Neamul Românesc, mai 1936 (Anul 31, nr. 94-118)

1936-05-01 / nr. 94

Despre Olanda (Continuare <i!n g»ag. l-a) pă ce aș fi cetit pe domnul Hui­­singa în a exprima anumite pă­reri. S’a întâmplat însă, in viața O­­landezilor, un lucru care nu s’a întâmplat la noi — și aceasta a fost rău pentru ei, și pentru noi o fericire că n’au pătruns anu­me factori în viața noastră de­mocratică, locală, rurală, de „Ro­mânie“, din care a ieșit „Țara Românească“, — căci „Țara Ro­mânească“ și „Romania“ din cel mai vechiu trecut este exact a­­celași lucru — anume s’au ivit în vecinătatea Germaniei forma­țiuni feudale foarte puternice, și ele au pus stăpânire pe grupele de sate. La noi, cum am spus, lucrul acesta nu s’a întâmplat. Nu ni-au venit stăpâni de nică­­iri, nici măcar în părerea, care a dominat multă vreme, că, precum Moldova a fost întemeiată prin îndoita descălecare a lui Dragoș și Bogdan, tot așa ar fi fost în Țara Românească, ar fi plecat din Făgăraș descălecătorul și s’ar fi așezat dincoace de munți. Este o părere care s’a înlăturat de multă vreme. Țara Românească a fost făcută din vechile voevo­­date care s’au unit dela sine, și nu Făgărașul a creat principatul muntean, ci de aici au venit niș­te descălecători pentru Românii din Ardeal. De fapt, noi suntem­ acum descălecați de frații noștri ardeleni în foarte multe domenii, și chiar încălecați uneori, dar înainte n’a fost nici descălecare, nici încălecare. Dar, firește, noi suntem frați așa de buni și ad­mirăm toate valorile care ni se înfățișează ca atare, și se poate continua, neprețuindu-ne­­ noi prea mult, iar pe urmă o să se vadă ce era o realitate și ce o i­­lujie în ce privește valoarea unor anumite persoane. Deci, acolo, în Olanda feudali de aceștia au ajuns să domine grupele de sate. N’a mai fost, prin urmare, ce fusese înainte : existența autonomă a formațiu­nilor Rurale. Și aici aș vrea să spun încă un lucru pe care, cred că d. Huisinga nu l-a văzut și nu l-a introdus deci în istoria Olan­dei. De-a lungul țării, peste de­getul acela, întins către Scandi­navia, al Danemarcei, peste in­sulele ce se urmează de-a lungul Mării au fost alte formațiuni populare asemănătoare cu cele olandeze. Este o regiune istorică pe care ar trebui s’o studiem a­­nume, pentru că samănă foarte mult cu­ regiunile noastre, și în cutare istorie a Danemarcei a lui Dahlmann găsești un întreg ca­pitol despre viața țărănească la Răsărit de Danemarca. Acolo, pe malul Mării erau Ditmarschii, cari au trăit ani întregi fără să se amestece nici un suveran la ei, fără feudali, fără legături cu ne­goțul Mării. Satul cu clopotnița lui, cu lumea care se aduna în jurul clopotniții. Acolo n’a is­­butit să între niciun feudal ve­nind din jos. In ce privește însă Olanda, acești feudali au străbătut în ea și atunci avem o dinastie care vine din Brabant, astăzi împăr­țit între Belgia și Olanda, alta vine din Casa de Alsacia, toate ca strecurare a unei vieți de un alt caracter, sprijinită pe alte clase, distrugând fermele acestea de așa de încântătoare democra­ție de la început. După aceia s-a trecut la Casa de Bavaria, legă­tura fiind încă mai nenorocită. Sudul german trimite deci stă­pâni acestui Nord de pescari, de crescători de vite și de agricul­tori, iar când, mai târziu, cu Ja­­cqueloinne sau Jakobaa de Bava­ria s-a terminat această dinastie, au venit conții de Olanda, în le­gătură cu Flandra, Flandra în­săși fiind în legătură cu lumea franceză, și astfel au schimbat de la sfârșitul secolului al XIII- lea, și mai ales de la începutul secolului al XIV-lea complect ca­racterul acestei regiuni. (Continuare în nr. viitor) Comunicat Ca urmare la comunicatul din 21 Aprilie a. c­, cu