Neamul Românesc, iulie 1936 (Anul 31, nr. 140-165)

1936-07-01 / nr. 140

Congr­e­sul Ligii Culturale (Urmare din pag. l­a) snu­ devotați ideii creștine, ai Sa­șilor de aici —căci de Unguri și chiar de Secui până foarte târziu, până ia pragul vremilor noastre abia dacă se poate vorbi, — au avut aici la Brașov, sus în Șchei, apoi și prin alte margini, ctitoriile lor. Ele sunt legate și de marele dărui­­tor pentru cele sfinte care a fost Basarab-Vodă, Neagoe și de însuși fratele lui Mihai Viteazul, Petru- Vodă zis Cercel, în sama căruia, înțelegător de artă și iubitor de pictură, comandând și câteva por­trete, se pune zugrăvirea bisericii înălțate de mărinimosul său înain­taș. Să nu pierdem din vedere că Mihai însuși, care-și avea legături, diformate de clevetirea contempo­rană și prea ușuratec primite de tinerii istorici de azi, cu Târgul de Floci de la gura Ialomiței, a găsit aici ca preot pe un Negoslav, care venea tocmai din acest loc de des­facere a lânii aduse nedărăcită de Mocanii ardeleni și au putut vorbi de vechi lucruri mai modeste pe care le cunoaștem amândoi. Aici s’a găsit cuceritorul ca în țara lui, și socotelile săsești sunt pline de cheltuieli făcute cu dânsul și pe vremea lui, până la praful de puș­că din tunurile care au salutat cu­cerirea Moldovei de eroul a cărui cinste a trebuit din nenorocire, s’o apărăm față de anume nesocotini­ românești. E o întreagă viață, însemnată și în hârtiile românești din Casa Sfa­tului și în ale străinilor cu care s’ar putea îndeletnici unul din ti­nerii profesori de aici, și i-o reco­mand cu toată căldura. Au urmat astfel și în alte domenii pe acel învățat și limpede Ioan Bogdan, al cărui nume, ca și al fra­telui, Alexandru, profesorul de ne­­­sfârșită râvnă și credință, jertfit cauzei străine pe depărtatul front de măcel dela Zumina, ar trebui ă se pomenească aici cât mai des și, în domeniul cercetării culturii­­ românești brașovene, pe iubitul meu­rieten de mulți ani, Andrei Bâr­­anu. Dela truda lui migăloasă și in condeiul lui de bună pază a sit­­ului a ieșit povestea miniunatelor­­ școli de aici, la care se trimeteau și din țara liberă copii ca să în­­cțe, odată cu știința, și acea bună­­ în vi­im­a fără care orice însușiri și steneli plătesc așa de puțin. Astfel ’ar aminti vremuri în care și aici «ram tari prin bună înțelegere și iubire, când era aici un cler foarte respectat, o burghezie harnică, moș­­enitoare și a vestitei Companii­­ Gre­cești, care unea cu mândria de avea prăvălie românească în ce­te, drept cucerit cu multă trudă,­țelegere pentru învățătură, iubire i­tru scrisul frumos și moral, iar țărănimea trimetea pe băncie de mier, cu făină, brânză și slănină în •rista cusută de femei care nu apărau la târg, pe viitorii căr­­tari și conducători ai neamului ,nu știau apoi toată viața ce este­­‘■aîă omenească e într’o bucată de ne. Viață frățească în jurul bi­­ricii, împodobită și privită ca o­aste a tuturora. Știu bine că pe urmă au fost și­­ înțelegeri, mergând până la cruce anii, care se adăugeau la ce suseră în inimă din generație în nerație luptele confesionale, al­tor venin, protivnic învățăturii iștine, se mai întâlnește și până tăzi la oamenii pătimași. Dar, că, cu venirea atâtor Români dia .ra niciodată supusă — căci așa <biuie să numim vechea și buna, Zbitoarea Românie — este un ele­­mt a cărui misiune de căpetenie­buie să fie acea de a apropia pe ii de alții ,a-i ținea împreună, a arăta ținta comună, în loc să a­­uge la vechile certuri pentru ve­­rsurile bisericii Sfântului Nicolae cheilor, acelea mult mai aprinse intru bietul budget al