Neamul Românesc, iulie 1937 (Anul 32, nr. 139-164)
1937-07-01 / nr. 139
2 Adunarea generală ordinară și extraordinară a soc. „Reșița1 luni la ora 11 dim., a avut loc adunarea generală și extraordinară a soc.„Reșița“. In lipsa d-lui general adjutant Ernest Baliff, adunarea a fost prezidată de d. Ion Săvescu, asistat de d-nii Max Aușnit și ing. Malaxa, administratori delegați-D. Săvescu, deschizând adunarea amintește pierderea suferită de societate prin moartea lui N. I. Ștefănescu. Adunarea în picioare păstrează un minut de reculegere în memoria celui dispărut. D. Săvescu spune apoi că aceasta este a doua adunare, deoarece prima, neîntrunindu-se numărul de acțiuni cerute, nu s’a putut ține. D-sa roagă pe d. col. Gali să dea citire raportului. RAPORTUL CONSILIULUI DE i ADMINISTRAȚIE D. col. Gali, citind raportul spune: • Mai înainte de a vă prezenta darea noastră de seamă, asupra exercițiului trecut, trebue să începem prin a vă arăta că uzinele noastre au avut deosebita cinste de a fi din nou cercetate de M. S. Regele. Aceasta face încă odată dovada de înaltul interes pe care Majestatea Sa Il poartă industriei noastre metalurgice și fabricațiunei armamentului D. col. Gali, arată apoi cum în mod treptat, producția Reșiței a sporit, ajungând ca în 1936 grație măsurilor luate să se poată ajunge aproape la producția maximă a oțelului prin instalarea unui nou furnal și unei noui fabrici de cocs. In țările mari industriale ca Anglia, Belgia, etc., urcările de prețuri la semi-fabricate au variat în cursul anului 1936 între 20 și 30 la sută, iar la fabricate urcarea a fost de 20 la sută. Cu toate că prețurile materiilor prime s’au ridicat simțitor, noi nu am urcat decât cu foarte puțin prețurile noastre, pentru a nu stingheri înviorarea economică abia la începutul ei, iar urcările ce se fac sunt însă de așa natură, ca să nu stingherim procurarea instrumentelor în legătură cu agricultura țării. UN DIVIDEND DE 10 LA SUTA Conform bilanțului, beneficiul net realizat in exercițiul 1936 se miră la 90.016.458 lei. Dividendul pe 1936 a fost fixat la 10 la sută, calculați asupra valorii nominale a acțiunilor, addcă 50 lei de acțiune, impozitul mobiliar fiind suportat de soc. „Reșița” în sarcina gestiunea 1937. RAPORTUL CENZORILOR D. C. BRATESCU dă citire raportul cenzorilor. D. M. POPESCU: Față de primul cuprins al dării de seamă care arată marele interes pe care Suveranul l pune pentru bunul mers al societății noastre, cercetând prin vizita făcută la Reșița progresele uzinelor pedistre mu pot decât sa strig: Trăiască M. S. Regele. In ce privește darea de seamă e de acord cu cuprinsul ei. E de părere însă ca raportul cenzorilor să cuprindă și evaluarea materialelor după șantier. •Inconstat cu multă satisfacție că și pe terenul cultural și social Reșița a fost la înălțime sprijinind instituțiile de cultură ca școlile și bisericile și își exprimă mulțumirea față de conducători cari au dat așa de mare atenție acestei chestiuni, vrându-le să poată face cât mai mari opere sociale și culturale. ■ D. O. BRAIESCU, spuine : Prin măsura luată de Stat de a se da comenzi Reșiței, s’a făcut un pas enorm pentru prosperitatea instituției și pentru prosperarea pregătirei în vederea apărării țării și avem certitudinea că Reșița își va da toată siliința ca armamentul să fie de cea mai bună calitate și de cel mai mare folos pentru armata noastră, își exprimă bucuria pentru măsura luată de a se spori fondurile pentru procurarea materiilor prime, pentru sporirea mânei de lucru și pentru achiziționarea instalațiilor societății „Astea" care va fi transformată într-o uzină de mare folos pentru țara noastră. Face constatarea îmbucurătoare că Reșița a scăzut prețurile tuturor uneltelor agricole necesare țăranilor și-și exprimă