privire la declararea creanțelor finan­ciare în Belgia, Banca Naționa­lă a României invită pe debitori să introducă în cuprinsul ace­­luiaș termen (adică până la 31 Mai 1936) cererile respective, însoțite de documente. Deasemenea pentru stabilirea creanțelor comerciale, cari ur­mează a fi transferate în Bel­gia, conform acordului din 3 Noembrie 1935, Banca Naționa­lă a României invită și pe de­bitorii acestor creanțe să intro­ducă cererile respective, însoți­te de documentele de import, până la 20 Mai 1936. In București, cererile vor fi depuse la Oficiul de Control al Devizelor, str. Lipscani (fost Banca Crissoveloni), iar în pro­vincie la sediile Băncii Națio­nale. DIRECȚIUNEA SPECIALA PENTRU OCROTIREA SI AJU­TORAREA PERSONALULUI C. F. R. Publicațiune Se aduce la cunoștința celor interesați, că, în ziua de Vi­neri, 15, luna Mai, anul 1936, ora 12, se va ține, în localul Direcțiunei Speciale D. A. C. F. R., situat în București, str. Barbu Catargiu, No. 18, licita­ție publică, pentru­ darea în întreprindere a executării lu­crărilor de reparații de zidărie, tencueli, tâmplărie, faianță, a­­coperiș, etc., la sanatoriul de copii din Bugaz, după deviz în valoare de 234.750 lei, cu ter­men de execuție de 30 zile de la comunicarea adjudecării de­finitive. Licitația se va ține în con­formitate cu art. 88—110, in­clusiv, din Legea Contabilității Publice, Regulamentul O. C. L. și normele publicate în Monito­rul Oficial No. 127, din 4. VI. 1931. Toate persoanele care vor lua parte la licitație, vor depune, pe lângă ofertă și o garanție de 5 la sută din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai în conformitate cu caetele de sar­cini, care pot fi văzute în fie­care zi de lucru, la ora 12, până la 13,30, în localul Direcțiunea C. A. P. C.F.R., la Serviciul de Instalații. Garanția va fi consemnată la Cassa de Depuneri, licitatorul prezentând recipisa respectivă. No. 56810/1936. 1936, Aprilie, 28. Pentru sprijinul unui inventator român nedreptățit IN ATENȚIA D-LUI PRIMAR GENERAL AL CAPITALEI De peste 30 de ani, d. T. Bru­mărescu a înfăptuit invenția în cele mai diferite domenii, in­venții recunoscute și apreciate mai ales în străinătate, de so­mități științifice. Aceste lucrări l-i aiu angajat la o muncă uriașă și l-au făcut să cheltuiască tot ce a putut agonisi, deoarece n’a avut nici un ajutor material din partea cuiva. Drept răsplată, în ziua de 22 Iulie 1928, fără nici un aviz sau somație, i s’au distrus de către organele primăriei din sectorul IV (Verde), casa și atelierul său din calea Plevnei 83. Printre lucrările distruse și aruncate în mod sălbatec, odată cu mobile­le, mașinile și uneltele sale, e­­rau multe lucrări originale, in­venții și proecte din care nu mai avea copii și care urmau să fie desăvârșite. Caisa aprți­­nea ministerului de domenii, și d. Brumărescu o locuia ca chi­riaș, de 26 de ani. A fost distru­să ca expropriată, deși nu s’a făcut nimic în acel loc. In speranța unei compensații, d-sa a reclamat primăriei Mu­nicipiului. D. Aurel Minicu, pri­­malmii sectorului, recunoscân­­du-i dreptatea și meritele ca și greșalia făcută cu dărâmarea ca­sei, a pus chestiunea în desba­­terea consiliului comunal și în ședința dela 17 Noembrie 1928, în unanimitate i s’a aprobat să se dea gratuit d-lui Brumăres­­cu, drept compensație și răspla­tă a meritelor, un teren al co­munei pe care să-și construias­că o casă și cu ajutorul primă­riei să înființeze o instituție în scopul lucrărilor începute de d. Brumărescu. Terenul ales e In piața Regina Maria (Gropile Ouatu). Serviciul Cadastrului primăriei a făcut jalonarea, de arhitect profesor State Ciortan a întocmit planurile de con­strucție, s’a