Neamul Românesc, octombrie 1936 (Anul 31, nr. 212-236)

1936-10-01 / nr. 212

Viața unui savant francez: P. Duhem (Continuare din pag. I-a) preteze apoi: In felul acesta, Duhem­ a umplut sute de caete mari cu co­pii de manuscrise. Activitatea științifica a lui P. Du­hem a avut parte de o largă recu­noaștere. Dacă nu a putut părăsi locul de profesor de la Bordeaux pentru Paris — ceea ce a fost visul său de profesor — Duhem a fost a­­les Membru al Academiei de științe din Paris. Iar, la moartea lui, ora­șul Bordeaux a dat numele P. Du­hem, străzii in care a locuit el. Nu­meroase cărți i-au fost consacrate, ca de pildă aceea a d-lui P. Hum­bert în colecția „Les Maitres d’une génération“ (edit. Blond et Gay). Dar în această privință avem mai ales elogiul lui Duhem pronunțat la Academie, de ilustrul și veneratul secretar perpetuu al Academiei de științe Emile Picard. Anul acesta, librăria Pion ne dă o carte despre viața lui p. Duhem, ca om și ca creștin. Cartea e dato­rită pietăței filiale a d-rei Itélene Pierre-Duhem­. E o lectură recon­fortantă în timpurile noastre de criză a idealismului. Căci, în toată viața sa particulară, Duhem a fost un om mare, un caracter indepen­dent și fără­ compromisuri, o inimă plină de bunătate și de dragoste creștinească, un suflet adânc cre­dincios. Născut în Paris la 9 iunie 1861, Pierre Duhem a văzut grozăviile „Comunei“ de la (87). încă de pe băncile colegiului Stanislas, Pierre Duhem s-a arătat excepțional de dotat și­­ pentru litere, și pentru științe. Pe deasupra, el avea un rar talent de desenator și de caricatu­rist. I se datoresc sute de desenuri, din care ilustrațiile unei „Istorii na­turale a ființelor inferioare, din ce­le două regnuri“ a d-rului Récau­­vier, precum și caricaturile satirei ..In țara gorilelor“, scrise de Récau­­vier, tatăl, împotriva lui Jules Fer­ry. O altă notă caracteristică a lui, manifestată încă de pe băncile școalei, era marele interes pentru orice problemă științifică (el a fă­cut studii aprofundate de științele naturale). In orele libere, era com­panionul cel mai plăcut, de o vese­lie naturală și comunicativă. Intrat primul la școala normală superioară, in 1882, în secția știin­țifică, și-a alăturat sistemul său de gândire filosofică, sub influența lui Pasteur și a matematicianului Jules Tannery, ale cărui cursuri tindeau la desvoltarea spiritului critic al e­­levilor. Opera de profesor a lui Jules Tan­nery a fost imensă, căci ea a per­mis înflorirea admirabilei școale de matematice franceze de teoria funcțiunilor de variabile reale, cu R Baire, d-nii E. Borel, H. Lebes­­gue, Paul Montel, A. Deujoy, etc. Odată cu terminarea școalei, Du­hem își făcuse și teza de doctorat in­ fizică, fapt fără precedent. Din­­tr-o neînțelegere cu profesorul Lip­­mann, tânărul Duhem — dârz și in­transigent a renunțat la teza de fi­zică ce scrisese, și a trecut un doc­torat în matematice. Dar, deja la lucrările din tinerețe, Duhem a a­­tacat pe unii mari savanți ai tim­pului, ca M. Berthelot, ceea ce i-a închis drumul la o catedră la Pa­ris. (Pentru a fi însă drepți, trebue să adăugăm că — cu mulți ani mai târziu — acelaș Berthelot a votat pentru alegerea lui Duhem la Aca­demie). In Octombrie 1887, P. Duhem e nu­mit conferențiar de fizică la Lille. Universitatea din Nordul Franței a cunoscut un moment de mare glo­rie pe la 1890, cu profesori ca A. Chevrillon, P. Painlevé, P. Duhem, istoricul Paul Fabre, juristul Artur. Energia vitală a lui Duhem i-a a­­dunat pe toți într-o societate prie­tenească cu înalte preocupări filo­sofice și a dat o coloratură de înal­tă