Neamul Românesc, iulie 1939 (Anul 34, nr. 141-165)
1939-07-01 / nr. 141
Anul XXXIV Nr. 141 FONDATOR Sä PROPRIETAR M. lORGA I • ftra po-ytaW pa«« In nntncraf conform aprobXrrt Dir. G-mL* F. T. T. Nr. 29901/93!’. REUÂC. jíA și ADMINISTRAȚIA Sâmbătă 1 Iulie 1939 C 8 / Pe un an, 600 Lei. Pe șase luni, 300 Lei Strada SFT. IONICĂ No. 4 (etaj) gp| I Abonamente In țară , autorități și instituțiuni, 1000 Lei DIRECTOR N. GEORGESCU fUCUREȘTI O) * )In străinătate; Prețul dublu. Cuvântarea Majestații Sale Regelui Carol al ll-lea la inaugurarea Monumentului Eroilor A^wwwwwsy (WWVVWWWWNW WWWWNAAW-WWVW din Batalionul I „ Vânători de Munte” WWWWWWWAAW Privesc cu mândrie și cu drag acest monument, care amintește vremurile pline de griji, dar și de entuziasm tineresc, cari au prezidat la alcătuirea primului Batalion de „Vânătorii de Munte". Aici, în Târgul Neamț, unde plutea încă amintirea pildeșilor lui Ștefan cel Mare, s'a făurit acest admirabil instrument de luptă : „Vânătorii de Munte". Toată lumea a rămas uimită de acțiunea pe care au desfășurat-o la Târgul Ocna. Aceia dintre noii, cari cunoaștem mai de aproape secretul pregătirii lor, nu am rămas uimiți, dar am tras învățământ, care și astăzi cântărește greu în organizarea unei oștiri. Minunea s'a săvârșit din cauza unei pregătiri temeinice, cum nu cred că a mai fost în oștirea noastră , și cum din trecut trebue tras totdeauna un învățământ pentru viitor — și mai ales pentru tinerii ofițeri ai oștirei noastre — să se știe că pregătirea din timp de pace, cu cât este mai desăvârșită până în cele mai mici amănunte, cu atât posibilitățile de reușită pe câmpul de luptă sunt mai sigure Dar această minune nu s'a putut îndeplinii mulțumită numai pregătirii militare, ci și faptului că în acest corp de trupă a domnit o camaraderie și un suflet cum rar am mai văzut. Sunt mândru că am fost Eu acela care am luat inițiativa creerii trupelor de munte Și astăzi, în calitate de Cap al oștirii, sunt mândru de a vedea, că din sufletul acela care s'a plămădit aci la Neamț, a pornit o renaștere și o reorganizare a întregei Mele armate. Inchinându-Mă, cu pioasă amintire, acelora cari au căzut și s'au jertfit în acele glorioase zile de la Cureșoaia și Coșna. Mă gândesc la acei cari, atunci când țara va avea nevoe, vor ști să fie la înălțimea înaintașilor lor. Cu această speranță — mai bine ziss, cu această absolută siguranță — strig din tot sufletul , să trăiască primul Batalion de Vânători de Munte ! Ura ! (Urale și ovații puternice). M. S. REGELE CAROL II Telefon 5.7Q.S8 1 -------—— Ce se cere unui Patriarh al României Locul de Patriarh al României va trebui ocupat printr'unul din Vlădicii țării, și ne gîndim serios cu toții, în acest moment premergător hotărîrii, la însușirile ce trebuie să aibă alesul. Aceasta cu atît mai mult, cu cît Patriarhul Miron s'a încunjurat, fiilndcă așa au vrut împrejurările, și de alt prestigiu decît cel bisericesc, fiind, pe rînd membru al Regenței și președinte de Consiliu în momentul schimbării Statutului politic al României. Pentru o astfel de moștenire se cere, fără nicio impunere, ca alesul să fie : Un om de viață cu totul curată; Un cărturar cunoscut și respectat; Un om cu cultură modernă care să nu poată represinta Biserica față de orice străin, și Un creator de așezăminte. Gândească-se bine alegătorii ! * Cine votează pentru alte motive, contribuie la scăderea unei Biserici care și așa își are suferințille ei.