făcut dosar și... la dosar a rămas toată chestiu­nea, din 1928 și până azi. E de neînchipuit mizeria în care inventatorul Brumărescu trăește azi și condițiile în care, încăpățânat, continuă să lucre­ze la două invenții mari ce vor face cinste țării. N’ar fi nimerit ca d. primar general al Capitalei să facă ge­stul nobil de a acorda în sfârșit favoarea dreptății unui om care înseamnă ceva pentru țară, în­­dulcindu-i bătrânețile nu ca să se poată odihni, ci ca să poată continua munca sa în folosul țării? ij j^W'i'»rw"'i|riV rr*“­*“ f*­*“*“ Adunarea generală ordinară a Băncii românești a Orientului Luni, 27 crt. s’a ținut a 16 Adu­nare generală ordinară a acționa­rilor Băncii Românești a Orientu­lui.A prezidat d. dr. I. Ghiulamila­­asistat de d. I. Neață, directorul Băncii, precum și de întreg consiliu de administrație. După citirea raportului cenzorilor și a dării de seamă la cuvântul d. Arh. Buricescu, D-sa constată cu satisfacție că, din examinarea dării de seamă și a bilanțului rezultă că Banca Românească a Orientului și-a respectat angajamentele fără a se împrumuta și fără a-și greva imobilele ci numai reducând plasa­mentul de la lei 90.000.000 cât era în 1029 la lei 33.000.000. Acest fapt a permis Băncii să înfrunte cu bărbăție criza și legile excepționale cunoscute­­ să-și acopere pierderile din conversiune cu rezervele de care dispunea fără a le repercuta asupra creditorilor ei și toate aces­tea spre a nu-și păta bunul re­nume. Au mai vorbit d-nn­ avocat Pas­cal Vasiliu, colonel Cocea, prof. dr. Ghiulamila, președintele consiliului de administrație șl I. Neață, direc­torul Băncii, care mulțumește vor­bitorilor pentru frumoasele apre­cieri făcute. Adunarea aprobând bilanțul și contul de profit și pierdere a dat descărcare consiliului de gestiunea sa pe anul 1935, hotărînd distribui­rea unui dividend de 3 la sută și realegerea d-lor contra­amiral C. Boerescu, Al. Stamatin și M. Ber­­ceanu în consiliul de administra­ție, precum și vechiul comitet de cenzori. ULTIMA ORA Cui acordă Statui avantagii — Cazul de la fabrica de ciment din Turda — D. dr. Vaier Moldovan, ne-a desvăluit, în „Patria“ din Cluj, cele ce se petrec în întreprinde­rile cari se bucură de avantagii în Statul român. A dat ca exemplu fabrica de ciment din Turda. Funcționari în administrația întreprinderii numai streini. Muncitori la fel. Românii sunt întrebuințați numai la munci grele și degradante. Limba românească interzisă pe tot teritoriul întreprinderii. Interzisă sunt sancțiuni. Este ne mai pomenit de scan­dalos. Dar să vedem ce spune ă. dr. Vaier Moldovan în „Patria“. „Fabrica de ciment constitue o adevărată cetate de streini. Sunt în această întreprindere 23 funcționari, dintre aceștia unul singur român“. Ii arată cu numele: „Cu muncitorii stăm tot așa de prost. Din cei 320 muncitori numai 40 sunt români, dar și aceștia fiind salarizați cu ziua sau o leafă de mizerie (30—35 lei la zi) lucrând în schimb ce­le mai degradante și periculoa­se lucruri. „Calvarul muncitorului ro­mân nu se oprește aci. „Stând cu el de vorbă vei a­­fla că în fabrică e oprit în mod indirect de a vorbi limba ro­mânească. In cazul, că totuși are acest curaj, el e suspendat, prigonit și expus la nenumăra­te șicane“. Românii, din această cauză, nu vorbesc curaj românește. „Publicul românesc din Ar­deal—spune d. dr. Vaier Moldo­van — și poate din întreaga ța­ră, nu are decât să înghită a­­ceastă pilulă amară și să stri­ge : Vivat România Mare ! „De încheere eu mă adresez stăpânilor adevărați, ai acestei întreprinderi, semnatarilor ca­pitalul lor societar, conducăto­rilor ei adăpostiți, ca în sânul lui Avram, în birourile lor din București, și nu în ultima