intelectualitate universității. In 1890 Duhem se căsătorește cu Adela Chaget, dar are marea durere de a-ș i pierde soția încă în 1892. Rămas văduv, cu o fetiță Hélène (autoarea cărței)­­. Duhem și-a trăit restul vieței solitar, alături de ma­ma sa (moartă în 1906) și cu amin­tirea scumpei soții. In 1893 își cere mutarea la Ren­nes. Iar în Octombrie 1894 e numit profesor titular la Bordeaux, unde a rămas până la moarte, în Septem­brie 1916, exact acum douăzeci de ani. In Bordeaux P. Duhem a desfășu­rat un adevărat apostolat pentru știință și a reușit să creeze o școală de fizică, ridicând prestigiul uni­versități. Depărtarea de Paris,­­de biblioteci și de laboratoare, îi în­­greuiau munca și-i amarau viața. A încercat să vină la Paris, dar nu a isbutit, ceea ce a fost o mare pa­gubă. Aproape întreaga lui operă, Tratatul de Energetică (din 1911), Teoria fizică (din 1906), minunate­le cercetări de istoria științei, le-a făcut la Bordeaux. Viața lui exterioară nu mai are nicio altă poveste; s’a petrecut lun ca aceea a nenumărați savanți. A­­fară de cursuri, Duhem era într-un contact permanent cu studenții săi, luând parte la ședințele societăților lor, în mod nelipsit. Adept al ideei de autoritate, el nu aproba regimul contimporan din Franța, mai ales in timpul „afacerea Dreyfus“. Dar in afară de convingerea lui intimă, pe care o cunoșteau numai puțini, el nu s’a­­ manifestat niciodată­ public în chestiile politice. A fost un credincios înfocat și găsea că idee­a de perfectibilitate nesfârșită a științei nu poate să existe decât in­­ strânsă legătură cu sentimentul religios. In timpul răsboiului, a fost ad­mirabil ca devotament. Vizită pe răniții din spitale, lucra în toate clipele libere în orfelinatul orfani­lor de răsboiu, făcând chiar cele mai­­ umile mamei, fără să se dea în lături. In fiecare Duminecă distri­­buia personal ajutoarele, înscria pe nouii orfani, etc. Exemplul lui a fost de mare preț, în toată societa­tea Înconjurătoare. Moartea l-a su­rprins în mod brusc în plină activitate intelectu­ală și națională, a­cum douăzeci de ani, în Sept. 1916 la Cabre,spine, un­de-și petrecea de obi­c­eiu vacan­țele, in casa bătrânească. In 1913 Academia de științe din Paris l-a ales membr­u titular, după ce fusese corespondent cu câtva timp mai înainte. Povestea pe care am dat-o mai sus a vieței lui P. Duhem nu poate înlocui farnec-ul citirei cărței pi­oase a d-r­ei H. Duhem. Acolo se poate simți toată măreția acestui caracter integr­u, dintr’o bucată, ca­re nu și-a sacrificat nici o idee pentru avanta­gii lumești. De altfel, cartea este îmbogățită prin amintiri mișcătoare despre Pierre Duhem scrise de oameni de talia unui A. de Chevrillon, mem­bru al Academiei Franceze, s­au a profesorului A. Du­fourey, sau ca D-rul Récamier. Petre Sergescu * Cărți-Reviste De m­ul­tă vreme se simțea nevoia unei bune publicații pentru copii și tineret. Se anu­n­ță apariția, pe ziua de 2 Octombrie­ a. c., a unei n­oui reviste institul­a­te „LUMINA CO­PIILOR“, care va întruni în paginile ei, pe cei mai bun­i povestitori ro­mâni și streini și va cuprinde tot ceea ce strămoșii noștri ne-au lăsat moștenire: basme, povestiri, balade­, etc.Conducerea revistei este încredin­țată scriitorului Em. Pă­scu­lesc­u Or­­lea. „FENOMENUL AGRAR“ de pro­f. Valeriu Bulgariu. O serie de studii apărute in Buletinul Institutului de legislație agrară, asupra chestiuni­lor rusești și românești. Cărți Didactice de Istorie de N. IORGA 3. Istoria Lumii pentru cl. I-a secundară (476-1648) 2. Istoria Lumii pentru cl. III-a secundară (1648-1935) 3. Istoria Românilor pentru cl. IV-a și a VII­I-a secundară. Editura Proprie. A se adresa: Tip. DATINA ROMÂNEASCĂ - Vălenii-de-Munte .................................