Neamul Românesc, februarie 1940 (Anul 35, nr. 25-48)

1940-02-01 / nr. 25

Noua activitate a Societății Ortodoxe națio­nale a femeilor române A patra conferință din ciclul asupra vieții spirituale și religi­oase organizat de Societatea or­todoxă națională a femeilor ro­mâne, va fi ținută de d-l profe­sor Petre Andrei, ministrul edu­cației naționale, care va vorbi la Fundația Carol I, Sâmbătă 3 Februarie a. c. ora 6 după amia­ză despre „RELIGIE ȘI VIAȚA“. MolSá M------­ D. PROF. PETRE ANDREI Ministrul Educației Naționalii • TRIBUNALUL ILFOV SECȚIA NOTARIAT Publicațiune de Vânzare Dosar No. 21014/937 Domnul Ion Stian, proprietar, do­miciliat în București, strada Făgă­raș No. 16, creditor, pe baza biletu­lui la ordin învestit cu formula exe­cutorie la No. 875 de Judecătoria Ocol 6 Mixt București, prin care Domnul Ion Ivănescu, proprietar, domiciliat în București, strada Ste­jerișului No. 12 fostă Inginer Dimi­­trievici, este obligat să achite suisnu­­mitului creditor suma de lei 20.000 capital plus procente legale de la sca­dență până la definitiva achitare, plus cheltuelile ocazionate cu pre­zenta urmărire, plus 800 lei cheltui­rile de învestire, a cerut acestui Tri­bunal prin petiția înreg­ia No. 50.141.939 să se scoată în vânzare cu licitație publică imobilul din București, str. Stejerișului No. 12 fost No. 10, fost strada Ing. Dim­i­­trievici, averea susnumitului debitor. Imobilul este un teren în suprafață de circa 200 m. p. situat în Bucu­rești, strada Stejerișului No. 12 fost No. 10, pe teren se află una casă din zid acoperită cu carton gudronat, având una cameră, una sală pardo­site cu scânduri, netencuite pe din afară, în fundul curții se află un alt corp de casă din paiantă, aco­perit cu carton, având o cameră cu sală cu pivniță și un closet primitiv, curtea împrejmuită cu gard de scân­duri nu are nici un fel de instala­ție. Dosar No. 21.014/937 în chesti­une. Dosar No. 3061/939 ipotecă de lei 7040, la Stat ins­­la No. 429/939. Valoarea acestui imobil conform cer­tificatului fiscal cu No. 10.357/939 al Pere. Circa 8 Fiscală a Capitalei este de lei 100.000 iar licitația va începe de la suma de lei 75.000 adică cu 25% mai puțin din valoare, con­form legii din 5 August 1938. Vân­zarea și adjudecarea sus menționa­tului imobil se vor face în pretoriul Tribunalului Ilfov, secția Notariat, în ziua de 6 Martie 1940, ora 13. Sunt somați toți acei cari ar pre­tinde vreun drept de chirie, arendă, ipotecă sau privilegiu ca înaintea adjudecării să arate Tribunalului pretențiunie lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține în seamă. Președinte: (as) loan David,­­portărel, (ss) indescifrabil No. 2927 din 23 Ian. 1940. _ ministerul finanțelor datoria publica COPIE DE PE DISPOZITIVUL , DECIZIEI Nr­. 74 Ședința dela 23 Octombrie 1939 Membrii: D-1 I. Lapedatu, d-1 Oh- Cretzeanu, d-1 N. Ștefănescu, d-1 M. V .Sunea pentru judecarea opo: «Mah­er și autorizarea eimtezei de du Picate luând în examinare petiția în reg la jurn. Nr. 10348 din 14 Iu­­n? 1939 a D-nei Florica General I. Pope­scu, domiciliată în Bucureșt, Str. Romană Nr. 61 . HOTAREȘTE. Admite în parte epoziția și obliga­­tt SS^ZI.SA titluri: RENTA 5% 1916 Titluri Nr. 37681/683, 55682/84 și a, 100 lei fiec=Te; Titlu Nr 143213 a 500 Im. Titluri Nr. 222083/087 a 1.000 l ei fiTilul Nr. 254596 a 5.000 lei. RENTA 5% 1920 REFACERE Titluri Nr. 16139/40, 34854, 215/24 a 500 lei fiecare; m­m Titluri Nr. 32523/529 a 100 ° la 1 fiecare­ . Titlu Nr. 16885 a 5.000 lei. RENTA 5% 1920 DEBLOCATĂ Titluri Nr. 146923/924 a 1.000 lei fiecare. Titluri Nr. 102829/830 a 5.000 lei fiecare. RENTA 5% 1922 AMORȚI­BILĂ Titluri Nr. 11837/840, 11554, 25891/893, 37163/164 / 100 lei fiecare. Prezenta copie fiind conformă cu originalul se certifică de