¥• IORGA Cuvântarea Majestații Sale Regelui WWWWNAA/WWS.WWVV' WVWVWSN/'V'V'SN/VW< rostită la banchetul WSAAAAA«WWWWW»AWt de la Băile Oglinzi AAWVWWWWWWWS Opera aceasta de organizare izvorâtă dintr'o tinerească energie și dragostea de patrie a două unități ale oștirei noastre, liceul Mănăstirea Dealu și primul Batalion al Vânătorilor de Munte — căci de fapt ei sunt părinții sufleteștii ai acestor batalioane de munte — a întruchipat și a fost mărită prin sufletul plin de energie al acestui Batalion. Astăzi — cum a spus d. general Rădulescu — aceasta a devenit o legendă. Dar această legendă a devenit o realitate prin sufletul și radiațiiunea pe care a împrăștiat-o în întreaga oștire. Iată una din cauzele pentru care, atunci când Fiul Meu a fost înălțat la gradul de ofițer, am ținut ca prima tresă să o pună pe epoletul de sublocotenent al acestui falnic Batalion. Pentru Mine este un prilej de adâncă mângâere și emoționante clipe acelea pe care le petrec în mijlocul vostru și gândindu-Mă la toată fala trecutului, din tot sufletul și din toată dragostea, ridic paharul Meu întru sănătatea Batalionului I al Vânătorilor de Munte și al trupelor de munte, pe care ie consider ca o școală a oștirii româneștii (Urale puternice și ovați prelungite). Corp al unycui vjciiware~ -J- ■ ---- - Iubiți Camarazi. Ca în orice zi de adunare camaraderească, datoria noastră este să ne amintim înainte de toate de acei cari nu mai sunt în mijlocul nostru și primul nostru pahar, în tăcere și reculegere, să-l închinăm întru amintirea eroilor noștri, pieriți, cu entuziasm și avânt tineresc, care i-a dat întâiul Batalion de Munte, în luptele dela Târgul Ocna. (Asistența în picioare păstrează câteva clipe de tăcere). Camarazi. Sunt fericit că serbarea de astăzi coincide cu împlinirea a 25 de ani de la întemeierea acestui falnic batalion. Istoria îșii are înlănțuirea ei fatală. Opera, care grație unui gând îndelungat și ajutorului, atât de pricepător, al unor oameni de bine, am putut s'o îndeplinim, a început aici, căci metoda de camaraderie, a unui singur gând și a unei singure credințe, metoda de muncă, a început în mijlocul vostru, iată un fapt mai mult care să leagă de acest batalion. Înainte de război a fost la noi o armă care ținea sus drapelul și fața armatei, au fost Vânătorii. Tradiția a fost perpetuată, după război, întâi de către Batalionul I și pe urmă de întregul corp al trupelor de munte PEMIliilE INVALIZILOR PE RĂZBOI VOR PI MĂRITE Ministerul Apărării Naționale aduce la cunoștința invalizilor de război grade inferioare, revizuiți și clasați cu un procentaj de 60%, 40% și 20% invaliditate conform legii pensii I. O. V. din 10 Octombrie 1932 că de la data de 1 Iulie 1939 li se majorează pensiile la cotele stabilite de art. 6 și 7 din legea din 1932. Casa generală de Pensiuni prin ordinul circular No. 22924 din 19 iunie 1939 a dat dispozițiuni direct tuturor Administrațiilor Financiare din țară de a li se plăti pensiile astfel majorate de la data arătată mai sus pe baza mențiunii făcută pe fiecare titlu de pensie de către Serviciul Pensiilor Militare din Ministerul Apărării Naționale. Pentru statuia lui Eminescu VWSA/VW^^ ^ lei Donat Comitetului pentru Cassa, Crângul și Biserica lui Eminescu din comuna Ipătești, județul Botoșani 400.000 » Suma subscrisă până acum pentru monumentul lui Mihail Eminescu ce se va ridica în Capitală 567.564 „ Publicăm numele nouilor subscriitori: Colecta d-nei Ioana St. Pop, profesoară, liceul „Regina Maria“ București 7.100 „ . Sf. S. Protopop N. Condoratu, Tecuci 200 „ D. Neagoe Nicol ae, Cal. Plevnei No. 2, Loco 300 „ Au apărut: N. IORCA: Istoria Românilor întregitorii, Volumul x. N. IORCA: MEMORII,vol.vii. N. IORCA: Neamul Românesc in Ardeal și țara Ungurească la 1906. N. IORGA: Despre Regele Carol I. — Se găsesc de vânzare în toate librăriile — Discursul d-lui prof. N. Iorga xtcd = în ședința de Miercuri a Senatului — Definiția nomei stări In cadrul discuției generale asupra Adresei de Răspuns la Mesajul Tronului, d. prof. N. IORGA a rostit în ședința de Miercuri 28 cor. a Senatului, următorul discurs: D. PROF. N. IORGA : Domnule Președinte, domnilor senatori, cum ați putut vedea, am ascultat dela un capăt până la altul cuvântările care s'au ținut în jurul Răspunsului la Mesaj. Nu cred că vreunul dintre vorbitori