-r— --------­------—■~T~— OFICIUL DE TURISM SINAIA Apa minerala naturală „SINA­IA din izvoarele proprietatea „EFORIEI SPITALELOR CIVILE“ recomandată de medicii balneologi, pentru calitățile ei diuretice, previne și vindecă afecțiunile renale ușoare. Se vinde în sticle capsulate, la PALACE HOTEL, SINAIA. Informații se pot cere la „OFICIUL DE TURISM“, SINAIA și la biroul EFORIEI SPITALELOR, SINAIA. Spectacole TEATRE LIGA CULTURALA: Convertirea d-nei Președinte. NAȚIONAL: Avarul. COMOEDIA: Prima zi de primă­vară. REGINA MARIA: Napoleon unic. ALHAMBRA: 101 Alhambra melody. RENATEREA: Nocturnă. CINEMATOGRAFE CAPITOL: Stan și Bran țigani. REGAL: Soție contra secretară. ROxY; stan și Bran țigani. VOX: D. Scherlock și d-na Hol­­mes. Matchul de box Joe Louis­ Scharkey* FEMINA : Tinerețea unei regine cu Jenny Iugo. SELEC: Aur in stradă. B. PALACE: Țiganii. VOLTA: Micul rebel. CINEMA ARPA: Frederic March și Charles Laughton In .,Mize­rabilii“ și jurnal. CORSO: Raza Roșie cu calul Rex. DARLY: Căsnicie modernă și Tră­iască iubirea. FORU­M: Chipuri uitate și Așa te vreau. OMNIA: Chipuri uitate și umbra scaunului electric. MARNA: Picolino și Copilul durerii. MARCONI: Insula Plutitoare. TRIANON Franciska Gaal în Caterina. ARO Micul lord cu Freddie Bar­­tholomeu. Jurnal fix. SAVOY Prințesa Olga (Cabina B. 50) cu Carole Lombard și Fred Mac­Murray. Jurnal și complectare. I* ni­nt I ana . «mi i NEAMUL ROMÂNESC „La Iași s'a tratat fățiș, un pro­­nunciamento, împotriva d-lui Maniu... d. COSTĂCHESCU A VORBIT DESPRE D. MANIU IN TERMENI IN CARI SE VORBEȘTE DESPRE GANGSTERI, IN AME­RICA”. „ROMÂNIA NOUĂ” oficiosul d-lui Maniu dela Cluj Un §ef ideal pentru partidul aventurei Și cu d. Maniiu și cu d. Costăchescu — D. Ion Mihalache e un șef ideal pentru partidul aventurei. La Vințul de jos, în toiul calomniilor și insultelor cele mai grosolane la adresa instituțiilor fundamentale ale Statului, d. Maniu a arătat că nu există nici­ o deosebire de vederi între d-sa și d. Mihalache. Și „șeful" nu a negat până acum Așa­dar d. Mihalache a confirmat acordul cu d. Maniu ...„IN CHESIMLE DELICATE, IN CARE — precum spunea acesta din urmă —­ PREȘEDINTELE NU POATE SA SPUNĂ TOTDEAUNA ADEVĂRUL PE FAȚA" Iată-l însă pe d. Mihalache de acord și cu d. prof. N. Costăchescu. Reiese, credem, în destul de clar din cele ce urmează. E un citat din oficiosul d-lui Maniu dela Cluj, și declarațiile făcute de înșiși d-nii N. Costăchescu și Ion Mihalache la Comitetul Executiv de Sâmbătă .: „Sunt în totul de acord cu cele afirmate de d. Costăchescu. „In toate acțiunile sale care au fost numai în interesul par­tidului, d. Costăchescu A AVUT ASENTIMENTUL MEU". D. ION MIHALACHE tot la Comitetul Executiv de Sâmbătă „Am fost în­totdeauna pe linia partidului și nu o voi părăsi niciodată. „Tot ce am întreprins. A FOST UN ACORD CU D. MIHALACHE, PREȘEDINTELE PARTIDULUI D. D. N. COSTĂCHESCU în declarația făcută la Comitetul Executiv de Sâmbătă și cum d. Mihalache e de acord și cu d. Maniu, — împotriva „tacticei" căruia s­a ridicat d. N. Costăchescu, — și cu profesorul de la Iași când acesta vorbește despre d. Maniu ca „des­pre gangsterii din America", ne putem închipui ce ideal „șef” e­d. Mihalache. Dar și ce sinistră aventură partidul zis național-țărănist. Mi*monizar*ea salariilor AAAAAA funcționarilor A^vVSAA^VS Comisiunea pentru simplifi­carea aparatului d­e stat, care lucrează sub președenția d-lui Bentoiu, subsecretar de stat la