Neamul Românesc, februarie 1940 (Anul 35, nr. 25-48)
1940-02-01 / nr. 25
Noua activitate a Societății Ortodoxe naționale a femeilor române A patra conferință din ciclul asupra vieții spirituale și religioase organizat de Societatea ortodoxă națională a femeilor române, va fi ținută de d-l profesor Petre Andrei, ministrul educației naționale, care va vorbi la Fundația Carol I, Sâmbătă 3 Februarie a. c. ora 6 după amiază despre „RELIGIE ȘI VIAȚA“. MolSá M------ D. PROF. PETRE ANDREI Ministrul Educației Naționalii • TRIBUNALUL ILFOV SECȚIA NOTARIAT Publicațiune de Vânzare Dosar No. 21014/937 Domnul Ion Stian, proprietar, domiciliat în București, strada Făgăraș No. 16, creditor, pe baza biletului la ordin învestit cu formula executorie la No. 875 de Judecătoria Ocol 6 Mixt București, prin care Domnul Ion Ivănescu, proprietar, domiciliat în București, strada Stejerișului No. 12 fostă Inginer Dimitrievici, este obligat să achite suisnumitului creditor suma de lei 20.000 capital plus procente legale de la scadență până la definitiva achitare, plus cheltuelile ocazionate cu prezenta urmărire, plus 800 lei cheltuirile de învestire, a cerut acestui Tribunal prin petiția înregia No. 50.141.939 să se scoată în vânzare cu licitație publică imobilul din București, str. Stejerișului No. 12 fost No. 10, fost strada Ing. Dimitrievici, averea susnumitului debitor. Imobilul este un teren în suprafață de circa 200 m. p. situat în București, strada Stejerișului No. 12 fost No. 10, pe teren se află una casă din zid acoperită cu carton gudronat, având una cameră, una sală pardosite cu scânduri, netencuite pe din afară, în fundul curții se află un alt corp de casă din paiantă, acoperit cu carton, având o cameră cu sală cu pivniță și un closet primitiv, curtea împrejmuită cu gard de scânduri nu are nici un fel de instalație. Dosar No. 21.014/937 în chestiune. Dosar No. 3061/939 ipotecă de lei 7040, la Stat insla No. 429/939. Valoarea acestui imobil conform certificatului fiscal cu No. 10.357/939 al Pere. Circa 8 Fiscală a Capitalei este de lei 100.000 iar licitația va începe de la suma de lei 75.000 adică cu 25% mai puțin din valoare, conform legii din 5 August 1938. Vânzarea și adjudecarea sus menționatului imobil se vor face în pretoriul Tribunalului Ilfov, secția Notariat, în ziua de 6 Martie 1940, ora 13. Sunt somați toți acei cari ar pretinde vreun drept de chirie, arendă, ipotecă sau privilegiu ca înaintea adjudecării să arate Tribunalului pretențiunie lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține în seamă. Președinte: (as) loan David,portărel, (ss) indescifrabil No. 2927 din 23 Ian. 1940. _ ministerul finanțelor datoria publica COPIE DE PE DISPOZITIVUL , DECIZIEI Nr. 74 Ședința dela 23 Octombrie 1939 Membrii: D-1 I. Lapedatu, d-1 Oh- Cretzeanu, d-1 N. Ștefănescu, d-1 M. V .Sunea pentru judecarea opo: «Maher și autorizarea eimtezei de du Picate luând în examinare petiția în reg la jurn. Nr. 10348 din 14 Iun? 1939 a D-nei Florica General I. Popescu, domiciliată în Bucureșt, Str. Romană Nr. 61 . HOTAREȘTE. Admite în parte epoziția și obligatt SS^ZI.SA titluri: RENTA 5% 1916 Titluri Nr. 37681/683, 55682/84 și a, 100 lei fiec=Te; Titlu Nr 143213 a 500 Im. Titluri Nr. 222083/087 a 1.000 l ei fiTilul Nr. 254596 a 5.000 lei. RENTA 5% 1920 REFACERE Titluri Nr. 16139/40, 34854, 215/24 a 500 lei fiecare; mm Titluri Nr. 32523/529 a 100 ° la 1 fiecare . Titlu Nr. 16885 a 5.000 lei. RENTA 5% 1920 DEBLOCATĂ Titluri Nr. 146923/924 a 1.000 lei fiecare. Titluri Nr. 102829/830 a 5.000 lei fiecare. RENTA 5% 1922 AMORȚIBILĂ Titluri Nr. 11837/840, 11554, 25891/893, 37163/164 / 100 lei fiecare. Prezenta copie fiind conformă cu originalul se certifică