dezideratul ca aceste prețuri să fie menținute reduse ca astfel țăranul afară de tunurile pe care i le furnizează Reșița pentru apărarea țării să aibă și uneltele agricole necesare la sporirea producției agricole a țării. D. ing. SECARA socotește ca un eveniment faptul că conducătorii Statului sau hotărît să dea comenzi Reșiței, cari dacă nu ar fi existat, ar fi trebuit inventată, întrucât cei cari au făcut războiul își dau seama de ce vrea să zică o instituție de felul Reșiței. D RUȘI. spune că felul cum se prezintă bilanțul e foarte mulțumitor. In ce privește creanțele de Stat, crede că ele vor fi o pagubă pentru instituție căci nu se știe ce se va putea încasa pe ele. D. Max Aușnit, administrator delegat, al soc. „Reșița“ răspunde la toate observațiile oratorilor arătând că prețurile de cost, cu care figurează în bilanț produsele și materialele societății sunt mult mai mici decât prețurile zilei. In ce privește autorizările ele au fost făcute la licitația maximă la care dau dreptul legile fiscale. Prețurile uneltelor agricole se vând azi în țară cu 30% maieftin decât în străinătate. Cât privește observația că Statul nu plătește regulat comenzile sale, d. Aușnit arată că vorbitorul n’a citit cu atenție bilanțul din care se vede că posturile „efecte și creanțe“ de 469 milioane lei, îi corespunde în contrapartidă „avansuri de 487 milioane lei date de stat asupra comenzilor de executat in 1937 și anii următori. D. SĂVESCU pune la vot aprobarea bilanțului și raportul cenzorilor și descărcarea consiliului de administrație și se aprobă ALEGEREA NOULUI CONSILIU. ALEGEREA NOULUI CONSILIU Membrii vechiului consiliu de administrație demisionând pe data ținerii adunării generale, se alege un nou consiliu de administrație al societății „Reșița“ cu următoarea componență: General adjutant Ernest Baliff, Max Aușnit, ing. N. Malaxa, Edgar Aușnit, ing. Alexandru Periețeanu, Constantin Argetoianu, Oscar Kaufmann, dr. Ilie Beu, Ion Săvescu, Grigore Carp, Tancred Constantinescu, Alexandru Lapedatu, Eduard Mirto, Paul Gauthier, Charles Haas, Baron Ioan Stârcea, Nestor Badea, A. Paedea, Victor Slăvescu, Douglas Wickers, jng. Adrian Dumitrescu, dr. Edward Outrata, Emile Svec și Emil Ottulescu Cenzori: Virgil Chirițescu, ing. Ștefan Epure, V. M. Ioatchim, C. Brătescu, Gaston Legrand. Cenzori supleanți: B. Lazari dhe Dogari, ing. I. Arapu, av. Mircea Manolescu, ing. V. Secară, Cezar Hârjescu. MAJORAREA CAPITALULUI CONDIȚIUNILE EMISIUNII Cursul acțiunilor soc. „Reșița“ oscilează în jurul cifrei de 560-600 lei. In consecință, conchide raportul consiliului de administrație, ținând seama atât de situația societății cât și de condițiile pieții, se propune majorarea capitalului de la 750 milioane la 1 miliard prin emisiunea unui număr de 500.000 acțiuni, în valoare nominală de 500 lei fiecare. Acțiunile noui participă la beneficii de la 1 iulie 1937. Prin tranșă a emisiunii servește la plata cuponului de 50 lei de fiecare acțiune. Prin urmare, pentru fiecare zece acțiuni vechi, acționarul capătă gratuit o acțiune nouă. Pentru un număr mai mic de acțiuni ca zece, acționarul capătă una nouă, dacă plătește în numerar diferența dintre echivalentul cupoanelor și prețul de 500 lei al unei acțiuni nouă. După acoperirea cuponului, consiliul de administrație va hotărî termenul pentru tranșele următoare ale emisiunii. MITROPOLIA BUCOVINEI Fondul Bisericesc ortodox român al Bucovinei r Publication. Se aduce la cunoștința generală, că în ziua de 16 August 1937 orele 9 a. m., în localul Administrației fondului bisericesc ort. rom al Bucovinei, din Cernăuți strada I. Flondor No. 30, se va ține licitație publică, cu oferte închise și sigilate, pentru Vânzarea spre exploatare, industrializare și comercializare in regie