Neamul Românesc, mai 1936 (Anul 31, nr. 94-118)
1936-05-01 / nr. 94
Despre Olanda (Continuare <i!n g»ag. l-a) pă ce aș fi cetit pe domnul Huisinga în a exprima anumite păreri. S’a întâmplat însă, in viața Olandezilor, un lucru care nu s’a întâmplat la noi — și aceasta a fost rău pentru ei, și pentru noi o fericire că n’au pătruns anume factori în viața noastră democratică, locală, rurală, de „Românie“, din care a ieșit „Țara Românească“, — căci „Țara Românească“ și „Romania“ din cel mai vechiu trecut este exact același lucru — anume s’au ivit în vecinătatea Germaniei formațiuni feudale foarte puternice, și ele au pus stăpânire pe grupele de sate. La noi, cum am spus, lucrul acesta nu s’a întâmplat. Nu ni-au venit stăpâni de nicăiri, nici măcar în părerea, care a dominat multă vreme, că, precum Moldova a fost întemeiată prin îndoita descălecare a lui Dragoș și Bogdan, tot așa ar fi fost în Țara Românească, ar fi plecat din Făgăraș descălecătorul și s’ar fi așezat dincoace de munți. Este o părere care s’a înlăturat de multă vreme. Țara Românească a fost făcută din vechile voevodate care s’au unit dela sine, și nu Făgărașul a creat principatul muntean, ci de aici au venit niște descălecători pentru Românii din Ardeal. De fapt, noi suntem acum descălecați de frații noștri ardeleni în foarte multe domenii, și chiar încălecați uneori, dar înainte n’a fost nici descălecare, nici încălecare. Dar, firește, noi suntem frați așa de buni și admirăm toate valorile care ni se înfățișează ca atare, și se poate continua, neprețuindu-ne noi prea mult, iar pe urmă o să se vadă ce era o realitate și ce o ilujie în ce privește valoarea unor anumite persoane. Deci, acolo, în Olanda feudali de aceștia au ajuns să domine grupele de sate. N’a mai fost, prin urmare, ce fusese înainte : existența autonomă a formațiunilor Rurale. Și aici aș vrea să spun încă un lucru pe care, cred că d. Huisinga nu l-a văzut și nu l-a introdus deci în istoria Olandei. De-a lungul țării, peste degetul acela, întins către Scandinavia, al Danemarcei, peste insulele ce se urmează de-a lungul Mării au fost alte formațiuni populare asemănătoare cu cele olandeze. Este o regiune istorică pe care ar trebui s’o studiem anume, pentru că samănă foarte mult cu regiunile noastre, și în cutare istorie a Danemarcei a lui Dahlmann găsești un întreg capitol despre viața țărănească la Răsărit de Danemarca. Acolo, pe malul Mării erau Ditmarschii, cari au trăit ani întregi fără să se amestece nici un suveran la ei, fără feudali, fără legături cu negoțul Mării. Satul cu clopotnița lui, cu lumea care se aduna în jurul clopotniții. Acolo n’a isbutit să între niciun feudal venind din jos. In ce privește însă Olanda, acești feudali au străbătut în ea și atunci avem o dinastie care vine din Brabant, astăzi împărțit între Belgia și Olanda, alta vine din Casa de Alsacia, toate ca strecurare a unei vieți de un alt caracter, sprijinită pe alte clase, distrugând fermele acestea de așa de încântătoare democrație de la început. După aceia s-a trecut la Casa de Bavaria, legătura fiind încă mai nenorocită. Sudul german trimite deci stăpâni acestui Nord de pescari, de crescători de vite și de agricultori, iar când, mai târziu, cu Jacqueloinne sau Jakobaa de Bavaria s-a terminat această dinastie, au venit conții de Olanda, în legătură cu Flandra, Flandra însăși fiind în legătură cu lumea franceză, și astfel au schimbat de la sfârșitul secolului al XIII- lea, și mai ales de la începutul secolului al XIV-lea complect caracterul acestei regiuni. (Continuare în nr. viitor) Comunicat Ca urmare la comunicatul din 21 Aprilie a. c, cu