de noi. Președinte (ss) nedescifrabil. Secretar (ss) nedescifrabil Citiți , Neamul Românesc i ! ! O CONFERINȚA A MARCII POȘTALE ROMANEȘTI LA BERNA Berna, 30 (Rador). — in cadrul adunării generale anuale a Societății filateliștilor din Berna, ă. Raul Anastasia, corespondentul agenției RADOR in Elveția, a ținut Duminică o conferință asupra mărcii poștale românești din ultimii zece ani. Subiectul a dat prilej vorbitorului să arate in amănunt progresele realizate de România in toate domeniile de activitate, sub domnia și îndemnul permanent al M. S. Regelui Carol II. Conferențiarul a insistat in special asupra Constituției, asupra Străjii Țării și asupra Frontului Renașterii Naționale. Adunarea a hotărât prin aclamații să se trimeată o telegramă de respectuos omagiu M. S. Regelui. La urmă, președintele Societății a mulțumit dlui Raul Anastasiu printr-o călduroasă cuvântare. •m n—n“~r Ci—I— rT—>*-v fi î—i~i*t fi —>-v jy—nou>.Jh_n||i. Teatrul „Muncă și voe bună“1 In fiecare seară, la ora 8.30 precis, se reprezintă marele succes „Vreau să muncesc“, comedie în 3 acte de L. Fodor. Interpreții, răsplătiți cu nenumărate aplauze la scenă deschisă sunt: Mya Coca, Vivi Vlasin, Ilie Cernea, Marcel Enescu, Gh. Iliescu, I. Dragomirescu, Aurel Rogalski și Const. Botez. Direcția de scenă: Victor Ion Popa. Mâine, în matineu pentru copii la ora 3 d. a. „Inimă de mamă“, basm dramatizat în 7 tablouri de B. A. Borozanov și pus în scenă de Panait V. Cottescu. NEAMUL ROMÂNESC Societatea Națională de Credit Industrial ACTIV Bilanțul general încheiat la 31 Decembrie 1939 _______________PASIV Președinte: Oscar Kiriacescu Subdirector General, cu delegație de Director General: George D. Dumitriu ^ Șeful contabilității: subdirector, Theodor Nitzu, erpeii contabil : ț Șl Am verificat prezentul bilanț și cont de profit și pierdere conform art. 186 din codul comercial și l-am găsit în pomri cordanță cu registrele, censori: Dr. Gheron Netta, expert-contabil: Christu Simionescu. JJI. §ffilonescu înaltele rosturi ale comisariatului general al petrolului Lămuriri oficiale cu prilejul instalării comisarului general al petrolului. •— Comisariatul petrolului este o măsură dictată exclusiv de interesele țării în prezența d-lui I. Angelescu, ministrul economiei naționale și a d-lui Titus Popovici, subsecretar de stat și E- Marian, secretar general, s-a făcut Luni instalarea comisarului general al petrolului și a comitetului consultativ de pe lângă Comisariatul general al petrolului. Au luat parte d-rin: prof- Gheron Netta, comisar general al petrolului; D. Zănescu, delegatul industriei mari de petrol; AL Teodoreanu, delegatul celorlalți producători de petrol; XeD. ministru C. ANGELESCU a rostit următoarea cuvântare: Suntem în prima ședință de constituire a unei instituții noui pe care eu o socotesc de mare folos și din punct de vedere al intereselor superioare ale țărei și din punct de vedere al economiei naționale și vreau să afirm cu toată tăria, și din punct de vedere al intereselor producătorilor de petrol Am avut desavantajul, că această instituție nu a fost la început înțeleasă nici de producătorii de petrol, care în urmă s’au lămuriit, și, se înțelege, nici de alte interese, care au putut la un nvion Netta, delegatul B. N. R.; col. C. Lupescu, delegatul ministerului apărării naționale; ing. Pascal Popescu, delegatul ministerului aerului și marinei; C. Algiu, prodecanul baroului de Ilfov ca jurist; ing. Al. Krupenschi, directorul petrolului din ministerul economiei nationale; Gh. Popescu, directorul redevențelor din ministerul economiei naționale si V. Dimitriuc, secretarul general al Comisariatului general al petrolului, moment dat să creadă că nu corespund