noi. Președinte (ss) nedescifrabil. Secretar (ss) nedescifrabil Citiți , Neamul Românesc i ! ! O CONFERINȚA A MARCII POȘTALE ROMANEȘTI LA BERNA Berna, 30 (Rador). — in cadrul adunării generale anuale a So­cietății filat­eliștilor din Berna, ă. Raul Anastasia, corespondentul agenției RADOR in Elveția, a ținut Duminică o conferință asupra mărcii poștale românești din ultimii zece ani. Subiectul a dat prilej vorbitorului să arate in amănunt progre­sele realizate de România in toate domeniile de activitate, sub dom­­nia și îndemnul permanent al M. S. Regelui Carol II. Conferențiarul a insistat in special asupra Constituției, asupra Străjii Țării și asupra Frontului Renașterii Naționale. Adunarea a hotărât prin aclamații să se trimeată o telegramă de respectuos omagiu M. S. Regelui. La urmă, președintele Societă­ții a mulțumit dlui Raul Anastasiu printr-o călduroasă cuvântare. •m n—n“~r Ci—I— rT—>*-v fi î—i~i*t fi —>-v jy—nou>.Jh_n||i. Teatrul „Muncă și voe bună“1 In fiecare seară, la ora 8.30 pre­cis, se reprezintă marele succes „Vreau să muncesc“, comedie în 3 acte de L. Fodor. Interpreții, răsplătiți cu nenumărate aplauze la scenă deschisă sunt: Mya Coca, Vivi Vlasin, Ilie Cernea, Marcel Enescu, Gh. Iliescu, I. Dragomi­­rescu, Aurel Rogalski și Const. Botez. Direcția de scenă: Victor Ion Popa. Mâine, în matineu pentru copii la ora 3 d. a. „Inimă de mamă“, basm dramatizat în 7 tablouri de B. A. Borozanov și pus în scenă de Panait V. Cottescu. NEAMUL ROMÂNESC Societatea Națională de Credit Industrial A­CTIV Bilanțul general încheiat la 31 Decembrie 1939 _______________PASIV Președinte: Oscar Kiriacescu Subdirector General, cu delegație de Director General: George D. Dumitriu ^ Șeful contabilității: sub­director, Theodor Nitzu, erpeii contabil : ț Șl Am verificat prezentul bilanț și cont de profit și pierdere conform art. 186 din codul comercial și l-am găsit în pomri cordanță cu registrele, cens­ori: Dr. Gheron Netta, expert-contabil: Christu Simionescu. JJI. §­ffilonescu înaltele rosturi ale comisariatului general al petrolului Lămuriri oficiale cu prilejul instalării comisarului general al petrolului. •— Comisa­­riatul petrolului este o măsură dictată exclusiv de interesele țării în prezența d-lui I. Angelescu, ministrul economiei naționale și a d-lui Titus Popovici, subsecre­tar de stat și E- Marian, secretar general, s-a făcut Luni instalarea comisarului general al petro­lului și a comitetului consultativ de pe lângă Comisariatul gene­ral al petrolului. Au luat parte d-rin­: prof- Gheron Netta, comisar general al petrolului; D. Zănescu, dele­gatul industriei mari de petrol; AL Teodoreanu, delegatul celor­­lalți producători de petrol; Xe­D. ministru C. ANGELESCU a rostit următoarea cuvântare: Suntem în prima ședință de constituire a unei instituții noui pe care eu o socotesc de mare folos și din punct de vedere al intereselor superioare ale țărei și din punct de vedere al econo­miei naționale și vreau să afirm cu toată tăria, și din p­unct de vedere al intereselor producăto­rilor de petrol Am avut desavantajul, că a­­ceastă instituție nu a fost la în­ceput înțeleasă nici de producă­torii de petrol, care în urmă s’au lămuriit, și, se înțelege, nici de alte interese, care au putut la un nvion Netta, delegatul B. N. R.; col. C. Lupescu, delegatul mini­sterului apărării naționale; ing. Pascal Popescu, delegatul mini­ster­ului aerului și marinei; C. Algiu, prodecanul baroului de Ilfov ca jurist; ing. Al. Krupen­­schi, directorul petrolului din ministerul economiei nationale; Gh. Popescu, directorul redeven­­țelor din ministerul economiei naționale si V. Dimitr­iuc, secre­tarul general al Comisariatului general al petrolului, moment dat să creadă că nu co­respund realităților. Ce am făcut noi ? Am făcut o lege prin care am creiat cadrul în care trebue, în vremurile ac­tuale, să se desvolte exploatarea de petrol Și de ce am făcut-o pentru pe­­trol ? Vă spun da la început că o să fim nevoiți să mai facem și alte comisariate, împrejurările au să d­ateze aceasta și poate că i­­mediat după Comisariatul gene­ral al petrolului, vom face comi­sariatul exportului și producției de cereale. Poate de asemeni, vom fi nevoiți să facem și comisariatul metalurgic. MĂSURĂ E LUATA EXCLUSIV IN INTERESUL ȚARII Noi suntem datori — aceasta este ideea care ne conduce — să ne apărăm poziția țării, anume, de țară neutră, așa cum am fi­xat-o din punct de vedere politic. In al doilea rând, în această apărare, noi înțelegem să avem toată autoritatea asupra produc­ției țarei, asupra circulației bunu­rilor, asupra distribuției lor și a­­supra posibilităților pe care o țară trebue să le aibă ca să facă schimbul cu celelalte țări. In vremea când o țară este neutră, este în afară de orice în­doială că greutățile vin zi de zi, rând pe rând. ____ Nimeni dintre cei cari azi sunt beligeranți nu vor să înțeleagă că o măsură care se ia­ se ia in interesul tărei, iar nu în interesul altora, și am văzut cu foarte mare surprindere, cu ce nedreptate se discută o problemă de importan­ța acesteia. Dacă s’ar fi întâmplat ca noi să fim atacați la frontiere și nu am fi luat nicio măsură, țările cari au simpatii pentru noi ne-ar fi acuzat cu drept cuvânt că nu ne apărăm, că nu ne apărăm ne­utralitatea. Dacă însă luăm o mă­sură care tinde tocmai la apăra­rea fruntariilor și a drepturilor noastre de țară neutră, ni se a­­duc acuzații Vedeți cum se pune chestiunea: cu totul nedrept si cu o afirmare prea injustă asu­pra drepturilor pe cari capitalul poate să le aibă întro țară. TREBUE SA NE APARAM NEUTRALITATEA Ni se face o nedreptate si ni se face proces de intenție. O tară, se mișcă, trăește, după împrejurările cărora trebue să le facă fată și după conștiința pe care o are că trebue să facă cu­tare lucru și nu altul. Noi, în fața sumei întregi suntem strict neutrali, prin urmare pentru a­­părarea acestei stricte neutrali­tăți trebue să avem întreaga au­toritate. Vedeți d­vs. $i presa este pusă sub cenzură, nu se vor­bește. Dar este posibil să nu luăm nicio măsură când exportul ro­mân de petrol reprezintă 62% ? Și este oare posibil ca noi să nu luăm nicio măsură când intere­sele noastre superioare sunt în joc? Nu trebue să avem nicio grijă de consumul intern sau de interesele armatei ? Oare nu tre­­bue să avem grije ca armata noastră să aibă nu numai petro­lul trebuincios dar și reservele necesare ? Cine poate să ne acu­ze ? Cred că este o injustiție când se creiază o alarmă și ni se face procesul de intenție, pe care îl suportăm. Guvernul este dator să afirme autoritatea Statului asu­­pra producției țării lui. AVANTAGIILE COMISARIATU­LUI CHIAR PENTRU INDUS­TRIA DE PETROL Dar mai este Și o altă proble­mă. Oare această producție de petrol nu trebue să o desvoltăm? Petroliștii, totdeauna, au cerut ca tot ceea ce privește producția de petrol să fie armonizat și condus de o instituție, ca să se știe că se găsesc în casa lor, spre a nu se lua măsuri în interiorul acestei producții care să nu se potriveas­că cu interesele celor cari o ex­ploatează. In ce privește pe pe­troliști, nu am auzit spunându-se că vor să lucreze contra interese­lor tării Chiar astăzi de dimi­neață am avut o consfătuire cu petroliștii și am văzut ce gân­desc. Cred că toată vâlva ce s’a făcut într’o parte a presei este complect nedreaptă. De altfel se va vedea din mersul instituției, câtă drep­tate avem. Am sentimentul că o­­ parte dintre exploatatori, dacă nu în marea lor majoritate, poate aproape in unanimitate, nu au vă­zut problema cu ochii altor