Țării Ro­­mânești. tunci ne vom afirma aici, ceia e o nevoie care, în părțile ce a unit cu Regatul de mai înainte, trece înaintea oricărei alteia. O viață rom­ânescă trebuie să se simtă oriunde, iar nu numai în oficiiile administrative. In loc să se închidă fiecare în colțul său cu câțiva prie­teni, cătând nesfârșite cercuri de izolare stearpă, să se vadă între ei necontenit Românii din toate stra­iele sociale și din toate locurile. N’avem să jignim pe nimeni, cum nici nu e în datina așa de nobil cuviincioasă a acestui popor, dar n’avem să ne rușinăm, să ne fe­rim, să ne ascundem de nimeni. A fi văzuți e o datorie, fără a cărei îndeplinire avem înfățișarea unor ocupanți abia descălecați, cari ne mirăm de ce minune s’a făcut cu noi ,nevrednicii, și nu ne știm folosi de dânsa. O biserică plină de credincioși, un muzeu ca acela pe care l-ați înte­meiat, — și vă felicit, — expoziții de artă, măcar de artă populară, o bibliotecă, necontenit plină pen­tru cetirea cărților bine alese și a­­supra cărora, ca în America de Nord, funcționari cu grijă de cul­tură populară să dea lămuririle tre­buitoare, o societate teatrală de di­letanți, cum a mai fost aici în zi­lele politice șie rele și a dat dovezi de mult talent și de atâta tragere de inimă, iată programul. CE VA REALZA LIGA CULTURALĂ Așa cum am m­oștenit, ca parte mai bună din trecut, conducerea a­­cestei societăți cu lung și glorios trecut și așa cum am crezut că tre­buie, după atâtea schimbări, între care mai ales reunirea, pentru care am luptat, a acestor întinse și fru­moase ținuturi, nu poate fi vorba de o m­edică de învățătură populară și nici de îndeletnicirea cu probleme politice și sociale, care sânt, de mult și firește, în sama altora. Și grija noastră e de formarea, mai ales în clasa mai ridicată culturală a unui sui­let național pornit către reali­sára. Așa fiind, acțiunea noastră nu trebuie întâmpinată cu neîncredere și gelosie, încă mai puțin cu o duș­mănie pe care ici și colo poate am întâlnit-o. Nu luăm niciun punct din programul nimănuia și cine ar lua din programul nostru n’are mij­loacele, poate nici chiar autoritatea de a face acelaș lucru. A lumina societatea românească asupra problemelor actuale — con­­ferințele noastre și cursurile de vară; a pregăti suflete tinere care să ducă pretutindeni buna predica­ție — școala de misionare; a învia elementele pierdute din trecutul nostru — școala artelor uitate, care vă vine cu icoanele și olăria ei; a crea teatrul bunelor moravuri — pe care l-am înjghebat și, în ce-i lipsește vom adăugi și vom îndrepta; a da o foaie de cetire populară să­nătoasă — „Neamul românesc pen­tru popor“; a tipări cărțile de care avem nevoie — „Cartea Bună“, „Istoria românilor“, în curând An­tologia și Crestomația; — a lupta, cum o facem azi cu toată hotărîrea, prefăcând revista „Cuget Clar“ în­­tr’un „Nou Sămănător“, contra lite­raturii de murdării, de ispite și de zăpăceli, iată ce am vrut, iată ce vă putem spune azi că facem: Pentru ce e de făcut, propuneri practice vi se vor presinta. Ajutați-ne; iar cine nu o poate face, din orice motiv, binevoiască a face loc unor elemente în adevăr active, cu care să putem lucra. » D. Zaharia Florian, secretar ge­neral și gen. Schina au cetit ra­poartele. După amiază a avut loc ședința în care au făcut propu­neri d-nii profesori Andreescu­­lași, prof. Bucur Constantnescu- Argeș, Mihalciuc-Botoșanii, prof. univ. Părvulescu-Cerniva și dr. Petre Topa. 4i*!iî^!jf$[t A doua zi s’a făcut o escursie de propagandă în ținuturile secui­­sate. NEAMUL ROMÂNESC ULTIMĂ OII ■ ■ val­id .. național AA/WSAWWW