevărul: întregul Senat, cu foarte puține abți­neri, și acelea conduse de calcule politice, a subliniat prin ova­ții, adevărurile elementare, rostite de d. profsor Iorga. Nu credem Nu credem că politicianismul nefast și rust^că^pentrular^Ț dar tare grijuliu cu interesele lui suspecte, să fi învins. Nu credem că d. G. Tătărăscu va accepta să ajungă la Ban­ca Națională creaturile d-lui Madgearu, dușmanul de moarte al prosperităței naționale. Ne păstrăm convingerea că Banca Națională nu-și poate per­mite luxul să accepte mereu pe procuriștii incapabili ai demago­giei de toate culorile. Gestul Means­ului D. Grigori Filipescu, marele european, nesminte singur­ ști­­rea d-sale că d. profesor N. Iorga ar fi felicitat pe d­elfieri.. Noi, complectăm, că dacă Negusul va voi în adevăr să tri­­meată omagii și sclavi negri cuiva, — nu va găsi în tot conti­nentul vechi de­cât pe procuristul lui Vlad Țepeș în România. „NU veDeM ce moTIVe aveM SĂ fIM îMPIeDICAți SĂ lUĂM pU­TeReA. NOI AVEM DREPTUL SA CONSIDERAM CA PUTEREA, IN CON­­DITIUNI ÎNSCRISE IN PROGRAMUL NOSTRU, SE CUVINE PARTI­DULUI NATIONAL-TARANESC". I. MIHALACHE Rebelii dela Tokio s'au predat ...............O O ........... — In momentul când trupele guvernamentale au început înaintarea asupră ministerelor ocupate de ei. #­ prevedea intervenția arma­tei împotriva lor. S’a pus în vedere șefilor rebelilor că regresiunea nu va mai întâr­­zia și că li se dă o ultimă po­sibilitate de a se retrage pașnic. Ordinul a fost comunicat rebelilor cu ajutorul avioa­nelor, cari au aruncat acest mesagiu cu caracter ultima­tum deasupra clădirilor ocu­pate. In momentul când tru­pele au început înaintarea rebelii au anunțat că se pre­dau. In grupuri de câte 500, ei au fost luați intre rânduri de trupele guvernamentale și conduși în cazărmi. In tot timpul cât a durat această operațiune, toate legăturile telefonice și tele­grafice dintre Tokio și restul țării au fost suspendate. Shanghai, 29 (Rador).­ Ambasada japoneză primește din Tokio comunicarea ofi­cială că rebelii s-au predat la ora 11 și 30, după ora din Tokio (4 și 30 după ora Eu­ropei orientale). După ce au ocupat trei zile principalele ministere, rebelii au consimțit să rein­tre in cazărmi, în urma unui ordin, dat de împărat, care Interview­ii Cancelarului Hitler se confirmă BERLIN, 29. (Rador). — Agenția C. N. B. transmite: In in­­terviewul cu d. Hitler, publicat eri de „Paris Midi“. Fuehrerul face între altele, următoarele declarații esențiale : „Știu la ce vă gândiți. Vă spuneți: — Hitler ne face decla­rații de pace. Dar este el oare cu adevărat sincer ? „N’ar fi totuși mai bine ca în loc să încercați de a rezolva enigme psihologice, să folosiți de data aceasta vestita logică fran­ceză . N’ar însemna oare ruina pentru cele două țări dacă s’ar ciocni încă odată pe câmpurile de bătaie ? Nu este logic că doresc pentru țara mea ceea ce e cel mai folositor ? Și aceasta nu este oare pacea ?“ Ziaristul a relevat apoi că din Franța se spune că nu se poate face o apropiere din pricina unui capitol din „Mein Kampf“, și s-a ocupat de „eventualitatea unei corecturi a pasagiilor privitoare la Franța în edițiile următoare. Fuehrerul răspunde: „Când am scris această carte, eram în închisoare. Era în vre­mea când trupele franceze ocupaseră ținutul Ruhr. Era în mo­mentul celei mai mari încordări între Germania și Franța. Da, eram dușmani, iar eu eram de partea țării mele, cum se cuvine și împotriva țării voastre, tot așa cum pentru țara mea și împo­triva țării voastre stătusem patru ani și jumătate în tranșee! „M’aș disprețui pe mine însumi dacă în clipa unui conflict n’aș fi mai întâi german. Dar astăzi nu mai există niciun motiv pentru un conflict. Voiți să îmi corectez cartea, așa cum ar face un scriitor care publică o nouă prelucrare a operilor sale. Eu nu sunt însă scriitor. Eu sunt om politic. Corecturile mele se fac în politica mea externă, care este îndreptată către înțelegerea cu Franța! „Dacă îmi reușește apropierea germano-franceză, aceasta va înfățișa o corectură care este demnă. Corectura mea o fac în ma­rea carte a istoriei“. D. Bertrand de Jouvenel pune în cursul convorbirii o întrebare cu privire la atitudinea Germaniei față de pactul de asistență fran­­co-sovietic, care înseamnă fără îndoială o povară asupra înțeleg­er­ii germano-franceze. Fuehrerul răspunde: „Străduințele mele personale pentru o astfel de înțelegere vor dăinui mereu. Intre timp, acest pact mai mult decât regreta­bil va creia obiectiv o situație nouă. Nu vă dați seama în Franța de ce faceți ? Vă lăsați atrași în jocul diplomatic al unei puteri, care nu vrea altceva decât să aducă marile popoare europene în­tr’o încurcătură, din care ea singură să tragă profit. Nu trebme să se piardă din vedere faptul că Rusia sovietică este un factor politic căruia îi stau la dispoziție o ideie revoluționară explosivă și o înarmare gigantică. Ca german am datoria să-mi dau seama de o situație de acest fel. Comunismul n’are nicio perspectivă să pătrundă la noi. Există