Interne, a dat zilele acestea pu­blicității proectul de lege ela­borat pentru armonizarea sala­riilor funcționarilor publici. In această privință, d. profe­sor N. Iorga, și-a spus de mult cuvântul, și ne pare bine că membrii comisiunii cari au în­tocmit proectul de care ne ocu­păm astăzi, a ținut seamă de sugestiile întemeiate ale d-sale, făcând o distincție hotărâtă în­tre salariații publici pe de o parte și armată și magistratură, pe de alta, ai căror membri sunt supuși în privința salari­zării unor criterii deosebite, de­semnate de însăși menirea lor. Noul proect împarte pe sala­riații publici permanenți și sta­tutari în 28 de categorii. Fie­care categorie, cu retribuția ei, care nu prevede o echivalare a treptelor diverselor ierarhii nici nu determină o ordine de pre­cădere între diferitele funcțiuni publice. Bazat pe o altă sugestie a d-lui profesor N. Iorga, noul statut aduce o bază a salariilor în legătură cu starea socială a salariatului. Cei căsătoriți, și în raport cu numărul copiilor se bucură după noul proect de un spor automat al salariului. Mecanismul gradațiilor a fost de asemeni modificat, înlocuin­­du-se cu salarizarea unei trepte imediat superioare. Noul regulament respectă în totul normele de reținere pen­tru pensii și oprește cumulul de salarii. Economia noului proect, care a fost îndelung studiat, asigură odată pentru totdeauna regle­mentarea și unificarea salariză­rii, simplificând și generalizând sistemul de salarizare a func­ționarilor publici. Legile de organizare a func­ționarilor publici vor fi armoni­zate cu noul proect. Pe viitor orice numire trebue făcută în conformitate cu noua lege, orice grevare nelegală a budgetului fiind suportată de funcționarul care a semnat un asemenea act. Pentru salariile personalului de serviciu, de pază și temporar se va întocmi o lege specială. Noul proect de lege fiind se­rios elaborat are darul să aducă o precizare, odată pentru tot­deauna a situației salariaților publici. Socotindu-1 bun, dorim să nu rămână un simplu deziderat, iar ajuns lege, să capete apli­carea cinstită. Colaborarea monetară între trei Declarațiile d-lui Morgenthau. Devalorizarea francului elvețian. O nouă propunere a d-lui Blum — Washington, 29 (Rador). —Co­mentând relațiile dintre franc, dollar și lira sterlină, d. Mor­­genthau, secretarul de Stat al Tezaurului, a declarat in Came­ra Reprezentanților că atunci când vor fi fluctuații, Statele U­­nite vor adopta in mod liber o li­ni­e de acțiune. „Acordul — a precizat d-sa — constă in faptul că fondurile de stabilizare ale celor trei țări, Sta­tele Unite, Franța și Anglia, vor lucra împreună și in același sens Cele trei țări vor colabora intre ele, pentru a se putea îndrepta spre stabilizarea devizelor. Este numai o chestiune de onoare și d­e încredere reciprocă“. D. Morgenthau a adăugat că cele trei guverne sunt in consul­tare permanentă, in special pe chestiunea cursurilor. D-sa a de­clarat că totul decurge favorabil si in niciun sector nu se arată vreun conflict. In sfârșit, secretarul de Stat al Tezaurului a repetat că chestiu­nea datoriilor de răsboiu nu a format niciodată obiectul nego­cierilor monetare. Berna, 29 (Rador). —• Preșe­dinții grupărilor parlamentare di­n cele două Camere au avut o conferință cu președintele Con­federației elvețiene, care a făcut o expunere asupra motivelor ce au determinat deriziunea con­siliului federal, de a devaloriza francul elvețian. Toți președinții de grupări s-au declarat de acord. Consiliul Statelor — care co­­re­spun­de cu Senatul — a votat in cursul ședinței de noapte, cu o majoritate