inte­rese, ci au văzut-o cu ochii inte­resului țărei în care trăesc. Poa­te chiar cu o ușurare, pentru că, în sfârșit, in această producție de petrol măsurile se vor lua cu li­niște și calm, și se vor lua măsuri din vreme pentru că toată lumea să fie la adăpost de greutățile pe care le simțim. Dumnezeu știe câte vor fi și de unde vor veni! Dacă noi am cred­ o situație ne­clară, când va veni un pericol, oricare ar fi el, cred petroliștii și putem noi să credem și să crea­­s­că și alții, că nu se vor lua mă­suri de apărare? In loc să fim o instituție plină de calm s’ar pu­tea să trăim sub ordonanțele co­­man­­dament­ului militar, care de azi pe mâine este obligat să pue ordine. De ce să ajungem la o asemenea împrejurare? De ce avem atâta armată concentrată, atâta chin, a­­tâtea cheltuieli si atâtea suferinți? Existenta petrolului să fie motiv de îngrijorare ? Și ce apărăm noi in tară ? A­­părăm totul, dar apărăm si pe­trolul. Suntem hotărîti să înlătu­răm din vreme greutățile ce in­tervin spre a nu complica si mai mult o situație si așa destul de apăsătoare. Noi, în această instituție, tre­bue să ne punem cu tot sufletul și cu tot avântul, spre a o des­­volta, astfel încât să folosească tuturor și să facă față diferite­lor cerințe ale interesului comun care reprezintă o realitate. Tre­buie să urmărim o armonizare a tuturor factorilor care contribuie la desvoltarea acestei industrii. M’am simțit obligat să spun a­­cestea dela început ca să se știe gândurile noastre. Am avut no­rocul ca d. Gheron Netta, să ac­cepte să fie Comisar general al petrolului. D-sa este un om pe care toată lumea financiară, toți industriașii și în special cei de petrol îl cunosc. Cum am spus, ne trebue un om priceput, vigu­ros, așa cum este d. Netta, care să înțeleagă problemele ce ni se pun și care să trăiască în atmos­fera lor. Eu îi mulțumesc că a accep­tat această grea însărcinare. Vă urez să veghiați la apărarea acestei producții, fiindcă intere­sele sunt mari și suntem obli­gați să ne facem datoria. Domnilor, cu acest sentiment, cu arătările pe care vi le-am fă­cut, eu — la prima ședință — vă doresc să reușiți și vă doresc să faceți din această instituție nou înființată, un model ca să rămână pentru desvoltarea inte­reselor pe care le apărăm, dar și ca model pentru celelalte institu­ții, care ar putea, din cauza ne­voilor, să se mai înființeze. Vă doresc spor la muncă. (Vil aplauze),­zervele sigure și posibile — atât pe terenurile statului cât și pe cele particulare și vom stărui pentru intensificarea lucrărilor de explorare pe terenurile posi­bil petrolifere. Cu deosebire ne va preocupa intensificarea gaze­lor asociate cu țițeiul și a gaze­lor de craking, întrucât actuala valorificare insuficientă creiază pagube considerabile economiei naționale. Situația de astăzi ne impune nu numai o desăvârșită funcțio­nare a instalațiunilor pentru craking, ci și o extindere a lor, precum și un utilaj cât mai com­plect pentru recuperarea gaze­lor de distilație. Valorificarea produselor petro­lifere atât înăuntru cât și în afară, va fi mult ușurată prin intensificarea producției și­­ prin desăvârșirea prelucrării țițeiului, iar noi o vom urmări de aproape pentru a-i da cele mai mari în­lesniri, pentru ca industria de pietroi atât de folositoare în a­­cest moment, să simtă protegui­rea statului. Consumul intern va constitui un obiect de deosebită preocu­pare a noastră și cererile lui, în­dreptățite vom căuta să fie sa­tisfăcute în cea mai desăvârșită armonie, atât producătorii și distribuitorii cât și consumatorii Vom avea la îndemână un or­gan de informații de a cărui­ lipsă ne-am­ resimțit atât de mult In Mul acesta înțelegem, d-lor, să coordonăm măsurile de luat cu privire la variatele în­treprinderi în legătură cu