li­nie „Grangurilor români“ cari încasează tantieme considerabi­le în consiliile de administra­ție“. Firește, d. dr. Vaier Moldovanu a făcut un real serviciu de­nunțând inadmisibila stare de lu­cruri deja numita întreprindere. In provinciile alipite cazul nu este însă singular. Se cer controlate de-a rândul toate industriile cari bucurân­­du-se de avantagii de la Statul român, aruncă dezolarea in ele­mentul național autohton pe ca­re se sprijină acest Stat. D. dr. Vaier Moldovan poves­tește cazul danezului maghiari­zat Pedersen Nils, care obligă pe români să învețe ungurește in fabrica de ciment din Turda. A­­rată apoi cum tinerii titrați ro­mâni cari se prezintă spre a se angaja ca funcționari sunt res­pinși în bloc și primiți în mod ostentativ cei maghiari. Toate aceste acte de provo­­cațiune, se cer reprimate ime­diat. Nu trebue să existe necesi­tate electorală care să depă­șească interesele naționale. Germania desminte concentrărilor d­a granița­ ­ Ce se crede in Anglia — Londra, 30 (Rador). — Agen­ția Havas transmite: Evenimentele din Austria pri­cinuise tot mai multă neliniște. Toate ziarele își exprimă dorin­ța ca Germania să nu inter­vină. „Criza austriacă a ajuns gri­ja de căpetenie a puterilor con­tinentale, scrie „Manchester Guardian“. Principalele țări in­teresate consideră că nu mai este timp de pierdut spre a se pregăti în vederea unei inter­venții germane“. Ziarul crede că este mai probabil eventuali­tatea ca național-socialiștii aus­­triaci să primească un ajutor activ din partea Berlinului sub formă de bani, arme și întă­riri, care să nu implice o inter­venție armată directă a Germa­niei. „Fără îndoială că în cazul când legiunea austriacă ar tre­ce granița, Italia ar fi obligată să ia măsuri, Austria fiind pen­tru ea ceea ce este Belgia pen­tru noi“. „Times“ scrie: „Miniștrii nu încearcă nicidecum să ascundă îngrijorarea pe care le-o prici­­nuește desfășurarea, situației europene în cursul ultimelor săptămâni“. „Ar fi un act de nebunie din partea Reichului, scrie „Daily Telegraph“, să încerce o nouă lovitură în direcția Austriei. Orice atac direct împotriva Aus­triei ar putea deslănțui o con­flagrație pe care Germania do­rește să o evite actualmente. A­­ceste aprehensiuni ar trebui să convingă Germania că felul ei de a denunța în mod unilateral tratatele, a creat o atmosferă de îndoială și de suspiciune pe care nu o pot risipi zgomotoasele de­clarații de intenții pacifice. A­­tâta timp cât o asemenea situa­ție va dura, pacea europeană va fi neîncetat în primejdie. Numai un gest al Reichului ar putea restabili încrederea. Or, Germa­nia a refuzat să facă un ase­menea gest“. „Daily Herald“ crede că o în­cercare a Berlinului de a pro­fita de situația actuală ar fi „un calcul stupid“. „O lovitură na­­țional-socialistă în Austria ar distruge imediat și definitiv ori­ce șansă de a se ajunge la un acord în felul celui pe care d. Hitler a declarat că-l dorește. Ea ar sili Europa să considere Reichul nu ca pe un partener într’un sistem european de pace, ci ca un perturbator conștient și incorigibil al păcii“. GERMANIA DESMINTE Berlin, 30 (Rador). — A­­genda D. N. B. transmite: Știrile răspândite în străi­nătate despre pretinse con­centrări de trupe germane la frontiera Reichului cu Austria au fost desmințite. Oficiosul „Voelkischer Beobachter“ condamnă cu severitate răspândirea aces­tor svonuri rău­voitoare al căror scop nu este decât tulburarea atmosferei și a­­țâțarea spiritelor. Știrile zilei Pentru două notițe pline de calomnii odioase, apărute în re­vista I.A­CID, d. Dumitriu Șoimu, prietenul nostru, a introdus ac­țiune de calomnie, din partea d-lui profesor Iorga, împotriva celui care