covârșitoare, apro­barea măsurilor luate de consi­liul federal. Chestiunea va veni in fața consiliului Federal—care cores­punde cu Camera deputaților — în ședința sa de azi, Paris, 29 (Rador). — „Echo de Paris“, „L’Oeuvre“ și alte ziare anunță din Geneva că guvernele francez și englez ar pregăti o propunere pentru desființarea contingentărilor vamale și a controlului monedelor. „L’Oeuvre“ precizează că pri­mul ministru Blum c ar avea de gând să propună la sfârșitul a­­cestei săptămâni convocarea u­­nei conferințe internaționale la Băle, pentru a discuta chestiunile de mai sus. * —­ Paris, 29 (Rador). — La ora 9 și 15 (11 și 15 ora București), după mai mult de 24 ore de desbateri, proectul monetar este adoptat în total cu 550 voturi contra 221. Știrile zilei , Mâine, Miercuri, se deschide la Belgrad congresul internațional al cooperativelor agricole. # In a doua jumătate a lunei Octombrie va avea loc, la Orhei, o conferință administrativă, la care vor participa și membrii guvernu­lui. # Cursurile tuturor școlilor se­cundare și primare din țară se deschid la 1 Octombrie. D. general Gabriel Marinescu, prefectul poliției Capitalei, a plecat in străinătate. D-sa se va reîntoarce în primele zile al lunii Noembrie. ■ . Congresul societății române de neurologie, psihiatrie, psihologie, endocrinologie și medicină legală se va ține în acest an în București sub­­ președinția d-lui prof. dr. G. Marinescu, în zilele de 4, 5, 6 și 7 Octombrie. Vor participa și medici străini. Ședința de deschidere a congresu­lui are loc Duminică 4 Octombrie ora 10,30 în aula fundațiunii Carol I.­­­ Se lucrează la întocmirea prdi­­nei de zi a sesiunii plenare de toam­nă a Comisiunii Europene a Dunării. Această sesiune se deschide in ziua de 13 Octombrie în palatul din str. Mihai Bravu­. Vor participa delegații titulari și supleanți ai statelor membre, pre­cum și experții tehnici. Sesiunea va fi prezidată de d. Wil­liam Douglas Keane, delegatul en­glez. Top. Ziarului „U­NIVERSUL“ Str. Brezoian­u 23-25 București Beta Organizația noastră din Prahova Adunarea din Băltești a Partidului M­ario­nalist-democrat Ieri a avut loc la Băltești adunarea regională a partidului naționalist-democrat, a sectorului Podgorii, condus de d. Gh. D. Gogu învățător, fost deputat, ctitorul „Casei de Sfat și Citire“ din Băltești. Au venit din Ploiești d-nii D. Munteanu-Râmnic, C. Tacit fost senator, I. Mihăilescu-Mișu fost deputat, avocat Ilie Nedel­­covici, fost viceprimar al Ploeștilor și inginer I. Popescu, fost con­silier­­, iar din Vălenii de Munte’d-nii Ion Dima, fost senator, I. Constantinescu-Delabaia, fost senator, Ion Müller fost primar și N. Frater, fost consilier, precum și foștii primari în fruntea a numeroase delegațiuni: c. Bănică (Șoimari), Stelian Gogu (Pă­­cureți), Șt. Alexandrescu (Măgurele), Petre Mateescu (Cornetul Cricov), A. Georgescu (Gornetul Cuib), C. Georgescu (Mehe­­dința), C. Geamănu (Băltești) și Procopie Ionescu, fost revizor școlar (Podenii Vechi și Nod). întrunirea a fost oprită însă de jandarmerie (șeful de post), deoarece anumite împrejurări au întârziat­­ desăvârșirea formelor legale (stare de asediu și cenzură). Totuși, a avut loc în casele d-lui Gh. Goga o agapă și consfătuire a comitetului regional, la care fruntașii de mai sus au dat îndrumări, șefii de organizații au făcut utile rapoarte și propuneri privitoare la situațiile locale și întărirea organizației, făcându-se și constatarea devotamen­tului atâtor vechi și noi partizani, arătându-se bucurie și încre­dere pentru reluarea acțiunii de partid. S’a lămurit apoi progra­mul