realităților. Ce am făcut noi ? Am făcut o lege prin care am creiat cadrul în care trebue, în vremurile actuale, să se desvolte exploatarea de petrol Și de ce am făcut-o pentru petrol ? Vă spun da la început că o să fim nevoiți să mai facem și alte comisariate, împrejurările au să dateze aceasta și poate că imediat după Comisariatul general al petrolului, vom face comisariatul exportului și producției de cereale. Poate de asemeni, vom fi nevoiți să facem și comisariatul metalurgic. MĂSURĂ E LUATA EXCLUSIV IN INTERESUL ȚARII Noi suntem datori — aceasta este ideea care ne conduce — să ne apărăm poziția țării, anume, de țară neutră, așa cum am fixat-o din punct de vedere politic. In al doilea rând, în această apărare, noi înțelegem să avem toată autoritatea asupra producției țarei, asupra circulației bunurilor, asupra distribuției lor și asupra posibilităților pe care o țară trebue să le aibă ca să facă schimbul cu celelalte țări. In vremea când o țară este neutră, este în afară de orice îndoială că greutățile vin zi de zi, rând pe rând. ____ Nimeni dintre cei cari azi sunt beligeranți nu vor să înțeleagă că o măsură care se ia se ia in interesul tărei, iar nu în interesul altora, și am văzut cu foarte mare surprindere, cu ce nedreptate se discută o problemă de importanța acesteia. Dacă s’ar fi întâmplat ca noi să fim atacați la frontiere și nu am fi luat nicio măsură, țările cari au simpatii pentru noi ne-ar fi acuzat cu drept cuvânt că nu ne apărăm, că nu ne apărăm neutralitatea. Dacă însă luăm o măsură care tinde tocmai la apărarea fruntariilor și a drepturilor noastre de țară neutră, ni se aduc acuzații Vedeți cum se pune chestiunea: cu totul nedrept si cu o afirmare prea injustă asupra drepturilor pe cari capitalul poate să le aibă întro țară. TREBUE SA NE APARAM NEUTRALITATEA Ni se face o nedreptate si ni se face proces de intenție. O tară, se mișcă, trăește, după împrejurările cărora trebue să le facă fată și după conștiința pe care o are că trebue să facă cutare lucru și nu altul. Noi, în fața sumei întregi suntem strict neutrali, prin urmare pentru apărarea acestei stricte neutralități trebue să avem întreaga autoritate. Vedeți dvs. $i presa este pusă sub cenzură, nu se vorbește. Dar este posibil să nu luăm nicio măsură când exportul român de petrol reprezintă 62% ? Și este oare posibil ca noi să nu luăm nicio măsură când interesele noastre superioare sunt în joc? Nu trebue să avem nicio grijă de consumul intern sau de interesele armatei ? Oare nu trebue să avem grije ca armata noastră să aibă nu numai petrolul trebuincios dar și reservele necesare ? Cine poate să ne acuze ? Cred că este o injustiție când se creiază o alarmă și ni se face procesul de intenție, pe care îl suportăm. Guvernul este dator să afirme autoritatea Statului asupra producției țării lui. AVANTAGIILE COMISARIATULUI CHIAR PENTRU INDUSTRIA DE PETROL Dar mai este Și o altă problemă. Oare această producție de petrol nu trebue să o desvoltăm? Petroliștii, totdeauna, au cerut ca tot ceea ce privește producția de petrol să fie armonizat și condus de o instituție, ca să se știe că se găsesc în casa lor, spre a nu se lua măsuri în interiorul acestei producții care să nu se potrivească cu interesele celor cari o exploatează. In ce privește pe petroliști, nu am auzit spunându-se că vor să lucreze contra intereselor tării Chiar astăzi de dimineață am avut o consfătuire cu petroliștii și am văzut ce gândesc. Cred că toată vâlva ce s’a făcut într’o parte a presei este complect nedreaptă. De altfel se va vedea din mersul instituției, câtă dreptate avem. Am sentimentul că o parte dintre exploatatori, dacă nu în marea lor majoritate, poate aproape in unanimitate, nu au