privire la declararea creanțelor financiare în Belgia, Banca Națională a României invită pe debitori să introducă în cuprinsul aceluiaș termen (adică până la 31 Mai 1936) cererile respective, însoțite de documente. Deasemenea pentru stabilirea creanțelor comerciale, cari urmează a fi transferate în Belgia, conform acordului din 3 Noembrie 1935, Banca Națională a României invită și pe debitorii acestor creanțe să introducă cererile respective, însoțite de documentele de import, până la 20 Mai 1936. In București, cererile vor fi depuse la Oficiul de Control al Devizelor, str. Lipscani (fost Banca Crissoveloni), iar în provincie la sediile Băncii Naționale. DIRECȚIUNEA SPECIALA PENTRU OCROTIREA SI AJUTORAREA PERSONALULUI C. F. R. Publicațiune Se aduce la cunoștința celor interesați, că, în ziua de Vineri, 15, luna Mai, anul 1936, ora 12, se va ține, în localul Direcțiunei Speciale D. A. C. F. R., situat în București, str. Barbu Catargiu, No. 18, licitație publică, pentru darea în întreprindere a executării lucrărilor de reparații de zidărie, tencueli, tâmplărie, faianță, acoperiș, etc., la sanatoriul de copii din Bugaz, după deviz în valoare de 234.750 lei, cu termen de execuție de 30 zile de la comunicarea adjudecării definitive. Licitația se va ține în conformitate cu art. 88—110, inclusiv, din Legea Contabilității Publice, Regulamentul O. C. L. și normele publicate în Monitorul Oficial No. 127, din 4. VI. 1931. Toate persoanele care vor lua parte la licitație, vor depune, pe lângă ofertă și o garanție de 5 la sută din valoarea ofertei, iar oferta se va face numai în conformitate cu caetele de sarcini, care pot fi văzute în fiecare zi de lucru, la ora 12, până la 13,30, în localul Direcțiunea C. A. P. C.F.R., la Serviciul de Instalații. Garanția va fi consemnată la Cassa de Depuneri, licitatorul prezentând recipisa respectivă. No. 56810/1936. 1936, Aprilie, 28. Pentru sprijinul unui inventator român nedreptățit IN ATENȚIA D-LUI PRIMAR GENERAL AL CAPITALEI De peste 30 de ani, d. T. Brumărescu a înfăptuit invenția în cele mai diferite domenii, invenții recunoscute și apreciate mai ales în străinătate, de somități științifice. Aceste lucrări l-i aiu angajat la o muncă uriașă și l-au făcut să cheltuiască tot ce a putut agonisi, deoarece n’a avut nici un ajutor material din partea cuiva. Drept răsplată, în ziua de 22 Iulie 1928, fără nici un aviz sau somație, i s’au distrus de către organele primăriei din sectorul IV (Verde), casa și atelierul său din calea Plevnei 83. Printre lucrările distruse și aruncate în mod sălbatec, odată cu mobilele, mașinile și uneltele sale, erau multe lucrări originale, invenții și proecte din care nu mai avea copii și care urmau să fie desăvârșite. Caisa aprținea ministerului de domenii, și d. Brumărescu o locuia ca chiriaș, de 26 de ani. A fost distrusă ca expropriată, deși nu s’a făcut nimic în acel loc. In speranța unei compensații, d-sa a reclamat primăriei Municipiului. D. Aurel Minicu, primalmii sectorului, recunoscându-i dreptatea și meritele ca și greșalia făcută cu dărâmarea casei, a pus chestiunea în desbaterea consiliului comunal și în ședința dela 17 Noembrie 1928, în unanimitate i s’a aprobat să se dea gratuit d-lui Brumărescu, drept compensație și răsplată a meritelor, un teren al comunei pe care să-și construiască o casă și cu ajutorul primăriei să înființeze o instituție în scopul lucrărilor începute de d. Brumărescu. Terenul ales e In piața Regina Maria (Gropile Ouatu). Serviciul Cadastrului primăriei a făcut jalonarea, de arhitect profesor State Ciortan a întocmit planurile de construcție, s’a făcut dosar