mixtă, a cantității totale de circa 355.000 m. c. lemne de construcție și cherestea, esențe molid și brad. Cantitatea de 355.000 este împărțită în 19 loturi — centre de exploatare. Licitația se va face pe aceste centre (loturi), în conformitate cu legea Contabilității Publice. Orice informațiuni lămuritoare cu privire la licitații, caetul de sarcini, condițuunile generale de vânzare, formularul tip de ofertă, tabloul de centre, etc., se pot lua de la Serviciul Comercial al Fondului Bisericesc în orice zi de lucru, între orele 12y2— 13Y2 și de la Ocoalele silvice. Administrația Fondului Bisericesc ort. rom. al Bucovinei la Cernăuți. TRIBUNALUL ILFOV, S. II C.C. EXTRAS No. 38.437 din 28 iunie 1937 D. Barbu Cristea domiciliat în Buc. str. G-ral Presan nr. 58, a introdus acțiune de divorț contra soției sale Maria B. Cristea prin petiția înreg.la nr. 62582/ 936 cu termen de judecată la 6 iulie 1937 din căsătorie a rezultat trei copii: Maria, Gherghina și Elisabeta. Act dotat între soți nu există. Soții au proprietate compusă din teren și clădire situată în str. G-ral Presan 58. Grefier, D. Botorán NEAMUL ROMÂNESC wwww AAAARA Moțiunea de românizare a Barourilor și vrăjmașii ei Toate condeiele închiriate luptei ce se duce împotriva curentului naționalist din țara noastră, s’au năpustit contra acțiunei de românizare a Barourilor și toate își sprijină argumentele — uneori chiar deplasate îndrăsneli, pe regimul excepțional de protecțiune înființat prin cunoscutul tratat al minorităților. Faptul acesta a fost semnalat la Congresul general extraordinar al avocaților din România, ținut in București la 9 Mai a. c., de către d. avocat Istrate Micescu, decanul Baroului de Ilfov. Cu acest prilej d. Micescu, într’o strălucită expunere subliniată cu puternice aplauze de întreaga asistență, a arătat cu date prezentate în ordine cronologică, cum „teama ca generalizarea dreptului minorităților să nu provoace formațiuni de minorități artificiale și să nu alimenteze curentele centrifuge“ a făcut ca nici Franța, nici Marea Britanie, — fără să mai vorbim de Italia și Germania — să nu voiasca să se lege prin acel tratat al minorităților, care a fost impus Iugoslaviei, Cehoslovaciei, României și Poloniei. Istoricul este interesant. D. Micescu l-a redat după marea Revista de drept public în care un cunoscut jurist francez, d. Rousseau l-a prezentat într’un interesant articol intitulat „Protecția minorităților și recunoașterea i internațională a dreptului omului“. In rezumat faptele s’au petrecut așa. Când președintele Wilson a propus, pentru art. 21 din anteproectul Ligii Națiunilor că nici o piedică să nu intervie în liberul exercițiu al oricărei credințe religioase sau opinii, această redacțiune n’a fost acceptată de nici una din „înaltele puteri contractante”. De ce ? Fiindcă în sânul comisiunii care lucra la hotelul Crillon, la anteproectul pactului, delegația japoneză a venit imediat cu un amendament care proclama egalitatea raselor. Iar Anglia socotind iritantă o asemenea egalitate, a respins amendamentul. Ceea ce a prezentat d. Micescu era un studiu al unui jurist francez cu privire la Anglia din secolul al XX-lea. La începuturile engleze însă — adică cu șapte secole în urmă — problema era tot atât de iritantă pentru Anglia. Iată ce scrie în această privință însuși cunoscutul istoric francez, — evreu de origină — d. Andre Maurois — pe numele adevărat Herzog — în interesanta d-sale lucrare „Viața lui Disraeli”. Cităm textual: * „In anul 1920, ziua tuturor Sfinților, regele Eduard I cavuizat din Anglia pe evrei, cari, până la acea dată, fuseseră tolerați acolo. Era în timpul Cruciadelor; în toate satele Mj^»fiind b‘|if i»nrn'*^n* '*’**' **' călugării predicau contra necredincioșilor; poporul cerea Cruciadă