partidului de peste un sfert de veac și opera de guvern a d-lui N. Iorga. Agapa și consfătuirea au luat sfârșit, aclamându­­se fruntașii prezenți, precum și scrisoarea de adeziune a d-lui general Th. Tăutu fost prefect, pe care starea sănătății l-a îm­piedecat să ia parte. O telegramă de omagii s’a adresat d-lui N. Iorga care se gă­sește încă în Italia, ridicând prin opera și geniul d-sale, numele prestigiul și cultura poporului nostru. Impozitele Podgorenii plătesc 10 lei impozit pe decalitre de vin. Firește, și pentru drojdie. Dar daca fabrică din drojdie rachiu, rachiu de 54", de fiecare grad la decalitru, statul le percepe încă 1.80. Ceea ce face 61 lei și 20 bani. Taxele revine cam 51 la sută, împotriva lor nu s'ar ridica nimeni dacă restul ar rămâne podgorenilor. Dar ei au de plătit unii arenda, alții și fonderi. Apoi impozitul pe venit. Și muncile, cari la viticultură sunt atât de multe și atât de scumpe. Prunarilor, la fel, li se ia pentru taxe la țuica de 54 grade o pătrime din produsul brut. Și unii și alții au ajuns la desnădejde. La sfârșitul unui an bun se văd lipsiți de posibilitate să facă față imenselor chel­­tueli și dări. Statul a luat locul băncilor de odinioară cari prin carnete din ce în ce mai mari au prăbușit pe agricultori și pe producători. Dar Statul să nu uite soarta pe care au avut-o și băncile cămătare, după ce s-au prăbușit aceștia. TOII AVEM UN DREPT, MAI MULT SAU MAI PUTIN, LA TOT CE E FRUMOS, NOBIL, MARET, SFÎNT IN TOT CUPRINSUL PA­­MANTULUI. ȘI ACEST DREPT IMPUNE ȘI O DATORIE: ACEIA DE A APARA ȘI, CÂND NU S’A PUTUT APARA, DE A PEDEPSI. N. IORGA • if*r •"‘iVr»foruri rm­­ mpu-^1 W <Tw—nr>teiriif*iii-ir»Hiini>ii"'-»i Pentru javra dela Fundație D. Al. Rosetti e supărat foc.... Mă înjură ca un birjar seducător, în ziarul d-lui Sandu Tudor și sub pseudonimul Cicerone Teodo­­rescu.... Răspund, pe scurt, D. Al. Rosetti e în specialitatea d-sale de — vorba­ vine — filolog, o nulitate patentă. Mai mult: un plagiator ceva mai prudent decât colegul său cosm­ograful Giurescu. D. Rosetti șterpelește pagini în­tregi din opera monumentală a d-lui Ovid­u Densușeanu, care o apreciază foarte relativ. D. Rosetti este și editor. A dat „ediții“ definitive cu porcogra­­fia arghezului, cu amoruri de animale, cu descrieri penibile și des­­gustătoare. D-sa e autor de manuale, în care falsifică erarhia literaturii, declară al doilea Eminescu pe murdarul mâsgălitor Arghezi, și unge ca super critic literar pe marele necunoscut... Netzler. D. Rosetti pervertește ca dascăl și ca editor, sufletele tinerilor. Nu o spun numai eu. Universul a dat citate convingătoare. Ele­ fixează pe d. Rosetti ca pe un inconștient, un ignorant și un agent primejdios pentru sănătatea noastră sufletească. D. Al. Rosetti a avut necuviința să insulte Academia, și să de­clare că Arghezul infecțios este Azur și Mapamond. D. Rosetti e liber să-și pună paraziții să insulte. Eu in locul d-sale, mi-aș lua direct răspunderea și aș disprețui uneltele plătite pe care d-sa le scoate din când în când, înainte. N. Georgescu Toate ziarele apărute după faimoasa ședință"­a^ambetului național-țărănesc de Sâmbătă, au arătat atmosfera încărcată în care și-a ținut ședință acel comitet. Nu din adversitate fiindcă nu toată presa este adversară partidului național-țărănist — ci pentru că nu se putea vorbi altcum despre o ședință în care când a luat cuvântul d. Maniu, d. prof. N. Costăchescu a pără­sit sala, iar când urma să i se dea replica de către cei protivnîci tacticei Rădăcinului, d. Maniu a părăsit clubul. Oficiosul d-lui Mihalache — fericitul deținător