a avut necuviința să le scrie. D. profesor Dem. Munteanu- Râmnic, fost subsecretar de Stat la ministerul de interne, vice­președinte al partidului Națio­­­nalist-Democrat, a fost decorat de Suveran cu ordinul „MERI­TUL CULTURAL“. D. profesor Pierre Duval de la Facultatea de medicină din Paris, vorbește astăzi la orele 6 d. a. în sala Fundației Carol I despre: ,Autointoxicația permanentă a or­ganismului și apărarea sa natu­rală“. Comunicat Pentru ușurarea declarațiu­­nilor pe care comercianții și in­dustriașii importatori trebue să le facă conform legii pentru a­­dăugirea unor dispozițiuni la legea pentru comerțul de devize din 28 Martie 1936, publicată în Monitorul Oficial No. 74, se a­­duce la cunoștința celor intere­sați următoarele: Declarațiunile se vor face și preda până la 6 Mai a. c. Ofi­ciului de Control al Devizelor, în București și sucursalelor Băncii Naționale a României, în provincie, după formularul tip ce-l vor găsi atât în Administra­ția Centrală, cât și la sediile Băncii Naționale a României. Se vor atașa la aceste decla­­rațiuni documentele de import pentru sumele respective, dacă aceste documente se află în po­sesia comercianților, iar pentru acelea, cari se află la Banca Națională a României, la alte bănci particulare autorizate, etc. se va ridica la rubrica ob­­servațiuni, unde se găsesc. Documentele de import ante­rioare datei promulgării legii (28 Martie 1936) sunt de drept anulate și în nici un caz nu vor putea servi pentru obține­rea unei aprobări de devize de la Banca Națională a României, dacă nu se cuprind în aceste de­claration! 28 Aprilie 1936. astăzi la Cinema : SAVOY Jocul cu moartea cu Maria Bell AR © Biroul II cu Jean Murat și Ve­ra Korene. TRIANON „Nocturne" de Montchaty (autorul filmelor : Erotikon și Eritose) Jurnal și complectare. Ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoianu 23-25 București NEAMUL ROMÂNESC lan a pierdut răbdarea... Ilir III MIMII ■WWW BMWW ■ ■ E vorba de d. Mamiu. Oficiosul d-sale dela Cluj ne anunță că supăratul dela Bădă­­cin a pierdut iar răbdarea. Ii promisese d. Mihalache că în luna Mai va întreprinde o acțiune similară cu cea din Noembrie, dacă partidul nu va fi a­­dus la guvern, și, când colo, vede că d. Mihalache așteaptă ca guvernul să cadă din cauza frământărilor interne din partidul național-liberal-D. Maniu dă următorul avertisment d-lui Mihalache: „DAR OPOZIȚIA CHIAR ACUM A GĂSIT CA SOMNUL E DULCE ȘI UTIL, ACUM CÂND AR TREBUI SA ZMULGA MAS­CA DE PE MUTRA IPOCRITA A REGIMULUI. ACUM CÂND TACTIC SI POLITIC SITUAȚIA PRETINDE O ACȚIUNE VIGU­ROASA“. Avertismentul nu s’a făcut însă numai pe această cale. Informațiile noastre spun că d. Maniu a dat d-lui Mihala­­che chiar un ultimatum. I-a cerut să convoace imediat forurile statutare ale partidului și să înceapă acțiunea de răsturnare a guvernului. D. Mihalache s’a supus, dar în partid este un curent pronun­țat împotriva acțiunilor violente pe cari le impune d. Maniu și este posibil ca, chiar la întrunirea de mâine a delegației perma­nente, să se producă grave disensiuni în cazul când d. Miha­­lache ar înclina din nou pentru tactica d-lui Maniu. Eri, la ora 12 cu ceremonialul obișnuit a avut loc solemnitatea primirei în audiență oficială la M. S. Regele a excelenței sale d. Sa­va Kiroff, noul ministru al Bulgariei, iar la ora 12,30 ,cu acelaș cere­monial a fost primit in audiență oficială excelența sa­­. Wilhelm Fabricius, noul ministru al Reich-ului. Conferința d-lui ministru Bentoiu! Aseară in fața unui numeros și select public, d. ministru Aurelian Bentoiu sub-secretar de Stat la Justiție, a ținut la Fundația Carol o foarte importantă conferință, despre „Drep­tatea între