s'a putut plânge de lipsa mea de atenție. Cred chiar că sunt singurei care am ascultat dela început până la sfârșit cu un deosebit interes, aș adăugi, cu o deosebită imparțialitate, toate lucrurile care s’au spus. Intenția mea era, înainte de toate, să-mi dau samă de atmosfera aceasta nouă, de ceia ce constitue elementul comun între acei cam deosebiți în ce privește originea politică. Unii sunt vechii senatori de drept, alții reprezintă banca prelaților sau sunt senatori numiți de Majestatea Sa, alții sunt senatori cari își datoresc situația lor unei alegeri pe o basă nouă, care este basa corporativă, prin urmare sunt represintanți ai breslelor. Fiind așa de deosebiți în ce privește originea lor, precum și în ce privește vârsta, pentru că sunt alți oameni de o vârstă foarte înaintată, de o experiență foarte bogată, care nu ar trebui niciodată să fie nesocotită, și sunt oameni relativ tineri și cari își arată tinereța lor — poate m’am resimțit și eu într’un anume moment de această tinerețe, — cari se entuziasmează, dar care au ajuns după două zile a-și părăsi entusiasmul, atunci deci când compunerea Senatului este așa de deosebită în ce privește originea senatorilor, competența și vârsta lor, este foarte interesant și pentru oamenii politici — și speța oamenilor politici n’a perit, căci n'ar fi foarte ușor să dispară toți oamenii politici și să vină la Guvern toți oamenii nepolitici sau incapabili de a fi politici, ceia ce ar fi un mare rău, este foarte interesant din punct de vedere politic dar și din punct de vedere național, aș spune, și din punctul de vedere al oamenilor cari își aduc aminte, din punctul de vedere al oamenilor cari văd ceea ce este și cari nu se înșeală de cuvinte și de atitudini, și din punctul de vedere al oamenilor cari prevăd viitorul, pentru că nu toți văd așa de departe viitorul, și sunt foarte prețioși oamenii cari sunt deprinși a căuta să vadă în viitor consecințele lucrurilor care se fac și la care participă in present, din toate aceste puncte de vedere este interesant să se dea o definiție. Definiția acestei noi stări de lucruri, definiția Senatului răsărit în starea nouă de lucruri, această definiție am așteptat-o și nu-mi închipuiam să mi-o dea numai unul singur dintre mulții vorbitori, cari au citit sau au vorbit aici, și acei cari au citit au adus resultatul unei îndelungate cugetări și critici de sine. Da, credeam că din cele spuse de unul sau altul va ieși definiția aceasta, care este necesară. Este necesară pentru noi ca să știm ce este noua ordine de lucruri, este interesantă pentru țară, este interesantă pentru străinătate, pentru străinătatea care ni-a fost prietenă și care trebue să se întrebe dacă mai este siguranță în prietenia noastră, pentru străinătatea care nu ne-a fost prietenă, prin puterea împrejurărilor, a conflictelor de interese pe care nimeni nu le poate opri, și care, îmbiindu-se spre noi, trebue să știe ce o așteaptă dela noi. Prin urmare, din toate aceste puncte de vedere se simțea necesitatea acestei lămuriri. Lămurirea n'a venit. O să încerc eu pe baza cunoștinților cate le-am putut aduna, pe baza unei foarte lungi experiențe politice, pe care n’o socot încheiată, pentru că văd cum se desfășoară lucrurile, și în acelaș timp, și pe baza învățăturilor istorice pe care mi le dă profesiunea mea, chemarea mea, pentru care n’am nici un merit. Prin urmare, rostul acestei cuvântări, care țin să nu vă răpească peste măsură timpul,—pentru că am propus mărginirea cuvântărilor dvsși dvs. ați dat de două ori mai mult, dar poate să trec peste ceea ce voiam să acord, vorbitorilor și de aceia să-mi dați voe să mă folosesc, până la un oarecare punct, de latitudinea pe care ne-a dat-o excelentul dvs. regulament, rostul acestei cuvântări, care nu va fi lungă,— este de a mă întreba pe mine, de a întreba cunoștințele mele, experiența mea, puterea mea de a