și... la dosar a rămas toată chestiunea, din 1928 și până azi. E de neînchipuit mizeria în care inventatorul Brumărescu trăește azi și condițiile în care, încăpățânat, continuă să lucreze la două invenții mari ce vor face cinste țării. N’ar fi nimerit ca d. primar general al Capitalei să facă gestul nobil de a acorda în sfârșit favoarea dreptății unui om care înseamnă ceva pentru țară, îndulcindu-i bătrânețile nu ca să se poată odihni, ci ca să poată continua munca sa în folosul țării? ij j^W'i'»rw"'i|riV rr*“*“ f**“*“ Adunarea generală ordinară a Băncii românești a Orientului Luni, 27 crt. s’a ținut a 16 Adunare generală ordinară a acționarilor Băncii Românești a Orientului.A prezidat d. dr. I. Ghiulamilaasistat de d. I. Neață, directorul Băncii, precum și de întreg consiliu de administrație. După citirea raportului cenzorilor și a dării de seamă la cuvântul d. Arh. Buricescu, D-sa constată cu satisfacție că, din examinarea dării de seamă și a bilanțului rezultă că Banca Românească a Orientului și-a respectat angajamentele fără a se împrumuta și fără a-și greva imobilele ci numai reducând plasamentul de la lei 90.000.000 cât era în 1029 la lei 33.000.000. Acest fapt a permis Băncii să înfrunte cu bărbăție criza și legile excepționale cunoscute să-și acopere pierderile din conversiune cu rezervele de care dispunea fără a le repercuta asupra creditorilor ei și toate acestea spre a nu-și păta bunul renume. Au mai vorbit d-nn avocat Pascal Vasiliu, colonel Cocea, prof. dr. Ghiulamila, președintele consiliului de administrație șl I. Neață, directorul Băncii, care mulțumește vorbitorilor pentru frumoasele aprecieri făcute. Adunarea aprobând bilanțul și contul de profit și pierdere a dat descărcare consiliului de gestiunea sa pe anul 1935, hotărînd distribuirea unui dividend de 3 la sută și realegerea d-lor contraamiral C. Boerescu, Al. Stamatin și M. Berceanu în consiliul de administrație, precum și vechiul comitet de cenzori. ULTIMA ORA Cui acordă Statui avantagii — Cazul de la fabrica de ciment din Turda — D. dr. Vaier Moldovan, ne-a desvăluit, în „Patria“ din Cluj, cele ce se petrec în întreprinderile cari se bucură de avantagii în Statul român. A dat ca exemplu fabrica de ciment din Turda. Funcționari în administrația întreprinderii numai streini. Muncitori la fel. Românii sunt întrebuințați numai la munci grele și degradante. Limba românească interzisă pe tot teritoriul întreprinderii. Interzisă sunt sancțiuni. Este ne mai pomenit de scandalos. Dar să vedem ce spune ă. dr. Vaier Moldovan în „Patria“. „Fabrica de ciment constitue o adevărată cetate de streini. Sunt în această întreprindere 23 funcționari, dintre aceștia unul singur român“. Ii arată cu numele: „Cu muncitorii stăm tot așa de prost. Din cei 320 muncitori numai 40 sunt români, dar și aceștia fiind salarizați cu ziua sau o leafă de mizerie (30—35 lei la zi) lucrând în schimb cele mai degradante și periculoase lucruri. „Calvarul muncitorului român nu se oprește aci. „Stând cu el de vorbă vei afla că în fabrică e oprit în mod indirect de a vorbi limba românească. In cazul, că totuși are acest curaj, el e suspendat, prigonit și expus la nenumărate șicane“. Românii, din această cauză, nu vorbesc curaj românește. „Publicul românesc din Ardeal—spune d. dr. Vaier Moldovan — și poate din întreaga țară, nu are decât să înghită această pilulă amară și să strige : Vivat România Mare ! „De încheere eu mă adresez stăpânilor adevărați, ai acestei întreprinderi, semnatarilor capitalul lor societar, conducătorilor ei adăpostiți, ca în sânul lui Avram, în birourile lor din București, și nu în ultima linie „Grangurilor români“ cari încasează tantieme considerabile în consiliile de administrație“. Firește, d. dr. Vaier Moldovanu a făcut un real serviciu denunțând inadmisibila stare de lucruri deja numita întreprindere. In provinciile alipite cazul nu este însă singular. Se cer controlate de-a rândul toate industriile cari bucurându-se de avantagii de la Statul român, aruncă dezolarea in elementul național autohton pe care se sprijină acest Stat. D. dr. Vaier Moldovan povestește cazul danezului maghiarizat Pedersen Nils, care obligă pe români să învețe ungurește in fabrica de ciment din Turda. Arată apoi cum tinerii titrați români cari se prezintă spre a se angaja ca funcționari sunt respinși în bloc și primiți în mod ostentativ cei maghiari. Toate aceste acte de provocațiune, se cer reprimate imediat. Nu trebue să existe necesitate electorală care să depășească interesele naționale. Germania desminte concentrărilor da granița Ce se crede in Anglia — Londra, 30 (Rador). — Agenția Havas transmite: Evenimentele din Austria pricinuise tot mai multă neliniște. Toate ziarele își exprimă dorința ca Germania să nu intervină. „Criza austriacă a ajuns grija de căpetenie a puterilor continentale, scrie „Manchester Guardian“. Principalele țări interesate consideră că nu mai este timp de pierdut spre a se pregăti în vederea unei intervenții germane“. Ziarul crede că este mai probabil eventualitatea ca național-socialiștii austriaci să primească un ajutor activ din partea Berlinului sub formă de bani, arme și întăriri, care să nu implice o intervenție armată directă a Germaniei. „Fără îndoială că în cazul când legiunea austriacă ar trece granița, Italia ar fi obligată să ia măsuri, Austria fiind pentru ea ceea ce este Belgia pentru noi“. „Times“ scrie: „Miniștrii nu încearcă nicidecum să ascundă îngrijorarea pe care le-o pricinuește desfășurarea, situației europene în cursul ultimelor săptămâni“. „Ar fi un act de nebunie din partea Reichului, scrie „Daily Telegraph“, să încerce o nouă lovitură în direcția Austriei. Orice atac direct împotriva Austriei ar putea deslănțui o conflagrație pe care Germania dorește să o evite actualmente. Aceste aprehensiuni ar trebui să convingă Germania că felul ei de a denunța în mod unilateral tratatele, a creat o atmosferă de îndoială și de suspiciune pe care nu o pot risipi zgomotoasele declarații de intenții pacifice. Atâta timp cât o asemenea situație va dura, pacea europeană va fi neîncetat în primejdie. Numai un gest al Reichului ar putea restabili încrederea. Or, Germania a refuzat să facă un asemenea gest“. „Daily Herald“ crede că o încercare a Berlinului de a profita de situația actuală ar fi „un calcul stupid“. „O lovitură național-socialistă în Austria ar distruge imediat și definitiv orice șansă de a se ajunge la un acord în felul celui pe care d. Hitler a declarat că-l dorește. Ea ar sili Europa să considere Reichul nu ca pe un partener într’un sistem european de pace, ci ca un perturbator conștient și incorigibil al păcii“. GERMANIA DESMINTE Berlin, 30 (Rador). — Agenda D. N. B. transmite: Știrile răspândite în străinătate despre pretinse concentrări de trupe germane la frontiera Reichului cu Austria au fost desmințite. Oficiosul „Voelkischer Beobachter“ condamnă cu severitate răspândirea acestor svonuri răuvoitoare al căror scop nu este decât tulburarea atmosferei și ațâțarea spiritelor. Știrile zilei Pentru două notițe pline de calomnii odioase, apărute în revista I.ACID, d. Dumitriu Șoimu, prietenul nostru, a introdus acțiune de calomnie, din partea d-lui profesor Iorga, împotriva celui care a avut necuviința să le