interioară. Aproape șasesprezece mii de evrei plecară. Regele ținu ca ei să plece în pace, fără a fi molestați și a fost aproape ascultat. Un singur conducător de vas depuse pe pasagerii săi pe un banc de nisip în mijlocul valurilor, zicându-le : „Chemați pe Moise“ și ridică ancora. Câteva duzini de evrei fură astfel înecați, dar marinarul a fost spânzurat. „Acei dintre exilați cari scăpară de mare și de marinari, găsiră un azil în Franța. Dar nu pentru lungă durată. In 1306, regele Filip cel Frumos având nevoe de bani, hotărî să le ia bunurile și să-i împingă spre Spania“.Tocmai în 1649 — dar numai după ce Anglia a avut pe Shakespeare — (acest adevăr istoric îl redă de altfel și Maurois) — lordul Fairfax a prezentat lui Cromwell o petiție pentru întoarcerea evreilor în Anglia și acesta din urmă fiind favorabil, regele Carol al II-lea consimți și el, dar numai pentru o comunitate puțin numeroasă de evrei portughezi și spanioli“. Așadar nu numai începuturile engleze și după cum am văzut și cele franceze, au avut nevoie de o viață națională netulburată de nici un fel de prezență străină cu gând de așezare perpetuă și de imixtiune. Chiar în veacul al XX- lea Marea Britanie a socotit iritantă egalitatea între rase. Complotul duplicității Oficiosul guvernului răspunde temerii pe care o manifestă mereu fruntașii și oficiosul partidului național-țărănist, că s’au pus la cale numeroase comploturi pentru a fi înlăturați de la succesiune. „împotriva partidului național-țărănist — spune „Viitorul" — există într'adevăr un complot. Un complot foarte serios și foarte primejdios. „Este complotul d-lui Maniu". Și după ce arată că d. Maniu care face parte din conducerea partidului național-țărănist sire o politică și atitudini contrare declarațiilor publice și zilnice pe cari te face d. Mihelache, oficiosul guvernului adaogă: „Această dificultate trebue să o lămurească partidul național-țărănist și mai cu seamă d. Mihalache". Ce să lămurească d. Mihlache? D. Maniu a spus-o la Vințul de Jos, că tot ceea ce face d-sa este de acord cu d-nii Mihalache și Madgearu. Gr, nici unul nici altul nu au desmințit până acum pe fostul președinte. CÂT PRIVEȘTE DECLARAȚIILE PUBLICE ȘI ZILNICE ALE D-LUI MIHALACHE, DACĂ NU LI SE ADAOGA AMENINȚAREA CONTINUĂ CA RE PROCEDEAZĂ ȘEFIA D-LUI MANIU. ELE NU SUNT COMPLECTE. Cuvintele acestea le-a rostit d. I. Mihalache în fața victimelor gărzilor național-țărăniste de la alegerile din Topoloveni, unde aceste gărzi au făcut uz de revolvere și bâte. Și d. Mihalache vrea să fie prim-ministru I Nu se redeschide cazinoul din Sinaia Ziarul ..Timpul Taz^nuntT c^edeseh din Sinaia și Constanța nu se va mai face. Hotărîrea a fost comunicată de d. Gh. Tătărăscu, președintele consiliului de miniștri, care a arătat că o lege votată de unanimitatea parlamentului și sancționată de M. S. Regele nu poate fi abolită. Congresul Ligii Iași ( Urmare din pag. I-a ) de fete, biserica lui Petru Rareș, biserica Sf. Dumitru, biserica Sf. Gheorghe, clădită de Ștefan cel Mare și refăcută de Regele Carol I, ruinele palatului domnesc al lui Ștefan cel Mare, schitul Zagovia. Aici s-a servit o gustare, oferită de primăria orașului. De la Hârlău, congresiștii au pornit spre Cotnari. D. prof. Iorga și oaspeții au fost întâmpinați de o gardă de călăreți, formată din tineri flăcăi, îmbrăcați în pitorești costume naționale. La intrarea în comună era un impunător arc de triumf, iar de jur împrejur se orânduiseră elevii și elevele școlilor mixte, tinerii premilitari și sătenii, îmbrăcați în haine de sărbătoare. Din partea prefecturii era de față d. av. Alex. Velciu, subprefect. D. Săvoaia, primarul comunei, a prezentat tava cu pâine și sare, urând bun sosit. S’a servit apoi o masă câmpeneaspri, d. a., la ora 4 