prevedea, de a mă întreba dacă, — să zicem —, credința dvs.,— nu vreau să zic pentru unii, iluziile dvs., deși există și acelea, foarte onorabile, foarte nobile, care mi-au încălzit inima și m’au făcut să capăt încredere în țara mea, pentru că poporul în care există iluzii este un popor care are înaintea sa un drum larg, nu tot așa de sigur cât este de largi—rostul acestei cuvântări este, prin urmare, să mă întreb pe mine și să întreb cele ce am auzit de la dvs., ca să înțeleg dacă părerea pe care ați exprimat-o este părerea la care aș putea subscrie în întregime, fără rezerve. Ce bine ar fi dacă am putea crede toți în ceva fără rezervă, pentru că este un moment în care într'adevăr ar trebui să ne strângem cu toții, dar nu in jurul unor cuvinte și al unor forme, ci să ne strângem în jurul Regelui care întrupează Națiunea, pe care trebue să-L ajutăm și să-L sfătuim și să luăm asupra noastră tot ceea ce în mersul împrejurărilor ar fi nesatisfâcător și să arătăm M. S. Regelui omagiul nostru, al tuturor, în tot ceea ce este folositor pentru țară. Ar fi bine, prin urmare, ca toți exact să avem aceiași părere , n’ar fi nevoe s’o exprimăm exact în aceiași formă, destul că ne presintăm în același costum, care și costumul acesta, în materie de disciplină, poate să aibă foloasele sale. Dar iată, ascultându-vă pe dvs., mi s'a părut, întâi, că din competențele acestea foarte variate și foarte serioase se pot trage anumite învățături. Căci cine nu este bucuros să învețe agricultură dela d. Sescioreanu sau dela d. Garoflid, cine n'are ceva de câștigat dela ceea ce spune d. Marinescu, care, în materie de învățământ și de îngrijire în domeniul sănătății, nu poate să fie bucuros că a auzit pe d. profesor Iacobovici și, în ce privește dorința de a avea o oaste puternică, —• dorința aceasta a fost totdeauna în inima omului care a luptat în ceasurile cele mai grele ale marelui războiu și care este alături de noi, ca o mândrie a Senatului, prietenul maieu și foarte depărtata mea rudă d. Miclescu. Am făcut rezerve în ce privește alt discurs privitor la armată, care își avea rostul poate în ședință secretă, dar nu înaintea urechilor dușmanilor cari prind din ceea ce spunem noi, tot ce poate folosi scopurilor lor. Cuvântările acestea, ca informație, au fost foarte bune, ca onestitate și dovezi de devotament sunt admirabile. Ca lepădare de trecut, însă, este uimitor că oamenii pe cari îi cunosc din viața partidelor vizită in Anglia, care la un set.Datorește ceva din acest trecut atat de criticat, au venit la această tribună și au spus că acest trecut trebue condamnat în bloc. Apoi alții au căutat să salveze câteva personalități.S'a început o listă, pe care din bănci a completat-o câte unul, întăi d. Ștefan Ion in ceea ce privește pe loan Brătianu. Fiindcă au dispărut partidele, cel care vorbea își aducea aminte de sfinții lui, din bancă se ridica însă altul, care avea și el sfântul lui și venea cu el in brațe, pentru ca lista aceasta să fie cât mai desăvârșită. Fără îndoială, este foarte frumos să vezi oameni cari se osândesc pe sine, osândind diversele adunări din care au făcut parte și osândind opera pe care au făcut-o, împreună cu ele și a căror răspundere, oricât ar vrea s'o înlăture, este scrisă în analele istoriei (aprobări). Poate să vină cineva să vorbească oricât de călduros de războiul desrobirii, dar eu nu pot să fiu împiedecat să văd fantoma lui Stere și atitudinea lui în timpul războiului; poate cineva să vorbească de ideologie democratică, vrednică de toate blestemele, dar de pe aceleași buze a răsunat și proslăvirea oricărei democrații; poate iarăși să se ridice cineva împotriva partidelor care au guvernat, dar eu văd pe băncile Senatului și mai ales pe ale Camerei aceleași persoane care se ridică la tribună pentru a exprima această părere. Este foarte frumos să auzi asemenea lucruri. Pe drumul Damascului