SAAAAAAAAVW — La Vințul de Jos s-a hotărât o nou­ă acțiune sub condu­cereaz­ă-lui Iu­liu Maniu — Așa­dar cea d­intâi constata­re a adunării maniste de la Vin­­țul de Jos a fost că principiile economice și politice ale d-lui Ion Mihalache au dat faliment. Primul punct al propunerilor acelei adunări glăsuește astfel: „Organizarea sistematică pe întreg cuprinsul țării a unei ac­țiuni de propagandă pentru re­alizarea principiilor economice și politice ALE D-LUI IULIU MA­­NiU și pentru adoptarea inte­grală a tacticei de luptă a d-sale. In acest sens se va lan­sa un apel către țară". Duminică la Vinț s'a hotărît însă înlăturarea cu totul a d-lui Ion Mihalache. Punctul al doilea al hotărîri­­lor luate acolo este în această privință cât se poate de cate­goric : "„Aderenții acestei acțiuni de propagandă, făgăduesc că vor depune toate străduințele pre­tutindeni unde se găsesc ca membri ai partidelor politice sau a asociațiunilor culturale, economice și sociale, în orice slujbă sau în orice calitate ca IDEILE D-LUI IULIU MANIU, ÎN­TREAGA SA CONCEPȚIE POLI­­TICA SA FIE CUNOSCUTA ȘI TRADUSA IN FAPT. Pentru aceasta punctul al tre­ilea din hotărîrile de la Vinț în­lătură toate organele actuale de conducere ale partidului național-țărănist, statutul parti­dului și chiar programul. „Pentru organizarea și îndru­marea acțiunei —­ spune acest punct din hotărîrile adunării d-lui Maniu — se alege un co­mitet permanent de acțiune, care va elabora un statut de organizare internă și un pro­gram de activitate. „Din acest comitet fac parte toți președinții organizațiilor județene ale partidului națîo­­nal-țărănesc CARE AU ADERAT LA MIȘCARE și membrii aleși repartizați pe provincii". * D. Maniu nu a rupt-o, Dumi­nică la Vinț numai cu partidul. A rupt-o și cu Capitala Țărei. SEDIUL PARTIDULUI NAȚIONAL­­ȚARANIST AL D-SALE NU VA MAI FI BUCUREȘTII CI CLUJUL. Punctul 5 din hotărîri este și el categoric. S) Comitetul alege un consi­liu directorial format din 9 membri CARE VA AVEA SEDIUL LA CLUJ. Comitetul acesta va elabora și noul program. * In afară de aceste hotărîri, la Vințul de jos s’a votat însă și o moțiune, care nu mai pronunță de loc numele șefului partidului național-țărănist d. Ion Mohi­la,este­ci numai pe acela al d-lui Iuliu Maniu. „Adunarea populară ținută la Vințul de jos la 28 iunie 1936 — spune moțiunea — exprimă nețărmurita încredere în Iuliu Maniu pe care-l consideră în aceste vremuri de adevărată urgie SINGURUL mântuitor al României întregite". * Așa­dar la Vinț d. Iuliu Ma­niu cu savatiștii d-sale și cu e­­minenții clienți ai instanțelor penale, unii în așteptarea or­donanțelor definitive ale cabi­netelor de instrucție, alții în pragul sentințelor Tribunalelor și Curților de Apel, au procla­mat ruptura de conducere a partidului național-țărănist și au aruncat peste bord pe d. Ion Mihalache. Este tot ceea ce am prevăzut noi aventurii. Sfârșitul care nu putea să fie altul și nici să întârzie. Expirarea în ridicul a acelei trinități nefaste care după ce a deslănțuit jaful și dezorganiza­rea Statului, cât a fost la condu­cerea lui, a căutat în ultimii doi ani să-i împiedice refacerea prin tot felul de demonstrații .i mascarade încurajând acțiu­nile destrămătoare ale tuturor vrăjmașilor dinăuntru și dina­fară țărei noastre. ■$■ # s$a rupt Șu­rle­zii,î ❖ MAJESTATEA SA REGELE a fost decorat cu Ordinul „Lupul de Argint“ al Asociației Cercetășești Internaționale, prin Generalul Lord Baden Powell. ★ D. E. Beneș și-a înaintat de­misia­ de la președenția consiliului Ligii Națiunilor. GREFA TRIBUNALULUI PRAHOVA SECȚIA III-a Extract No. 30.57 © D-na Ilinca I. D. Oancea din Ploești str. Cazărmei No. 49, prin petițiunea înreg. la No. 19534 din 1935 a intentat acțiune de divorț contra soțului său Ioan D. G. Oancea, din Ploești str. Ca­zărmei No.