scrie. D. profesor Dem. Munteanu- Râmnic, fost subsecretar de Stat la ministerul de interne, vicepreședinte al partidului Naționalist-Democrat, a fost decorat de Suveran cu ordinul „MERITUL CULTURAL“. D. profesor Pierre Duval de la Facultatea de medicină din Paris, vorbește astăzi la orele 6 d. a. în sala Fundației Carol I despre: ,Autointoxicația permanentă a organismului și apărarea sa naturală“. Comunicat Pentru ușurarea declarațiunilor pe care comercianții și industriașii importatori trebue să le facă conform legii pentru adăugirea unor dispozițiuni la legea pentru comerțul de devize din 28 Martie 1936, publicată în Monitorul Oficial No. 74, se aduce la cunoștința celor interesați următoarele: Declarațiunile se vor face și preda până la 6 Mai a. c. Oficiului de Control al Devizelor, în București și sucursalelor Băncii Naționale a României, în provincie, după formularul tip ce-l vor găsi atât în Administrația Centrală, cât și la sediile Băncii Naționale a României. Se vor atașa la aceste declarațiuni documentele de import pentru sumele respective, dacă aceste documente se află în posesia comercianților, iar pentru acelea, cari se află la Banca Națională a României, la alte bănci particulare autorizate, etc. se va ridica la rubrica observațiuni, unde se găsesc. Documentele de import anterioare datei promulgării legii (28 Martie 1936) sunt de drept anulate și în nici un caz nu vor putea servi pentru obținerea unei aprobări de devize de la Banca Națională a României, dacă nu se cuprind în aceste declaration! 28 Aprilie 1936. astăzi la Cinema : SAVOY Jocul cu moartea cu Maria Bell AR © Biroul II cu Jean Murat și Vera Korene. TRIANON „Nocturne" de Montchaty (autorul filmelor : Erotikon și Eritose) Jurnal și complectare. Ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoianu 23-25 București NEAMUL ROMÂNESC lan a pierdut răbdarea... Ilir III MIMII ■WWW BMWW ■ ■ E vorba de d. Mamiu. Oficiosul d-sale dela Cluj ne anunță că supăratul dela Bădăcin a pierdut iar răbdarea. Ii promisese d. Mihalache că în luna Mai va întreprinde o acțiune similară cu cea din Noembrie, dacă partidul nu va fi adus la guvern, și, când colo, vede că d. Mihalache așteaptă ca guvernul să cadă din cauza frământărilor interne din partidul național-liberal-D. Maniu dă următorul avertisment d-lui Mihalache: „DAR OPOZIȚIA CHIAR ACUM A GĂSIT CA SOMNUL E DULCE ȘI UTIL, ACUM CÂND AR TREBUI SA ZMULGA MASCA DE PE MUTRA IPOCRITA A REGIMULUI. ACUM CÂND TACTIC SI POLITIC SITUAȚIA PRETINDE O ACȚIUNE VIGUROASA“. Avertismentul nu s’a făcut însă numai pe această cale. Informațiile noastre spun că d. Maniu a dat d-lui Mihalache chiar un ultimatum. I-a cerut să convoace imediat forurile statutare ale partidului și să înceapă acțiunea de răsturnare a guvernului. D. Mihalache s’a supus, dar în partid este un curent pronunțat împotriva acțiunilor violente pe cari le impune d. Maniu și este posibil ca, chiar la întrunirea de mâine a delegației permanente, să se producă grave disensiuni în cazul când d. Mihalache ar înclina din nou pentru tactica d-lui Maniu. Eri, la ora 12 cu ceremonialul obișnuit a avut loc solemnitatea primirei în audiență oficială la M. S. Regele a excelenței sale d. Sava Kiroff, noul ministru al Bulgariei, iar la ora 12,30 ,cu acelaș ceremonial a fost primit in audiență oficială excelența sa. Wilhelm Fabricius, noul ministru al Reich-ului. Conferința d-lui ministru Bentoiu! Aseară in fața unui numeros și select public, d. ministru Aurelian Bentoiu sub-secretar de Stat la Justiție, a ținut la Fundația Carol o foarte importantă conferință, despre „Dreptatea între idee și realitate“. Conferențiarul