văzut problema cu ochii altor interese, ci au văzut-o cu ochii interesului țărei în care trăesc. Poate chiar cu o ușurare, pentru că, în sfârșit, in această producție de petrol măsurile se vor lua cu liniște și calm, și se vor lua măsuri din vreme pentru că toată lumea să fie la adăpost de greutățile pe care le simțim. Dumnezeu știe câte vor fi și de unde vor veni! Dacă noi am cred o situație neclară, când va veni un pericol, oricare ar fi el, cred petroliștii și putem noi să credem și să crească și alții, că nu se vor lua măsuri de apărare? In loc să fim o instituție plină de calm s’ar putea să trăim sub ordonanțele comandamentului militar, care de azi pe mâine este obligat să pue ordine. De ce să ajungem la o asemenea împrejurare? De ce avem atâta armată concentrată, atâta chin, atâtea cheltuieli si atâtea suferinți? Existenta petrolului să fie motiv de îngrijorare ? Și ce apărăm noi in tară ? Apărăm totul, dar apărăm si petrolul. Suntem hotărîti să înlăturăm din vreme greutățile ce intervin spre a nu complica si mai mult o situație si așa destul de apăsătoare. Noi, în această instituție, trebue să ne punem cu tot sufletul și cu tot avântul, spre a o desvolta, astfel încât să folosească tuturor și să facă față diferitelor cerințe ale interesului comun care reprezintă o realitate. Trebuie să urmărim o armonizare a tuturor factorilor care contribuie la desvoltarea acestei industrii. M’am simțit obligat să spun acestea dela început ca să se știe gândurile noastre. Am avut norocul ca d. Gheron Netta, să accepte să fie Comisar general al petrolului. D-sa este un om pe care toată lumea financiară, toți industriașii și în special cei de petrol îl cunosc. Cum am spus, ne trebue un om priceput, viguros, așa cum este d. Netta, care să înțeleagă problemele ce ni se pun și care să trăiască în atmosfera lor. Eu îi mulțumesc că a acceptat această grea însărcinare. Vă urez să veghiați la apărarea acestei producții, fiindcă interesele sunt mari și suntem obligați să ne facem datoria. Domnilor, cu acest sentiment, cu arătările pe care vi le-am făcut, eu — la prima ședință — vă doresc să reușiți și vă doresc să faceți din această instituție nou înființată, un model ca să rămână pentru desvoltarea intereselor pe care le apărăm, dar și ca model pentru celelalte instituții, care ar putea, din cauza nevoilor, să se mai înființeze. Vă doresc spor la muncă. (Vil aplauze),zervele sigure și posibile — atât pe terenurile statului cât și pe cele particulare și vom stărui pentru intensificarea lucrărilor de explorare pe terenurile posibil petrolifere. Cu deosebire ne va preocupa intensificarea gazelor asociate cu țițeiul și a gazelor de craking, întrucât actuala valorificare insuficientă creiază pagube considerabile economiei naționale. Situația de astăzi ne impune nu numai o desăvârșită funcționare a instalațiunilor pentru craking, ci și o extindere a lor, precum și un utilaj cât mai complect pentru recuperarea gazelor de distilație. Valorificarea produselor petrolifere atât înăuntru cât și în afară, va fi mult ușurată prin intensificarea producției și prin desăvârșirea prelucrării țițeiului, iar noi o vom urmări de aproape pentru a-i da cele mai mari înlesniri, pentru ca industria de pietroi atât de folositoare în acest moment, să simtă proteguirea statului. Consumul intern va constitui un obiect de deosebită preocupare a noastră și cererile lui, îndreptățite vom căuta să fie satisfăcute în cea mai desăvârșită armonie, atât producătorii și distribuitorii cât și consumatorii Vom avea la îndemână un organ de informații de a cărui lipsă ne-am resimțit atât de mult In Mul acesta înțelegem, d-lor, să coordonăm măsurile de luat cu privire la variatele