jum., a fost la Teatrul Național, solemnitatea împărțirii premiilor oferite de comitetul central al Ligii culturale, elevilor și elevelor dela liceele din Iași, cari s’au distins la limba română și istorie. Erau de față I. P. S. mitropolit Nicodem, d. prof. A. C. Cuza, pr. prof. Valeriu Iordăchescu, președintele asociației clerului din Moldova, d. prof. dir. Cornelia Șumuleanu. D. profesor IORGA a ținut cu acest prilej o cuvântare pe care o vom publica în întregime, redând deocamdată ideile principale: „D-v. aveți să-mi cereți mie scuze pentru un lucru și eu pentru mai multe. N’ați venit să ascultați desbaterile congresului Ligii culturale, ceea ce mi-a dat impresia că Iașii nu au locuitori creștini. Intre multele congrese ce le-a ținut Liga, acesta a fost cel mai pustiu. In ce privește participarea localnicilor, n’au fost nici profesori, nici armată, nici elevi, după cum s’ar fi cuvenit. Eu am destulă conștiință de planul ce-l are activitatea ce-o desfășor, încât absența multora nu mă poate împiedeca să-mi retrag gândurile bune ce le am pentru acest oraș și pe care am și început să le realizez. Prezentarea mea în fața dv. în acest costum (de stradă) mă obligă de a vă cere scuze. Cred, că una din cauzele care ne-au adus în starea actuală este disprețul românilor față de formă. Formă este o disciplină și ajută la formarea caracterului. In Anglia, respectul formei este înăscut. Orice englez se consideră nefericit dacă nu are patru rânduri de haine pentru diverse solemnități. Ținuta mea de azi are o explicație. Am alergat pe toate meleagurile, spre a cerceta, la Sf. Sava, Bârnova, etc., lucrările începute de comisia monumentelor istorice, pe care o huliți atât, dar fără de care nu aț aveam nici o biserică veche bine păstrată. Țin să vă explic de ce am ajuns noi, comitetul central al Ligii culturale, la ideea premiilor școlare. Când am fost elev, am primit totdeauna premii, dar am beneficiat și de favoarea de a fi dat afară de mai multe ori, fără dreptate. Și în cariera mea politică am pățit așa, că, pentru 350 congresiști, oferită de prefectură. Din partea proprietarilor viticultori a vorbit d. av. Ion Axente, fost prefect. A răspuns d. prof. Iorga. D. înv. I. Brizenchi, președintele căminului cultural „Ștefan cel Mare“, a ținut o însuflețită cuvântare. A urmat o frumoasă producțiune a corului celor două școli primare mixte de sub conducerea d-lor învățători Zaharia și Ciobanu. Această simplă excursie s’a transformat într’o grandioasă manifestație culturală și națională. Congresiștii au vizitat apoi biserica zidită de Despot Vodă și împrejurimile, după care s’au întors cu trenul la Iași. La oraTOBO, la teatrul Național, a fost o producțiune artistică dată de elevii școlii primare de misionare de la Vălenii de Munte. S’a jucat piesa „O JERTFA SIMPLA“, de d. prof. Iorga, g-ralion Dumitrescu, directorul liceelor militare din țară și Trandafirescu, comandantul brigăzii de cavalerie, precum și un public foarte numeros, alcătuit din profesori, ofițeri, studenți, elevi și eleve de școli, cu părinții. Serbarea s’a deschis cu imnul regal, executat de corul mitropoliei condus de d. prof. A. Ciolan, după care s’au cântat imnuri religioase și câteva cântece populare, tot fără dreptate, ca să vină unul mai prost ca mine. Din clasa Vil-a premiul meu a trecut asupra lui Liciu, prietenul meu drag, fără ca eu să mă supăr. E o lecție dată acelora cari se mănâncă pentru că prietenul i-a luat-o înainte, îmi plac așa de mult premiile încât sunt în stare să spun aci că premii am luat an de an. De aceea, eu sunt pentru premii, fiindcă ele sunt un act de dreptate. Nădufurile pe care le-a înghițit elevul în timpul anului reclamă această satisfacție. Am constatat, că pentru partea aceasta, generația actuală e