a arătat că toți oamenii se nasc cu noțiunea de dreptate, că în spațiul sufletesc al fiecărui individ această noțiune ocupă un loc important. Dreptatea are un rol important în structura sufletească a fiecăruia. Sunt oameni care suportă ușor o durere fizică, dar care nu pot suporta durerea morală a unei nedreptăți. Ideia de dreptate este un punct de reazim sufletesc, este o credință împărtășită de orice om din orice categorie socială. Dreptatea este în ordinea necesității spirituale, ceea ce pâinea este în ordinea necesității materiale. Marea problemă a dreptului, este ideia de dreptate. Eliminând din organizarea justiției această ideie, nu mai rămâne decât forța. Conferențiarul se ocupă apoi de doctrina dreptului natural în comparație cu acea a dreptului pozitiv, arătând că doctrinarii de astăzi urmăresc să disloce toate vechile noțiuni, substituindu-le cu altele noui. In concluzie se declară contra inovațiunilor afirmând preferința sa, cu riscul de a i se spune retrograd, pentru concepția clasică a dreptului. Un apărător» „inspirat**: wwiimmhmm a. emmmmhmí mm ■«■Immmmmmmmjv vmatmvsmm Am aflat în Facla un articol de elogii, — da, de elogii! — pentru broșura-pamflet a d-lui C. C. Giurescu. Se scrie acolo că există la noi o școală nouă, și tânără, a istoricilor DE STÂNGA. Unul din ei, cel mai proeminent, e bine înțeles, plagiatorul Giurescu. In ce sens e de stânga, științificește protectorul Colunilor ? Pentru că „nu e cu tradiția, care a comis crima să ultragieze probitatea științifică, din șovinism“. Tot de stânga e d. C. C. — când se duce la Târgul Mureș, ca să orienteze partidul d-lui George Brătianu ? Dar autorul, d. Ciclovanu, spune că Neamul Românesc, a dus o luptă înverșunată împotriva Cosmografului. Și campania noastră, a eșuat. A eșuat ? Dar în cincizeci de numere, am pus pe două coloane și am dovedit cu citate precise, brigandajul savantului. Se spune d-lui profesor Iorga că a „falsificat“ textele. Și că d. profesor lorga și eu, adică „falsificatorii“, am primit una din cele mai meritate corecții“. E cu putință să apară în Facla aceste enormități ? Neamul Românesc a dovedit că opus Colunilor, e o nesfârșită compilație, o „sinteză“ a unui delict continuu de furt științific. D. Ciclovanu, autorul, e profesor de istorie! D-sa elogiază „școala de stânga“ — de mâna stângă. —- a d-lui Giurescu. Calomniază (și va fi dat în judecată de d. profesor Iorga), cu o ușurință regretabilă, -rip ră de cazul când habar nu are de ce am scris noi, și vrea să facă încă odată de râs pe celebrul Costică Ghirescu. Il ținem la dispoziție și d-sale, și d-lui I. Vinea, colecția noastră. Și se vor convinge că e cel puțin riscat să se vorbească de „corecții“ și să se tămâeze un op în care se amestecă ridicolul, cu frauda științifică. G. NU VENIM CU FAGADUEU, CI CEREM TUTUROR SA-SI FACA DATORIA, CA LA CARAMAN CE AU CONSTRUIT IN 70 DE ANI CIOCOII. I. MIHALACHE Soluțiile Erostratului La adunarea comercianților și industriașilor național-țarăniști, soluțiile economice și financiare ale „Statului Țărănesc" au fost prezentate de d. Virgil Madgearu. Erostratul a declarat că are un program și pentru vremurile de criză. Cât timp, vor lipsi debușeurile, programul d-lui Madgearu prevede executări de lucrări publice, construcții vaste, prin care să se stimuleze activitatea economică. E curios că astfel de soluții d. Virgil Madgearu le are în opoziție. Preocuparea aceasta de soarta industriilor naționale și de stimularea vieții economice a țarei care numai când vorbește la club, la guvern, când îi erau încredințate destinele financiare ale Statului, și când ar fi putut