întreprinderi în legătură cu petrolul, din cuprinsul frontierelor noastre și nădăjduim să avem o înțelegere deplină atunci când interesele și salvarea patriei sunt mai presus de interesele fiecăruia din noi importantele declarași ale d-lui ministru al economiei naționale C. Angelescu SPECTACOLE TEATRE LIGA CULTURALA: Prometeu înlănțuit. NAȚIONAL: D-na și d. Dodsworth OPERA: M-me Butterfly. STUDIO: Capul de rățoiu. COMEDIA: Două palme REGINA MARIA: Nuca de cocos. CINEMATOGRAFE ARO: Robert Koch și jurnal. CAPITOL: Maria Bona, jurnal și complectare. TRIANON: Secretele mării Roșii și jurnal Paramount. REGAL: Antanta cordială și jurnal Paramount. SELECT: Când felinarele se sting. FEMINA: Vin ploile. A.RIP.A: Aventurile celor trei mușchetari, operă complectă. PALAS BULEVARD: Jesse James, brigandul și Tentație. ELISÉE: Stan și Bran aviatori și jurnal Paramount. FORUM: Paradisul pierdut și Jertfa supremă. _OMNIA: Orașul blestemaților și Nanette are 3 iubiți. COTROCENI: Nu vreau să mor și Ultima baricadă și jurnale Fox și românesc. DICH3U: Șobolanul și In vâltoarea valsului DIANA: Tarzan la exil și Intre dragoste și glorie. FRANKLIN: Prinț și cerșetor și Femei de noapte. LIZEANU: Katia și Stan și Bran alpiniști. MARCONI: Paradisul pierdut, Doamna păcătuește, jurnal Paramount și trupă de reviste și comedii d’Avoi. MARNA: O noapte de pomină și trupe de reviste Titi Mihăilescu. MIORIȚA: Delir și Misiunea doctorului Kildare. NONI: Parada tinereții și Valsul nemuritor. RAHOVA: Dragostea mea te chiamă și Trebuie să mă iubești. VOLTA BUZEȘTI: Cheia de aur și Fecioarele nebune. Programul de lucru al noului comisariat A rerepUns d. GHERON NETTA, spunând următoarele: Considerând importanța covârșitoare pe care petrolul, în împrejurările actuale o are atât pentru nevoile de apărare națională cât și pentru dobândirea mijloacelor necesare pentru procurarea materiilor prime și produselor fabricate ce ne lipsesc din țară, vom fi siliți mai total să ne îngrijim ca acest produs să se găsească în permanentă și’n cantități suficiente la dispoziția necesitățiilor armatei și economiei nationale. In acest scop, vom încuraja îmbunătățirea actualelor metode de extracție pentm a se diminua cantitatea de țiței remanent, vom face propuneri pentru activarea producției de țițeiu, ținând seamă de exploatările existente, de re* Cuvântul marilor industrii . Din partea marilor industrii i a vorbit d. ZANESCU : S’a spus adineaori că publika■rea acestui decret-lege a produs o oarecare vâlvă în străinătate și ‘ poate chiar și printre producă■tori. Dați-mi voe, cel puițin în ce privește producția noastră, a marei industrii de petrol, să declar că ea nu a fost alarmată de acest decret-lege. Poate că atunci când a apărut, publicată în ziarele de dimineață, știrea înființării noului Comisariat general al petrolului, fără a se cunoaște textul decretului-lege și mai ales fără a se cunoaște comentariile, poate câ termenul de Comisariat general ne-a dat de temut ca nu , cumva să fie o măsură prea drastică, cu un caracter autocritic, acela la care dv., d-le ministru, v’ați referit spunând că, dacă nu ■ am lua măsuri, am fi — la un moment dat — intr’o situație grea, urmând să se recurgă la măsuri cu caracter militar. Poate că au existat temeri că se vor lua măsuri prea drastice. De îndată ce însă a apărut textul complect al decretuluilege și de îndată ce l-am putut citi în întregime, și mai ales când textul art. 2 începe cu cuvântul „coordonare", cel puțin industria mare de petrol a avut, nu zic impresia, ci convingerea, că menirea acestui decret-lege de înființare a Comisariatului general al petrolului este tocmai pentru că această grea problemă a industriei de petrol să poată