mult inferioară față de cele de mai înainte. La universități, era altfel: îmi aduc aminte de un lucru admirabil, când noi studenții aveam provizii de flori, ce le puneam pe catedră la aniversarea numelui vreunui profesor. Astăzi, profesorii sunt obișnuiți cu cadouri, dar de altă natură mai costisitoare, sarcină ce cade pe umerii părinților. Lucrurile au degenerat clar în negustorie. Ca ministru, am inspectat multe școli. Sunt unele profesoare numai zâmbet, bune ca pâinea cea caldă, și cărora le sângerează inima pentru elevi. Pe acestea însă nu le-am văzut. La școlile secundare, am văzut două categorii de ființe omenești care speriau copii: profesoare care înțeleg că au datoria să apară totdeauna cu aerul cel mai fericit, fără grijă de îmbrăcăminte și pieptănătură și un preot, profesor de religie, care întreba fetele când s’a ținut Sinodul de la Cartagena, în loc de a le insufla elevelor fapte din viețile sfinților, din cinstea creștinilor și probleme morale creștine, spre a pleca la casele lor cu sufletele legate și înălțate către Dumnezeu. După toate patimile școli din timpul anului, trebue să fie un moment de bucurie. Toată viața noastră publică se sprijină pe tăgăduirea dreptății, cei răi luând locul celor buni, deoarece societatea nu cunoaște meritele reale. Mai este un motiv: eu am îngăduit premiile universitare. Cred că la universitatea dv. nu se petrece așa ceva și nici altundeva. Când eram eu, împărțeam, premii la studenți, obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte și cărți, căci trebue să știți că sunt foarte mulți săraci cari nu cer. Am văzut înduioșați părinți cari plecau de la universitate cu premiile copiilor lor în brațe și lăcrămați de bucurie. Și așa, eu împart premii elevilor mei cari au nota mai mare ca șapte. Se duc singuri la librăriile mele deși aleg cărțile pe care le doresc. LUPTA ÎMPOTRIVA LITERATURII PORNOGRAFICE Ultimul motiv: nu se știe în societatea noastră care este cartea care trebue citită. Nu e vorba numai de cartea pornografică, a cărei autor ar trebui scuturat de urechi, dar sunt printre aceștia și mulți de viță românească, cărora nu le-ar strica câteva zile de închisoare. Unii își schimbă numele după aceea. Zilele acestea am citit analiza unui oarecare Simion Stolnicu, care este un tânăr de 22 ani pe care îl cheamă Botez și care asemuește poezia lui cu cea franceză din evul mediu. In ce privește poezia, cei mai proști bacalaureați, au devenit cei mai străluciți poeți. Singura carte bună este aceea care, după ce ai citit-o îți înalță sufletul, și-ți înfrumusețează viața. D. Lovinescu nu are niciun talent și adorându-se pe sine, se exaltează de toate elucubrațiile tuturor porcilor stupizi. Eu, la Văleni, cresc porci de cea mai bună rasă și nu-mi vine niciodată vreunul cu manuscriptul în gură, căci l-aș fi tăiat înainte de vreme. Ce este mai trist este că la bacalaureat a trebuit să se facă clasificarea tuturor scriitorilor după acest domn. Este un păcat să înfățișezi istoria poporului tău fără sentimente de frumusețe și moralitate. In felul cum înfățișăm noi istoria, ea servește la întărirea și biruința nației, fiindcă marele răsboi a fost sensul istoriei românești intrate în sufletul oamenilor de cultură. Aceste cărți ce le împărțim nu sunt dela minister, ci dela Liga Culturală, care are o pungă nesecată și dovadă sunt așezămintele mele, care stau în picioare și până acum. Nu uitați, Liga va face de acum înainte, la Iași, ceea ce am făcut noi acum cu banii centrului, iar restul dându-i noi, deoarece doresc ca poporul meu să nu fie o adunătură de oameni fără de voință și suflet, ei să fie reprezentantul unei rase sigure de sine, mergând la biruință cu sufletul întreg și cu voința tare“. După aceasta, s’au împărțit premiile în