­­49, pentru cauze de­terminate de lege. Din căsătorie a rezultat copi­lul Vasile în etate de 1 an. Soțul nu posedă avere. Acest extract se va publica conform art. 285 c. civ. Grefier : Indescifrabil. Dos. No. 4384/935 Primăria a luat măsuri pentru reprimarea speculei cu alimentele D. Al. G. Donescu, primarul ge­neral al Capitalei a adus eri la cu­noștința reprezentanților presei mu­nicipale din Capitală măsurile luate de primărie pentru reprimarea spe­culei cu alimentele. D-sa ne-a spus următoarele­: „Pentru a se putea da posibili­tate fiecărui cetățean să controleze dacă brutarul vinde pâinea neagră la prețul de 5 lei impus prin ordo­nanța municipală am dispus prin­­tr’o ’nouă decizie ca începând de la data de 1 Iulie, pâinea neagră să se vândă la cântar cu acelaș preț de 5 lei. Așa încât dacă cumpărătorul va găsi că pâinea ce i se vinde nu are greutatea de 700 grame pe care tre­bue s-o aibe, o va plăti în raport cu greutatea ei. In felul acesta fraudele vor fi mult mai ușor de sancționat și brut­tarii vor fi obligați să se supună ordonanței, deoarece controlul va fi făcut direct de cetățeni. MASURI PENTRU EFTENIREA ZARZAVATURILOR „Con­s­tatân­d că zarzavaturile și legumele se vând la prețuri supe­rioare celor pe cari ar trebui să le aibe în sezonul înaintat în care suntem acum, am dispus să nu mai fie lăsați să cumpere și să vândă decât producătorii și negustorii. Am luat măsuri severe ca să fie excluși intermediarii care achizi­ționează mari cantități de legume și zarzavaturi și le speculează apoi, vânzând numai în cantități mici pe la băcănii și magazine de consum“. APROVIZIONAREA CAPITALEI CU PEȘTE Pentru a obține aprovizionarea Capitalei cu pește, în cantități suficiente care să curme specula care se face cu acest aliment din pricina cantităților mici care se găsesc acum pe piață, am făcut o intervenție pe lângă autoritățile respective, cerând să se aducă în Capitală cantitatea suficientă de pește. Sper, în urma intervenției fă­cute, că aprovizionarea Capitalei cu pește în cantitate suficientă va fi realizată cât mai curând. SPECULA CU CARNEA Prețul urcat al cărnii își are cauza în scumpirea vitelor de tăiere, dar și în jocul pe care-l fac câțiva angrosiști cu adusul vitelor la tăiere. In planul de reorganizare și în­zestrare al abatorului local,­ am prevăzut crearea unui târg de vite și construirea de grajduri care să poată­­ adăposti un număr de vite rezervă, așa încât prețurile să nu mai fie la cheremul câtorva specu­latori și negustori neloiali. In orice caz am luat măsurile dictate­­ de împrejurări ca Bucu­reștii să nu suferă de lipsa cărnii și nici să nu rămână la discreția câtorva speculatori. Rezultatele acestor măsuri se și văd, deoarece de câteva zile prețul cărnii s’a ostenit și este în continuă scădere. Sunt ferm hotărît să iau cele mai drastice măsuri împotriva speculatorilor și voiu ura de toate mijloacele de cari dispun pentru a osteni viața, a încheiat d. Al. G. Donescu, i. n. GREFA TRIBUNALULUI CONSTANȚA SECȚIA II-a Extract Mo. 23.587 D-na Irina V. Dociu, din co­muna Negru Vodă-Constanța a intentat acțiune de divorț con­tra soțului său Virgil Dociu, tot din acea comună. Din căsătorie a rezultat fata Garmea-Maria de 1­2 ani. Soțul pârât posedă ave­re 19 ha. teren în comuna Pre­­săloinți-Caliacra, 15 hectare în corn. Negru Vodă, o casă cu 7 ca­mere o prăvălie cu locul 3000 