fi rezolvată în termeni strict armonioși Nu vomu insista asupra chestiunilor de politică generală a țării, asupra strictei neutralități, etc. Sunt chestiuni pe care guvernul le cunoaște mai bine decât noi toți. Eu aș vrea să vă relev aplicabilitatea acestui decret-lege sub raportul părții practice. Dvs. știți foarte bine, fără a enumera tot art. 2, care vor fi atribuțiile acestui organism. Dar, în materie de petrol, atunci de ex., când iei hotărîrea să pui prima sondă, industria de petrol se află în fața a felurite operațiuni și, din această cauză trebue să țină legătură și să țină seama de dispozițiile luate de un departament sau chiar de mai multe. Și în aceasta a constat totdeauna marea grijă Pentru că, mai ales după răsboiu — nu este o critică pe care o fac — legiuirile făcute n’au avut totdeauna în vedere interesele tehnice ale chestiunii, ci de multe ori au predominat diferite pofte în alcătuirea unei legi, și chiar în aplicarea ed. In materie de petrol, spre a face o sondă, trebue să cari autorizația organelor ministerului economiei naționale. Când începii perforarea sondei sau vrei să traversezi o șosea trebue să ceri autorizația altui departament, și anume ministerului de lucrării publice. Dacă trebue să treci printro comună rurală, trebue să ceri autorizația autorităților comunale. Ca să înjghebi o producție, o rafinerie, trebue să te adresezi la diferite ministere. Și acum nu mai vorbesc de partea importantă pentru noi, aceea a transportului. Aci este problema căilor ferate, unde avem un regim cu multe dificultăți. Căile ferate au vout să-și preseze venituri mai mari. Tarifele lor sunt în disproporție cu tarifele de export. Acum câțiva ani nu se mai putea transporta păcură la Constanța, pentru că tarifele erau mari. Tona de păcură se vindea sub costul transportului ei la Constanța. Vedeți ce multe dificultăți și îngrijorări am avut în această ordine de idei. A fost nevoe tocmai de găsisirea unui organ care să armonizeze această problemă de industrie a petrolului. De altfel ,d-le ministru, dvs ne-ați afirmat acest lucru acum, și suntem convinși și noi că, în ce privește noul organism, sub acest raport, cel puțin societățile mari și care lucrează și pentru interesul economic al țării ca și pentru interesul lor particular, nu vor avea decât să tragă profit de pe urma acestei instituții. Pe de altă parte, prezența d-vs în fruntea acestui departament și prezența d-lui Gheron Netta în fruntea Comisariatului general al petrolului ne dau o și mai mare liniște, pentru că am avut ocazia, în special cu dvs., în ultima vreme, să vedem cum judecați problema, care sunt modalitățile de aplicare, și am avut posibilitatea să vedem cu cât bun simț — dacă îmi permiteți — și cu câtă dreptate tratați această chestiune. Din partea noastră puteți fi siguri, d-le ministru și d-le Comisar general al petrolului, că vom lucra ca și până acum, poate chiar mai îmbărbătați, din moment ce avem speranța că vom avea un organ de coeziune, a eforturilor noastre, așa că munca noastră va fi mai rodnică. (Apl.). CUVÂNTUL MICILOR I ÎNTREPRINDERI D. TEODOREANU, în calitate de delegat al întreprinderilor mici de petrol, exprimă deplina sa încredere în măsura de înaltă prevedere românească, națională, luată de guvern prin creiarea Comisariatului general al petrolului și prin desemnarea în calitate de comisar general al petrolului a d-lui Gheron Netta. Un singur lucru mi-ași permite a releva, spune d-sa, și anume că, atunci când e vorba de gaze, este de absolută necesitate de a se coordona întrebuințarea gazului metan în combustiunea de la noi, pentru că celorlalte gaze să li se poată da coeficientul de industrializare pe care industria modernă îl cere. ..i