petro­lul, din cuprinsul frontierelor noastre și nădăjduim să avem o înțelegere deplină atunci când interesele și salvarea patriei sunt mai presus de interesele fiecăruia din noi importantele declarași ale d-lui ministru al economiei naționale C. Angelescu SPECTACOLE TEATRE LIGA CULTURALA: Prometeu în­lănțuit. NAȚIONAL: D-na și d. Dodsworth OPERA: M-me Butterfly. STUDIO: Capul de rățoiu. COMEDIA: Două palme REGINA MARIA: Nuca de cocos. CINEMATOGRAFE ARO: Robert Koch și jurnal. CAPITOL: Maria Bona, jurnal și complect­are. TRIANON: Secretele mării Roșii și jurnal Paramount. REGAL: Antanta cordială și jur­nal Paramount. SELECT: Când felinarele se sting. FEMINA: Vin ploile. A.RIP.A: Aventurile celor trei muș­chetari, operă complectă. PALAS BULEVARD: Jesse James, brigandul și Tentație. ELISÉE: Stan și Bran aviatori și jurnal Paramount. FORUM: Paradisul pierdut și Jertfa supremă. _­­­OMNIA: Orașul blestemaților și Na­nette are 3 iubiți. COTROCENI: Nu vreau să mor și Ultima baricadă și jurnale Fox și românesc. DICH3U: Șobolanul și In vâltoarea valsului DIANA: Tarzan la exil și Intre dra­goste și glorie. FRANKLIN: Prinț și cerșetor și Femei de noapte. LIZEANU: Katia și Stan și Bran alpiniști. MARCONI: Paradisul pierdut, Doamna păcătuește, jurnal Para­mount și trupă de reviste și co­medii d’Avoi. MARNA: O noapte de pomină și trupe de reviste Titi Mihăilescu. MIORIȚA: Delir și Misiunea doc­torului Kildare. NONI: Parada tinereții și Valsul nemuritor. RAHOVA: Dragostea mea te chiamă și Trebuie să mă iubești. VOLTA BUZEȘTI: Cheia de aur și Fecioarele nebune. Programul de lucru al noului comisariat A rerepUns d. GHERON NETTA, spunând următoarele: Considerând importanța co­vârșitoare pe care petrolul, în împrejurările actuale o are atât pentru nevoile de apărare națio­nală cât și pentru dobândirea mijloacelor necesare pentru pro­curarea materiilor prime și pro­duselor fabricate ce ne lipsesc din țară, vom fi siliți mai total să ne îngrijim ca acest produs să se găsească în permanentă și’n cantități suficiente la dispo­ziția necesitățiilor armatei și eco­nomiei nationale. In acest scop, vom încuraja îmbunătățirea actualelor metode de extracție pentm a se diminua cantitatea de țiței remanent, vom face propuneri pentru activarea producției de țițeiu, ținând seamă de exploatările existente, de re* Cuvântul marilor industrii­ ­. Din partea marilor industrii i a vorbit d. ZANESCU : S’a spus adineaori că publik­a­■­rea acestui decret-lege a prod­us o oarecare vâlvă în străinătate și ‘ poate chiar și printre producă­■­tori. Dați-mi voe, cel puițin în ce pri­­­vește producția noastră, a marei industrii d­e petrol, să declar că­­ ea nu a fost alarmată de acest de­­­­cret-lege. Poate că atunci când­­ a apărut, publicată în ziarele de­­ dimineață, știrea înființării n­ou­­­­lui Comisariat general al petro­lului, fără a se cunoaște textul decretului-lege și mai ales fără a se cunoaște comentariile, poate­­ câ termenul de Comisariat ge­­­­neral ne-a dat de temut ca nu , cumva să fie o măsură prea dra­­­­stică, cu un caracter autocritic, acela la care dv., d-le ministru,­­ v’ați referit spunând că, dacă nu ■ am lua măsuri, am fi — la un­­ moment dat — intr’o situație grea, urmând să se recurgă la­­ măsuri cu caracter militar. Poate­­ că au existat temeri că se vor lua măsuri prea drastice. De îndată ce însă a apărut textul complect al decretului­­lege și de îndată ce l-am putut citi în întregime, și mai ales când textul art. 2 începe cu cuvântul „coordonare", cel puțin industria mare de petrol a avut, nu zic impresia, ci convingerea, că me­nirea acestui decret-lege de în­ființare a Comisariatului gene­ral al petrolului este tocmai pen­tru că această grea problemă a industriei de petrol să poată fi rezolvată în termeni