a căzut Saul și s'a ridicat Saul, și a început o credință nouă. Dacă noi vom avea un grup întreg de foști Sauli cari vor să fie numai Pauli, cu atât mai bine pentru această țară. Dar orice se poate distruge, numai amintirea nu, amintirea noastră cari am văzut și amintirea multora cari au pătimit, cari aceștia au o memorie și mai bună decât aceia cari au văzut numai, și cari s'au găsit în tovărășie cu acești condamnați la moarte, izgoniți din toate analele poporului nostru. Da, lucrurile acestea au fost foarte bune, pentru că aduc o innformație de primul rang, o lepădare de sine sfântă, dar, pe lângă aceasta, ar fi fost ceva de dorit. Pentru că noi uităm că este și o țară în urma noastră, care pentru moment trebue să tacă, și poate este foarte bine că nu se vorbește prea mult, dar condamnarea la o tăcere eternă, aceasta ar fi omorîrea sufletului național. Noi nu putem fi călăii sufletului nostru nici măcar pentru respectarea ideili de ordine. Oamenii aceștia așteaptă să vadă pe ce lume trăim și cari sunt acești deputați și senatori cari vorbesc în numele lor; ei cari nu ascultă supt controlul Frontului, niciun fel de protest, diin partea acelora pe cari Frontul nu i-a admis pe listele de candidaturi. Foarte bucuros am fost când am auzit că miniștrii,—lucru foarte curios — sunt lăudați în bloc, dar nu personal. Eu mă așteptam a fi auzi numele, fiindcă sunt oameni de merit, cari au făcut lucruri bune, — poate că s'au grăbit să le facă fără noi, dar poate că, dacă le făceau cu noi, le făceau mai târziu, — în orice caz se pot face greșeli in masă, dar experiența spune că mai greu se pot face greșeli în masă decât individual. Prin urmare s'a lăudat regimul. Nu vreau să vorbesc de tot ce s'a adus înaintea Maiestății Sale, ceia ce nu este decât o datorie a noastră de elementară recunoștință pentru un Rege tânăr, de un curaj hotărît, care face parte din seria rară de Suverani, cari, în momentul decisiv, — să zicem, — aruncă sabia în cumpănă (Aplause puternice). Și sabia aceasta trage greu. Deci mulțumiri pentru regim, complimente foarte rare pentru aceia cari-1 represintă. Nu înțeleg de ce. Iubirea pentru anonimat este ea așa de puternică, încât orice să treacă fără nume ? Se poate. Atunci educația noastră în regimul totalitar, pe care nu-l vrea nimeni și pe care eu cred că nu-l avem de fapt, — deși unii vorbesc de dânsul cu ușurință, — educația noastră în regimul acesta a înaintat foarte mult. Odinioară se vorbea de masse electorale; acum ajungem la massele naționale. Massele electorale ni-au dat oamenii cari ne-au guvernat până ari, în ultimii ani. Massele naționale, — dacă poporul român se va reduce la o massă, — massele naționale nu vor da decât un singur lucru : o supunere necondiționată, din care nu va ieși nicio inițiativă, și se va distruge însăși putința noastră de a da prin invidualități înălțarea la care poporul nostru, cu însușirile sale, are dreptul. S'a spus că toate merg bine Și eu văd că merg mult mai bine decât odinioară și mai ales decât într’o „odinioară de oli", fiindcă a mai fost și o „odinioară de altă dată”, o „odinioară" care ni-a dat bărbați mari de Stat cu cari este bine să nu ne măsurăm. Dacă se va încerca această măsurătoare, este de recomandat să se introducă și la Senat și la Cameră un sistem antropometric, care să fie capabil să fixeze hotărît care este înălțimea generației de astăzi, cu ce poate da, și care este înălțimea oamenilor mari cari mi-au dat țara, așa cum este astăzi în continuare, a eroilor de odinioară, cari au ținut-o în spate și au primit în piept toate loviturile de care au scutit țara. Bune sunt toate lucrurile acestea. Mă bucur de ele, de atmosfera aceasta liniștită. A vorbit aici rabinul Niemerower care a cules aplauze. Ale mele nu erau. Dar n'au fost nici protestări (Continuare în pag. 2-a) de La Londra între parlamentari AAAA^^^A — Trei mese în onoarea