m. p. în comuna Negru Vodă. Acest extract se va publica și afișa conform art. 285 c. civil. Grefier : Indescifrabil. filșiazî ta €inema • TEATRE CĂRĂBUȘ Barca pe valuri. TRIANON „Extravaganță" cu Tune Col­lyer (Tita Cristescu), SAVOY Farmecul Melodiilor și Paris- Mediterana. ARE Romanul unui spahiu cu Mi­reille Balin. L­a Vinț Evenimentul formidabil, s'a produs. A vorbit d. Maniu, la Vinț. Discursul după câte se afirmă, n-a fost de­cât o reeditare a unor vechi insinuări, cărora li s'a adăugat vulgarități și violențe de limbaj care fac de mult parte integrantă din cea ce partizanii oratorului înțeleg sub „politica Rădăcinului". D. Maniu a ajuns la aceiași concluzie genială : dezordinea în suflete și în rosturi, răsturnarea echilibrului economic, jalea contribuabililor și anarhia pe care o alimentează cohortele de club, — toate aceste cumplite răni pe trupul țărei, nu sunt pro­vocate de politică și de politician­. De ele răspunde Regele României! Jalea de sub guvernarea d-lui Maniu — și situația g­raznică în care ne găseam pe când se exercita capacitatea , și ge­niul d-lui Madgearu, — și sub Regență și după Re ,,ie, — acea jale și acel prăpăd, nu sunt opera exclusivă a _ ? De atunci, vedem cu toții ravagiile ,,politicului", — care nu e măcar politicos, — în toate domeniile. Și cei mai de seamă fruntași ai partidelor, recunosc dezamăgiți că actualul sistem de adminis­trare a țărei, ne duce din rău în mai rău. Mai puțin vinovați de­cât sistemul, oamenii cu grije de viitorul neamului nu își ascund îngrijorarea. O idee fixă, și pretenția inadmisibilă de a da sfaturi Coroa­nei, în bâlciuri și la întruniri cu scandal, — la acestea se rezumă discursul „profetului neînfricat" de la Vinț... Dar s'a mai întâmplat ceva foarte grav, — acolo , D. Maniu, a spus că d-nii Mihalache și Madgearu sunt în perfect acord cu d-sa. Cu politica d-sale sunt solidari deci și cei doi fruntași ță­răniști, și partidul. lasă o clarificare mai mult, — și definitivă. Partidul Național-țărănesc are prilejul să afle acum că „di­rectivele Bădăcinului" sunt tot atâtea puncte de program ale d-lui Mihalache, și ale conducerei. In afară de frazeologie stearpă și fără orizont, discursul d-lui Maniu ne-a edificat în sfârșit asupra „vederilor" d-lor Mihalache și Madgearu. Cel puțin de-acum înainte jocul perfid al acestor politiciani de carieră, nu mai e posibil. Vălenii de Munte au fost o adevărată citadelă iredentistă care a dominat și îndrumat, direct și indirect, aspirațiile și energiile a­­tâtor generații de iredentiști din toate provinciile românești subju­gate. Dumnezeu să ajute, ca această citadelă națională să domine și să îndrumeze și pe viitor energiile și aspirațiunile tuturor bunilor români, spre consolidarea și apărarea celor dobândite de ea în trecut. Ion Pelivan Si Mepeni „Când S'A ALES Regența, S.A ALES în ea primul prezident al Casației Buzdugan, după moartea lui, colegii­ m'au rugat mai mult de două ore să mă aleagă pe mine regent, și am refuzat spunând că nu vreau măriri. „Nu am primit pentru că voiam să lucrez pentru popor în sensul convingerilor mele". (la Vințul de jos) IULIU MANIU 1>. Wichalacfie stăpân pe partid. Am publicat Sâmbătă o parte din „rezoluțiile congresului al VII-lea comunist as­upra raportului­­ tovarășzâUi'Di­nitroff',șifâr­nile ce-i incumbă pe baza acestor rezoluții partidului comunist din România. Continuăm azi documentul. Punctul 10 spune: „In fața pericolului instalării dictaturii militar­o-fasciste în România este absolută nevoie de înfăptuirea frontului unic de acțiune între Partidul Comunist și Partidul