strict ar­­monioși Nu vomu insista asupra chestiu­nilor de politică generală a țării, asupra strictei neutralități, etc. Sunt chestiuni pe care guvernul le cunoaște mai bine decât noi toți. Eu aș vrea să vă relev a­­plicabilitatea acestui decret-lege sub raportul părții practice. Dvs. știți foarte bine, fără a e­­numera tot art. 2, care vor fi a­­tribuțiile acestui organism. Dar, în materie de petrol, atunci de ex., când iei hotărîrea să pui pri­­­­ma sondă, industria de petrol se află în fața a felurite operațiuni și, din această cauză trebue să țină legătură și să țină seama de­­ dispozițiile luate de un departa­ment sau chiar de mai multe. Și în aceasta a constat totdeauna marea grijă Pentru că, mai ales după răsboiu — nu este o critică pe care o fac — legiuirile făcute n’au avut totdeauna în vedere interesele teh­nice ale chestiunii, ci de multe ori au predominat diferite pofte în alcătuirea unei legi, și chiar în aplicarea ed. In materie de petrol, spre a­­ face o sondă, trebue să cari au­­­­torizația organelor ministerului­­ economiei naționale. Când începi­i perforarea sondei sau vrei să­­ traversezi o șosea trebue să ceri­­ autorizația altui departament, și­­ anume ministeru­lui de lucrări­­­i publice. Dacă trebue să treci­­­­ printro comună rurală, trebue să ceri autorizația autorităților comunale. Ca să înjghebi o pro­ducție, o rafinerie, trebue să te adresezi la diferite ministere. Și acum nu mai vorbesc de partea importantă pentru noi, a­­ceea a transportului. Aci este problema căilor ferate, unde a­­vem un regim cu multe dificul­tăți. Căile ferate au vout să-și preseze venituri m­ai mari. Tari­fele lor sunt în disproporție cu tarifele de export. Acum câțiva ani nu se mai putea transporta păcură la Constanța, pentru că tarifele erau mari. Tona de pă­­­­cură se vindea sub costul trans­­­­portului ei la Constanța. Vedeți ce multe dificultăți și îngrijorări am avut în această ordine de idei. A fost nevoe tocmai de găsi­sirea unui organ care să armo­nizeze această problemă de in­dustrie a petrolului. De altfel ,d-le ministru, d­vs ne-ați afirmat acest lucru acum, și suntem convinși și noi că, în ce privește noul organism, sub ace­st raport, cel puțin societățile mari și care lucrează și pentru interesul economic al țării ca și pentru interesul lor particular, nu vor avea decât să tragă profit de pe urma acestei instituții. Pe de altă parte, prezența d-vs în fruntea acestui departament și prezența d-lui Gheron Netta în fruntea Comisariatului gene­ral al petrolului ne dau o și mai mare liniște, pentru că am avut ocazia, în special cu dvs., în ul­tima vreme, să vedem cum jude­cați problema, care sunt modali­tățile de aplicare, și am avut po­sibilitatea să vedem cu cât bun simț — dacă îmi permiteți — și cu câtă dreptate tratați această chestiune. Din partea noastră puteți fi siguri, d-le ministru și d-le Co­misar general al petrolului, că vom lucra ca și până acum, poate chiar mai îmbărbătați, din mo­ment ce avem speranța că vom avea un organ de coeziune, a eforturilor noastre, așa că munca noastră va fi mai rodnică. (Apl.). CUVÂNTUL MICILOR I ÎNTREPRINDERI D. TEODOREANU, în calitate de delegat al întreprinderilor mici de petrol, exprimă deplina sa încredere în măsura de înaltă prevedere românească, naționa­lă, luată de guvern prin creiarea Comisariatului general al petro­lului și prin desemnarea în cali­tate de comisar general al petro­lului a d-lui Gheron Netta. Un singur lucru mi-ași permite a releva, spune d-sa, și anume că, atunci când e vorba de gaze, este de absolută necesitate de a se coordona întrebuințarea gazu­lui metan în combustiunea de la noi, pentru că celorlalte gaze să li se poată da coeficientul de industrializare pe care industria modernă îl cere. ..i

Next