veni în ajutorul întreprinderilor, instituțiilor și în general a întregii vieți economice a țărei, se știe cum a procedat. A recurs la împrumuturi gajând aproape toate avuțiile Statului și a irosit toate aceste împrumuturi printr'o risipă fantastică de 40 de miliarde lei. Dacă această formidabilă sumă de care și-a bătut jocu. Virgil Madgearu ar fi fost folosită în scopul de a se ajuta creditul necesar întreprinderilor industriale și comerciale sau ar fi fost destinată lucrărilor de cari pomenește, cu totul alta era azi situația economică și financiară a țarei iar d-sa personal ar fi lăsat o cu totul altă amintire în locul de mare răspundere în care a fost. Cum activitatea d-lui Virgil Madgearu la Finanțe și Industrie este însă îndeajuns de cunoscută țârei, soluțiile d-sale nu mai pot interesa pe nimeni. Corag^«szi›gap#zdzz/zf^l#epal După informațiile noastre conflictul dintre d-nii Dinu Brătianu și Gh. Tătărăscu, provocat de interviewul d-lui Bebe Brătianu, s’a aplanat. In „Viitorul“ de azi va apare un comunicat în care se spune că în urma convorbirii care a avut loc ieri, d-niile lor au fost de acord că în conformitate cu statutul să se convoace congresul partidului la o dată care se va fixa ulterior. S-a stabilit că atribuția convocării Congresului rămâne președintelui partidului și că alegerea unui vice-președinte nu intră în prevederile statutare. Se mai adaugă că între d-nii George Tătărăscu și Dinu Brătianu există un complect acord asupra tuturor chestiunilor la ordinea zilei și că tot ce s’a scris în ziare nu are nici o bază de adevăr. Congresul partidului va fi convocat probabil între 15—20 iunie. Chestiunea alegerei unui vice-președinte se va pune atunci, modificându-se statutele și va fi ales de George Tătărăscu. Comisiunea care urmează să pregătească Congresul se compune din d-nii dr. C. Angelescu, Victor Antonescu și Vasile Sassu. D. Bebe Brătianu, secretar general interimar al partidului, a rugat „Viitorul“ să anunțe că intenția d-sale nu a fost niciodată să provoace disensiuni sau să formuleze atacuri personale. Și că orice interpretări de altă natură sunt prin urmare, tendențioase. Voevodul Mihai la lucrăriie 1!Dunii București^j^ Voevodul Mihai însoțit de l. colonel Pălăngeanu a vizitat șantierele expoziției „LUNEI BUCUREȘTILOR“. Vizita trebue pusă în legătură cu tinerețea care plănuește a conduce lucrările de edificare a expoziției. Meritul Primarului General este că a promovat talentele tiner atât pentru lucrările festive cât și pntru cel de durată al orașulu Aspectul expoziției oglindește pasiunea și noua știință arhitectonică a tinerei generații. Concomitent cu promovarea tineretului, trebue însemnat și înviorarea pe piața brațelor de muncă. Șantierele oferă de aproape două luni de lucru, la 4500 de muncitori cu brațele dintre aceștia 1.500 basarabeni au venit pe jos din ținuturile înfometate. Aproape 80 ingineri, arhitecți, artiști decoratori, conduc lucrările — P. S. Grigore Leu a fost După cetirea Mesajului regal ,ea a făcut elogiul fostului episc — M. S. Regele a primit azi pe d. Victor Antonescu, ministrul — Brigada siguranței genei la toate sediile caselor populare respectării măsurilor de ordine, Londra, 30 (Rador). — Un nar se întrunește azi pentru ationarului britanic ce va fi trim Chestionarul va fi remis Vin Până la ora 2 ales astăzi episcop al Argeșului. I. P. S. Patriarhul Miron Crisop, dimineață în audiență de lucru de Finanțe, ale a făcut astă noapte descinderi sigilîndu-le, în vederea asigurării lualte pentru ziua de 1 Mai, consiliu de miniștri extraordiniscuta forma definitivă a dhesis la Berlineri sau Sâmbătă. \