Național-Țărănesc în întregime și atragerea acestui partid în frontul popular anti-fas­cist. Pentru aceasta sunt necesare tratative directe între condu­cerea partidului nostru și cel Național-Țărănesc“. Punctul 11: „înțelegerea între conducerea partidului nostru și cel Națio­­nal-Țărănesc trebue să urmărească nu numai înlăturarea perico­lului de instalare a dictaturei militaro-fasciste în România, ci și lupta comună în contra tuturor măsurilor economice și politice ale guvernului Tătărescu, care micșorează nivelul de trai al mase­lor populare și restrânge drepturile lor de organizare și posibilită­țile de luptă pentru apărarea intereselor vitale zilnice economice și politice ale masselor populare române și neromâne“. Așa­dar ținta tuturor acțiunilor comuniste este partidul națio­nal-țărănesc. Ca să ajungă la el ȘI IN­EL o serie de alte dispoziții sunt trecute ln sarcinile partidului comunist din România, la punctele 12, 13, 14 15 și 16. Punctul 17 indică și calea. El spune: „Pentru a asigura o muncă efectivă (lămurirea maselor țără­nești că numai acțiunea comună cu partidul Comunist poate duce la o luptă consecventă și neîmpăcată a partidului Național- Țărănesc) comuniștii sunt obligați să intre și să lucreze în toate organizațiile de massă nefasciste. Comuniștii trebue să fie mem­brii acestor organizații și să se folosească de drepturile lor și să-șî îndeplinească datoriile lor CA MEMBRI, prin munca zilnică și exemplară ei trebue să capete încrederea masselor și să lege par­tidul cu aceste masse“. Ordin care s’a și executat în cea mai mare parte. Organizațiile național-țărăniste cuprind tablouri întregi de membri ai organizațiilor comuniste înscriși pe baza ordin­ului de mai sus. In Ardeal mai cu seamă — acolo unde s’a realizat după cum se știe și frontul popular cu prilejul alegerilor parțiale, toți comuniștii sunt înscriși în organizațiile județene național-țărăniste. Și când aceasta este situația reală d. Mihalache, declară că este stăpân pe partid ?, Ugirul și taxele vamale împovărătoare Lipsa de ordonare în stabilirea sarcinelor pe spinarea indu­striei, a fost tratată, cât se poate de succint de către d. ing. C. R. Mircea, directorul general al Ugirului, în raportul prezentat în adunarea generală ordinară din 25 iunie 1936. Un exemplu tipic de ce vrea să zică această lipsă este urmă­torul: pentru o mașină industrială care nu se poate fabrica la noi în țară, care după lege este scutită de taxele vamale și care mași­nă valorează 120.000 lei, s-a plătit totuși diferite taxe și impozite care însumează 96.680 lei. Scutirea de taxe vamale există numai în teorie, deoarece di­feritele ministere și scțiunile lor au introdus în mod conscutiv, independent unul de altul, taxe și impozite noi, care grevează u­­nul și acelaș obiect. Aceste sarcini noi fac ca importul acestor ma­șini cu scutire de taxe vamale, conform legei de încurajare a in­dustriei naționale, să devină o ficțiune și ca menținerea în bună stare, schimbarea și perfecționarea utilajului nostru — condițiune indispensabilă pentru raționalizarea și propășirea producției in­dustriale să devină aproape imposibilă. Până la ora — Marele Voevod Mihai.fiind ușor suferind, examenul capacitate al clasei regale a fost amânat pentru Joi. — Astăzi s’au terminat pr­­o­bele scrise la examenul de­calaureat. — Astăzi dimineață a con­tinuat în sala Curții cu­­ procesul nenorocirii dela Cotro­ceni. — Se anunță simțitoare ur­cări la prețul vinului în toate centrele de­ podgorie. — Se anunță că în cursul acestei săptămâni Români ridica sancțiunile împotriva Italiei. J*L. 2 de

Next