al „deplinelor puteri" — susține totuși că numai presa adversară a putut să vadă altceva la Comitet decât „unitate desăvârșită", și că jo­cul acesta al presei adverse cu partidul național-țărănesc con­tinuă de câțiva ani. Ca și când unitate desăvârșită s'ar fi putut numi aceia când a plecat d. Mironescu din partid. Când s'a retras apoi d. Vaida cu cei 11 foști miniștri. Sau când de atunci încoace — până să se hotărască d. Maniu să facă sluji d-lui Mihalache, dar numai cu condiția să-l mai lase odată să spună ce are de spus — se deslănțue mereu, la fiecare ședință de comitet, războiul celor trei tactici. Ticordul d­e comerț Declarațiile d-lui prof. drr. T­ean D. dr. Leon, subsecretar de stat la industrie, a făcut azi urmă­toarele declarații cu privire la indicerea acordului comercial cu Germania: Potrivit tratatului de comerț din 1935 o comisiune româno-­ germană urmează să se întrunească periodic pentru a examina con­dițiile de aplicare ale acestui tratat. Comisiunea s-a întrunit la München și a cercetat dificultățile născute in Germania și România prin aplicarea tratatului și care erau de natură să împiedice raporturile comerciale intre cele două țări. In primul rând s’a urmărit punerea de acord a aranjamentului de plăți germano-român cu regimul devizelor introdus în România in 1935 și în acest scop s’a modificat parte din arta acordului de plăți in vigoare. Cu această ocazie s’a înființat și contigente noui pentru exportul nostru de mărfuri în Germania, interesante pentru economia noastră națională sunt, în special, contigentele obținute pentru porci, boi, untură, ouă cât și pentru furaje și cereale. In ceea ce privește exportul de produse petrolifere românești în Germania, acordul semnat la München prevede modalitatea practică pentru limitarea in fapt a cantităților de petrol exportate. Modernizarea transporturilor în Capitală In preajma lichidarei concesiunii autobuziștilor, s’a întrunit ori la primăria Municipiului, comisia specială instituită pentru reglementarea transportului în comun. Din declarațiile d-lui prof. ing. Gh. Filipescu, directorul ge­neral al S.T.B., reese clar că societatea tramvaelor este pregătită a prelua imediat toate liniile de transport ale autobuzelor fără să producă nici un fel de perturbare în circulație, asigurând o perfectă satisfacere a tuturor călătorilor. Este de la sine înțeles,­— și de altfel d. ing. Filipescu a afirmat-o în toate ocaziunile, — că odată cu reluarea concesiunii transportului în comun, S.T.B. va reglementa circulația nouilor sale autobuze în funcție de ruta și traseul pe care le au azi tramvaele. In ce privește pe actualii autobuziști, s’a emis părerea că tran­­sformându-și vehiculele în camioane și constituindu-se într-o sin­gură societate să li se dea concesiunea transportului cărnei și ali­mentelor în Capitală, înlăturându-se transportul cu animale. Pănâ la ora 2 D. Azana a demisionat Teneriffa, 29 (Rador).­­ Agenția Havas transmite: Postul de radio Teneriffa anunță că d. Azana, președintele republicii spaniole, a demisionat. Anarhiștii ar fi gata să pună mâna pe putere, pentru a în­­cerca să oprească înaintarea trupelor generalului Fran­­co. Generalul Franco a declarat că merge asupra Madridului ca cea mai mare repeziciune. — D. Mircea Cancicov, ministrul de finanțe a avut azi o între­vedere cu d. ing. Caranfil, subsecretar de stat al aerului. — D. Valer Pop, ministrul industriei și comerțului pleacă Joi la Cluj. — D. Franasovici, ministrul lucrărilor publice a avut azi o con­sfătuire cu d. Valer Pop, la ministerul industriei și comerțului» 't 4

Next