delegației române de presă — Politica externă engleză este astăzi dominată de evenimentele grave din Orientul îndepărtat. Depeșile din Tien-Tsin acaparează întreaga atenție a opiniei publice londoneze ; toate celelalte evenimente internaționale au trecut și rămân pe al doilea plan, ceea ce de altfel este explicabil. Prestigiul englez mai mult decât interesele supușilor britanici de pe acel teatru de război, sunt oarecum ofensate de atitudinea vehementă și provocatoare a japonezilor. Și bineînțeles cercurile diriguitoare, cele ale parlamentarilor și presa au redus subiectele pasionale ale politicei, la unul. Nu intru în amănunte asupra conflictului din Extremul Orient. Ar fi să mă rătăcesc în conjuncturi și probabilități și să perd din vedere însuși rostul acestor rânduri. Mă întorc așadar la primirea de la British Council, la invitațiile cu care suntem copleșiți, la lumea aleasă și de mare autoritate care ne arată simpatie, ține să ne cunoască și să ne apropie... Omul distins care e Lord Lloyd — președintele lui BRITISH COUNCIL ne-a invitat la sediul acestei instituții de renume și activitate mondială. Se aflau în jurul d-sase colaboratori prețioși, mulți cari cunosc România, pe d. profesor Iorga, pe d. prof. Burbank, pe d. profesor Grimm, și pe multe dintre personalitățile de la noi. Sosise de la Paris unde a inaugurat o Casă Engleză, cu câteva ore înainte. Ne-a vorbit mișcat de plăcerea de a ne vedea încurajându-ne în dorințele noastre de a cunoaște viața britanică sub variatele și interesantele ei aspecte. D. VLADIMIR IONESCU, reprezentând Direcția Presei a răspuns mulțumind în numele nostru și asigurând că presa noastră Va continua să sprijine opera de apropiere și de înmulțire a legăturilor spirituale și economice dintre noi și puternicul Albion. IN PARLAMENTUL ANGLIEI Ni s’a oferit Miercuri o masă de către membrii marcanți ai Parlamentului, în frunte cu Lord Sempil, fost ministru vicepreședinte al partidului liberal, Sir Archibald Sinclair, succesor al șefiei partidului liberal opozant, Lord Snell șef al partidului laburist, Sir John Power din Trezoreria Angliei, Lt. Col. Charles Bridge, Rey Leeper, A. V. Alexander, parlamentar, Sir Eugen Ramsden, deputatul Graham White, fruntași din comitetul central al Council-ului britanic, Tom Williams deputat travailist, d-nii O’Brien, Evans, C. Russel, colonel Clifton Brown și noi ziariștii români. Ni s’a făcut marea cinste de a ni se oferi un banchet în palatul unde lucrează Camera Comunelor și Camera Lorzilor. Printre inițiatori se aflau repreentanții celor trei mari partide care diriguesc politica puternicei Anglii. Sir Eugen Ramsden a toastat pentru Regele nostru, și pentru Suveranul Marii Britanii. A vorbit apoi cu căldură și simpatie despre România și poporul românesc subliniind interesul pe care opinia engleză îl poartă țărei de ordine și de muncă pe care o conduce la prosperitate și o organizează cu temei, Regele Carol II. Am avut laolaltă impresia că toată această demonstrație a parlamentarilor englezi este încă un inel care se adaugă la opera de cunoaștere și de prestigiu, resultat al călătoriei Suveranului nostru în Anglia. Cu acest prilej îmi iau libertatea să adaug un fapt interesant : Lord Lloyd of Colbran, președintele lui British Council aflând de la d. Dem. Dimăncescu de volumul meu „REGELE ROMÂNIEI LA LONDRA" mi-a făcut onoarea deosebită să mă asigure că societatea de înaltă autoritate culturală pe care o conduce va da o ediție în limba engleză a lucrărei mele — care va putea interesa într’o mare măsură publicul englez, — prin ceia ce cuprinde ea documentare și comentarii. Au urmat două scurte cuvântări, a eminentului deputat și prieten al României, Sir Eugeni Ramsden, și răspunsul meu în numele presei române. Apoi am plecat să asistăm la ședința, care ni se anunța interesantă, — și a fost, — a Camerei Comunelor. N. Georgescu j