idee și realitate“. Conferențiarul a arătat că toți oamenii se nasc cu noțiu­nea de dreptate, că în spațiul sufletesc al fiecărui individ această noțiune ocupă un loc important. Dreptatea are un rol impor­tant în structura sufletească a fiecăruia. Sunt oameni care su­portă ușor o durere fizică, dar care nu pot suporta durerea mo­rală a unei nedreptăți. Ideia de dreptate este un punct de rea­­zim sufletesc, este o credință împărtășită de orice om din orice categorie socială. Dreptatea este în ordinea necesității spirituale, ceea ce pâinea este în ordinea necesității materiale. Marea problemă a dreptului, este ideia de dreptate. Elimi­nând din organizarea justiției această ideie, nu mai rămâne de­cât forța. Conferențiarul se ocupă apoi de doctrina dreptului na­tural în comparație cu acea a dreptului pozitiv, arătând că doctrinarii de astăzi urmăresc să disloce toate vechile noțiuni, substituindu-le cu altele noui. In concluzie se declară contra inovațiunilor afirmând pre­ferința sa, cu riscul de a i se spune retrograd, pentru concep­ția clasică a dreptului. Un apărător» „inspirat**: wwiimmhmm a. emmmmhmí mm­ ■«■I­mmmmmmmmjv vmatmvsmm Am aflat în Facla un articol de elogii, — da, de elogii! — pentru broșura-pamflet a d-lui C. C. Giurescu. Se scrie acolo că există la noi o școală nouă, și tânără, a is­toricilor DE STÂNGA. Unul din ei, cel mai proeminent, e bine în­țeles, plagiatorul Giurescu. In ce sens e de stânga, științificește­ protectorul Colunilor ? Pentru că „nu e cu tradiția, care a comis crima să ultragieze pro­bitatea științifică, din șovinism“. Tot de stânga e d. C. C. — când se duce la Târgul Mureș, ca să orienteze partidul d-lui George Brătianu ? Dar autorul, d. Ciclovanu, spune că Neamul Românesc, a dus o luptă înverșunată împotriva Cosm­ografului. Și campa­nia noastră, a eșuat. A eșuat ? Dar în cincizeci de numere, am pus pe două coloa­ne și am dovedit cu citate precise, brigandajul savantului. Se spune d-lui profesor Iorga că a „falsificat“ textele. Și că d. pro­fesor lorga și eu, adică „falsificatorii“, am primit una din cele mai meritate corecții“. E cu putință să apară în Facla aceste enormități ? Neamul Românesc a dovedit că opus Colunilor, e o nesfârșită compilație, o „sinteză“ a unui delict continuu de furt științific. D. Ciclovanu, autorul, e profesor de istorie! D-sa elogiază „școala de stânga“ — de mâna stângă. —- a d-lui Giurescu. Ca­lomniază (și va fi dat în judecată de d. profesor Iorga),­­ cu o ușurință regretabilă, -rip ră de cazul când habar nu are de ce am scris noi, și vrea să facă încă odată de râs pe celebrul Costică Gh­irescu. Il ținem la dispoziție și d-sale, și d-lui I. Vinea, colecția noastră. Și se vor convinge că e cel puțin riscat să se vorbească de „corecții“ și să se tămâeze un op în care se amestecă ridicolul, cu frauda științifică. G. NU VENIM CU FAGADUEU, CI CEREM TUTUROR SA-SI FACA DATORIA, CA LA CARAMAN CE AU CONSTRUIT IN 70 DE ANI CIOCOII. I. MIHALACHE So­luții­le Er­o­stratului La adunarea comercianților și industriașilor național-țară­­niști, soluțiile economice și financiare ale „Statului Țărănesc" au fost prezentate de d. Virgil Madgearu. Erostratul a declarat că are un program și pentru vremurile de criză. Cât timp, vor lipsi debușeurile, programul d-lui Mad­gearu prevede executări de lucrări publice, construcții vaste, prin care să se stimuleze activitatea economică. E curios că astfel de soluții d. Virgil Madgearu le are în o­­poziție. Preocuparea aceasta de soarta industriilor naționale și de stimularea vieții economice a țarei c­are numai când vorbeș­te la club, la guvern, când îi erau încredințate destinele financiare ale Statului, și când