însă alte popoare mai puțin imune de­cât noi contra daccilului comunist“. Ministerul de Finanțe, primind toate bugetele ministerelor și regiilor autonome, comisiile însărcinate cu alcăturea bugetului general al Statului lucrează zilnic la acest minister. Bugetul va fi depus pe biroul Camerei săptămâna viitoare, comisiunea bugetară începând imediat discuția asupra lui, spre a putea fi supus de urgență dezbaterei, în ședințe publice. Noul buget va prezenta câteva sporuri, determinate de ma­jorarea sumelor necesare plății datoriei publice și înzestrării ar­matei. Bugetul nu va depăși totuși cu prea mult cifra de 21 mi­liarde lei. Important de reținut este că experiența făcută în timpul executării bugetului în curs — primul buget echilibrat de după deslănțuirea crizei generale — a fost folosită în sensul ca să nu se mai procedeze, ca în trecut, la evaluări fictive a veniturilor Statului. In viitorul buget s'au prevăzut la venituri numai încasările reale ale Statului, executate în exercițiul bugetar care se închee la 31 Martie. Ministerul de Finanțe contează că echilibrarea bugetului 1 935—1936 va avea o repercusiune în bine asupra vieții finan­ciare și economice a țărei și bugetul viitor se va putea realiza cu mult mai puține eforturi. Iar dacă în ultima lună — luna Mar­­tie­­— Statul va intra în drepturile ce i se cuvin de la diverși debi­tori restanțieri, bugetul pe 1935—36 se va încheia chiar cu un apreciabil excedent, ceea ce va îmbunătăți și mai simțitor viața economică și financiară a țărei. S £ 321Si#L^LJä Lm SSS S2i £ n­ Demisia d-lui inginer Caranfil dela subsecretariatr^d^Stc^al Aviației nu s’a desmințit încă. Aceasta înseamnă că faptul s’a pro­dus. Știrea a fost adevărată. D. Caranfil a demisionat. Nu s’au desmințit însă, nici motivele demisiei, așa precum au fost arătate. S’a spus că subsecretarul de Stat al Aviației a demisionat fiind­că „în condițiile in care este chemat să lucreze actualmente, nu poate realiza nimic temeinic“. ,El împiedică nu numai birourile din ministerul Armatei dar și deosebirea de ritm și concepție din­tre aviație și celelalte ramuri ale apărărei naționale“.­­ Ar fi grav dacă s’ar confirma. D. inginer Caranfil, a fost solicitat să primească misiunea ce i s’a încredințat in urma numeroaselor dovezi de destoinicie pe cari le-a dat, organizând într’un timp scurt Uzinele Comunale Bucu­rești — intre cele mai moderne azi din Europa. Numit în asemenea condițiuni, să nu găsească sprijinul necesar pentru imediata înzes­trare a aviației? Ar fi cu adevărat grav. A­ormele de salarizare prevăzute de noul baget Ministerul de Finanțe a dat o circulară tuturor departamentelor prin care li se face cunoscut că măsura de a nu se plăti diferențele de salariu funcționarilor înaintați în grad, în intervalul 1932-35, precum și hotărirea, luată în bugetul exercițiului 1935-36, de a nu se mai face nicio avansare vor fi menținute și pe exercițiul viitor. In consecință fiecare minister va înscrie în bugetul anului 1936—37 numai salariile brute primite de fiecare funcționar. Sunt însă admise rectificările de salariu ordonate prin sentințe judecătorești rămase definitive, precum și reducerile de salarii fă­cute prin bugetele precedente din eroare sau din alte cauze însă fără temeiu legal. Suma salariilor și accesoriilor de la posturile aflate vacante in luna Februarie a. c., multiplicate cu 12 reprezintă economia ce s’ar putea face la salarii pentru bugetul exercițiului viitor. ^^R^u?^?TamSî3 î^nMw,sprmâ^l^pitaî^îT,Te^,Gr. Iamandi, medic de circumscripție rurală și dr. Eftimie Zaporojan, medicul primar al județului Bălți, au înaintat membrilor Senatu­lui un interesant memoriu privitor la efectele consumației vinului de teras din Basarabia, supranumit „Primari“. Medicii arată că în Basarabia, unde sunt vii de producători direcți, aproape nu se consumă apa. De la copilul de la sân, mama care îl alăptează, ceilalți copii mai mari sau mai mici, indiferent dacă stau acasă sau­ merg la școală, în frunte cu gospodarul, toți beau de dimineață și până seara terasă. Dacă-i frig, beau terasă, dacă-i sete, beau terasă, ca să stingă foamea, bea terasă, dacă pleacă la drum, bea terasă, dacă vine de la drum, bea terasă, dacă-i sărbătoare, bea terasă, dacă-i zi de lucru, iar bea, că doar ce, nu-i vinul lui ?... și așa mai departe (nu mai amintim de nunți, botezuri, îngropăciuni,­ etc., etc.) motivul fiind veșnic în care este lesne de găsit. Tabloul este înfiorător. Nu se poate un flagel mai distrugător pentru sănătatea și bună­starea populației. Ora 2 — Guvernul nu a fixat încă data alegerilor de la Arad. — Fostul director al „Luminiei“, C. Stere, fiind bolnav, a fost in­ternat într’un sanatoriu. — Lucrările pentru alcătuirea noului buget al ministerului instrucțiunii, au fost terminate. La întocmire, s’a ținut seamă de eventualitățile în care mi­nisterul de finanțe n’ar îngădui nici un plus față de bugetul în curs. — Ședința delegației economice ce umma să aibă loc azi In con­tinuare s’a amânat.

Next