cărți, îmbrăcăminte și încălțăminte, la peste o sută de elevi și eleve de la liceele din orașul nostru. La ora 7 lum., solemnitatea s'a sfârșit. ★ Cu trenul de seara, d. profesor N. Iorga, împreună cu toți congresiștii, a părăsit orașul. ■OAR* __ * Ziua 111-a. Solemnitatea împărțirei premiilor Cuvântarea d-lui profesor A. Iorga Tipografia Ziarului „UNIVERSUL” Str. Brezoianu Nr. 23-25 Bucureșt* Noi măsuri pentru înfrânarea speculei Pentru o mai sigură aplicare a măsurilor luate de guvern in legătură cu înfrânarea speculei, d. V. P. Sassu, ministrul justiției a hotărît ca raziile la brutării și măcelării să fie făcute de d-nii procurori. In acest scop, toți [UNK] nii procurori desemnați pentru controlul prețurilor au primit dispoziția să încheie personal procesele-verbale de contravenție. Dilema d-lui Madgearu Ghinionul d-lui Madgearu de a nu fi putut alege un consilier național-țărănist întius în consiliul județului Ilfov pare să să-i fie fatal. Fiind paritate în consiliu d. Madgearu va putea fi președinte numai dacă sorții îl vor indica. Ori cum potrivnic, la sorți, fiind d. D. R. loanițescu, ghinionul d-lui Madgearu e aproape sigur. Nu-și poate nimeni închipui în ce dilemă a pus „succesul dela Ilfov" pe d. Madgearu. Declarând că nu admite sorții cu d. D. R. loanițescu d-lui Madgearu nuri rămâne altceva decât să absenteze dela tragerea la sorți. Iar dacă absentează, majoritatea o are d. D. R. Ioaniîțescu. Ceea ce ar însemna atunci că rivalul d-sale s'a ales, nu că a eșit la sorți, cum în cazul cel mai bun ar fi d. Madgearu, dacă s'ar prezenta la alegere și n'ar avea ghinion.... O declarație a d-lui ministru Victor Antonescu Varșovia, 30 (Radof). — D. Victor Antonescu, ministrul Averilor străine, a făcut presei următoarea declarație: „Alianța polono-română este rezultatul logic al perfectei cocordanțe a intereselor existente între cele două țări. Adâncimea și forța sentimentelor populare pe care ea se sprjină au căpătat o strălucită ilustrare în cursul acestor zile neuitat, in care avem sentimentul, într’adevăr, cum cele de popoare devin unul singur prin inimă“. militar din Parc^C^d^eteg^H armatei belgiene în fruntite cu d. general Willias au schimbat drapele cu delegații armatei române in frunte cu d. general Atanasescu, comandantul diviziei de cavalerie, înainte de ceremonie, în prezența membrilor legației belgiene în frunte cu baronul Guillaumme, delegația belgiană a depus o coroană pe mormântul Eroului Necunoscut. Eri au avut loc alegeri județene la Brașov, Neamț, Tighina și Severin. La Neamț au obținut: Liberalii 9821;Țărăniștii 9728; Naț.» Creștinii 4797; Vaidiștii 5989; Georgiștii 3311; La Tighina: Liberalii 6087; Țărăniștii 4943; Național-Creștinii 15 968; Georgiștii 3101 și Vaidiștii 1607. La Brașov. Liberalii au luat toate mandatele. depline note puteri Paris, 30 (Rador). —" Senatul s'a întrunit azi dimineață la ora 9 și 5, pentru a lua imediat în desbatere proectul de lege prin care guvernul cere depline puteri în materie financiară. După luarea în considerare a proectului votat de Cameră, Senatul și-a suspendat ședința până după amiază. Se crede că Senatul va adopta proectul cu unele modificări, încă în cursul nopții de Miercrcuri spre Toi.. Până la ora 2 — Paris, 30 (Rador). — Ziarele franceze de azi dimineață se ocupă de intenția guvernului de a opera o devalorizare a francului. — Paris, 30 (Rador). — Camera a votat legea deplinelor puteri cu 380 voturi contra 228. — Berlin, 30 (Rador). — Crucișătorul german „Leipzig“ a sosit la miezul nopții în portul său de origină Kiel. — Londra, 30 (Rador). — Actuala criză din Franța este urmărită cu un deosebit interes de presa engleză. In general, se așteaptă o scădere a cursului francului până la vreo 125 franci pentru o liră sterlină.