ar fi putut veni în ajutorul întreprinderilor, instituțiilor și în general a întregii vieți economice a țărei, se știe cum a procedat. A recurs la împrumuturi gajând aproape toate avuțiile Sta­tului și a irosit toate aceste împrumuturi printr'o risipă fantastică de 40 de miliarde lei. Dacă această formidabilă sumă de care și-a bătut joc­u. Vir­gil Madgearu ar fi fost folosită în scopul de a se ajuta creditul necesar întreprinderilor industriale și comerciale sau ar fi fost destinată lucrărilor de cari pomenește, cu totul alta era azi si­tuația economică și financiară a țarei iar d-sa personal ar fi lă­sat o cu totul altă amintire în locul de mare răspundere în care a fost. Cum activitatea d-lui Virgil Madgearu la Finanțe și Industrie este însă îndeajuns de cunoscută țârei, soluțiile d-sale nu mai pot interesa pe nimeni. Corag^«szi›gap#zdzz/zf^l#epal După informațiile noastre conflictul dintre d-nii Dinu Bră­tianu și Gh. Tătărăscu, provocat de interviewul d-lui Bebe Bră­tianu, s’a aplanat. In „Viitorul“ de azi va apare un comunicat în care se spune că în urma convorbirii care a avut loc ieri, d-niile lor au fost de acord că în conformitate cu statutul să se convoace congresul partidului la o dată care se va fixa ulterior. S-a stabilit că atri­buția convocării Congresului rămâne președintelui partidului și că alegerea unui vice-președinte nu intră în prevederile statutare. Se mai adaugă că între d-nii George Tătărăscu și Dinu Bră­tianu există un complect acord asupra tuturor chestiunilor la ordinea zilei și că tot ce s’a scris în ziare nu are nici o bază de adevăr. Congresul partidului va fi convocat probabil între 15—20 iu­nie. Chestiunea alegerei unui vice-președinte se va pune atunci, modificându-se statutele și va fi ales de George Tătărăscu. Comisiunea care urmează să pregătească Congresul se com­pune din d-nii dr. C. Angelescu, Victor Antonescu și Vasile Sassu.­­ D. Bebe Brătianu, secretar general interimar al partidului, a rugat „Viitorul“ să anunțe că intenția d-sale nu a fost nici­odată să provoace disensiuni sau să formuleze atacuri personale. Și că orice interpretări de altă natură sunt prin urmare, tenden­țioase. Voevodul Mihai la lucrării­e 1!Dunii București^j^ Voevodul Mihai însoțit de l. colonel Pălăngeanu a vizitat șan­tierele expoziției „LUNEI BUCUREȘTILOR“. Vizita trebue pusă în legătură cu tinerețea care plănuește a conduce lucrările de edificare a expoziției. Meritul Primarului General este că a promovat talentele tiner atât pentru lucrările festive cât și pntru cel de durată al orașulu Aspectul expoziției oglindește pasiunea și noua știință arhitec­tonică a tinerei generații. Concomitent cu promovarea tineretului, trebue însemnat și în­viorarea pe piața brațelor de muncă. Șantierele oferă de aproape două luni de lucru, la 4500 de mun­citori cu brațele dintre aceștia 1.500 basarabeni au venit pe jos din ținuturile înfometate. Aproape 80 ingineri, arhitecți, artiști decoratori, conduc lucră­rile — P. S. Grigore Leu a fost După cetirea Mesajului regal ,ea a făcut elogiul fostului episc — M. S. Regele a primit azi pe d. Victor Antonescu, ministrul — Brigada siguranței genei la toate sediile caselor populare respectării măsurilor de ordine, Londra, 30 (Rador). — Un nar se întrunește azi pentru a­tion­arului britanic ce va fi trim Chestionarul va fi remis Vin Până la ora 2 ales astăzi episcop al Argeșului. I. P. S. Patriarhul Miron Cris­­op, dimineață în audiență de lucru de Finanțe, ale a făcut astă noapte descinderi sigilîndu-le, în vederea asigurării lualte pentru ziua de 1 Mai, consiliu de miniștri extraordi­­niscuta forma definitivă a dhes­­is la Berlin­­eri sau Sâmbătă. \

Next