Oastea Domnului, 1946 (Anul 17, nr. 1-52)

1946-01-27 / nr. 5

tei in — Nr. 9 Sibiu, 27 Ianuarie 1946 OASTEA DOMNULUI Supliment religios la „Lumina Satelor" Foaie sâptămanalâ pusă In slujba măntuirii sufletelor p in H­iet­re *• al e«nc* S» Organ de propagandă religioasă al 80cietătH melitare ortodoxe „Oastea Domnulu­‘ te In fiecare an, de când sun­­t as» la „Sf. Ecaterina*, ara serba­­torii şi acum in Biserică, revelionul «fah­ovnicesc, cu un bogat program йкїготаісвзс. Slujba de priveghere Părinţii noştrii dragi: Gh. Teo­­dorescu,, Piru Buchiu şi Vasile Pri­­secaru au făcut slujba de prive­ghere şi de sfinţire a artosalor, râs­­punsul fiind dat de corul tineretului Oaskei Programul Sărbătorirea acestui popas du­hovnicesc a fost împărţită in ur­mătoarele stadii: Stadiul I: Cântarea .Troiţă de Arhierei", în cinstea sf. Vasile cel Mare, grǎirea fr. Oprişan despre Bilanţul duhovnicesc al anului 1945 la „Sf. Ecaterina“, rugăciune cu în­genunchere de Părintele Piru, pen­tru mulţumire. Stadiu­ II: Cântarea ,împăra­tul Păcii noastre", grairea fr. D. Beteaeş despre activitatea duhov­nicească a tineretului Oastei şi strângerea rândurilor lui în jurul steagului de pe Golgota, rugăciune ca îngenunchere de Părintele V. Prisecaru pentru gruparea Oastei. Stadiul III: Cântarea .Flori şi bucurie", în cinstea Maicei Domnu­lui, rugăciune­ "4-îngenunchere fă­cută de Părintele Teodorescu şi cuvântul său de mulţumire pentru bogata activitate duhovnicească a anului ce a trecut exprimând do­rinţele pentru anul 1946 şi în pri­­mul rând pregătirea de a da lupta cu duşmanii credinţei noastre (ex­tinderea activităţii în afară de Bi­serică). Apoi polieroniul! Bilanţul nostru duhovnicesc Fr. Opri­şan a prezentat, mai întâi, mu­şuralii şi recunoştinţă pen­tru slujbele de la Sf. Ecaterina care aproape toate, au fost, în anul tro­nat, săvârşite cu sobor de preoţi, câteva din ele cu sobor de 7 şi 10 preoţi. Patru din ele cu Arhiereu! A fost, prin aceasta, o binecuvân­tare specială pentru vatra noastră duhovnicească La această desfătare duhovnicească este a se adăuga co­rul tineretului, cor de credincioşi care înalţă sufletul prin mireasma credinţei cu care slăvesc pe Dom­nul. Şi apoi cântarea Apostolului de către unul din fraţii tineri, cân­tare care este ea însăşi o predică vie, o interpretare puternică a Cu­vântului sacru. Şi fiindcă sutem la capitolul slujbei sf. Liturghii, să adăugăm făptui că din nici o slujbă n'a lip­sit predica, învăţătura cea tâlcuită cu graiuri cari au pătruns inimile. Vorbitorul a subliniat gestul Părin­telui Teodorescu de a fi comunicat unor enoriaşi cari ferea* să se facă un parastas la orele 11 fix că Bi­serica Sf. Scaterina nu sacrifică predica pentru parastas ei numai după cuv&ntu! de zidire sufletească urmează parastasul! Ia ce priveşte adunările de zi­dire sufleteascâ. îa anul ce a trecut au fost peste 200 (adunările de du­minecă de du­pă prânz), de mercuri, (familia Oastei); joia (în case); sâmbăta (adunările de catehizare a tineretului)! Peste treizeci de cer­­cetări, cu gruparea la spitalele de răniţi, de bolnavi şi la azile, cu un bogat program duhovnicesc. Hrăni­­rea copiilor cerşetorilor de la Bise­­rica noastră şi dăruirea de hăinuţe albituri şi ciora al acestor copii. In fiecare marţi surorile au lucrat pen­tru aceşti copii. Sărbători cu totul deosebite, în cadru special, am avut Rusaliile şi Patronul Oastei, precum şi Patronul Bisericii. Părintele Teodorescu ne-a tâl­­cuit, luminos, în 8 şedinţe, sfânta Liturghie. Misiuni am avut, cu gruparea, la Mănăstirea Cerni­ca în ziua sf. Treimi, iar tineretul a fost în mi­siune la Dămâroaia şi Prundu. Am avut de 9 ori câte o noapte a Domnului! Am avut între noi de 8 ori pe Prea Sf. Iosif care ne-a desfătat su­fletul şi de doua ori pe I. P. S. Mi­tropolit Nifon. Bucuratu-ne-am mult că ne-au cercetat Părinţii: Gh. Secaş, V­orel Bujoreanu, Zosim Oancea, N. Mar­­tinescu, N. Popescu,Brildet, Iile Boncescu, Vladimir Popovici, N. Mladia, St. Zidărescu şi Gheorghe Iliescu. Una din cele mai mari bucurii a fost câştigarea unui mare luptător pentru ostaşia noastră­­ Părintele Vasile Prisecaru ş a unui mare prie­ten, pe Dl Prof. universitar Teodor Popescu. Tineretul ne a dat un cor stră­lucit şi o activate plină de succes pe târâmul teatrului religios. Vorbitorul a arătat că ten­dinţa anului trecut a fost la mulţi fraţi şi surori, smerenia. De încheere a pus înainte pilda Mântuitorului că ,smochinul cel ne­­roditor“ pentru cel ce, până acum, n’au adus decât frunze şi nici un rod. — „Mai lasâ'l acest as"! Domnul să găsească anul vi­itor toţi smochinii vieţii noastre cu roade! In ziua de Anul Nou gruparea noastră a sărbătorit pe par. Vasile Prisecaru, pe păr Piru şi pe Pre­torul nostru mulţumindu-le pentru că s’au făcut una cu ostăşia noastră. Pentru toate: Slăvit să fie Domnul ! Secretariate! Oastel Bucareşh Revelionul duhovnicesc la Bucureşti O lecţie usturătoare .Dacă aţi fi orbi, le-a răspuns Iisus n’aţi avea păcat" (loan 9, 41) Ц drumurile mele misionare, pe care, din mila Domnului, ie-am făcut in toamna anului trecut întru cercetare de fraţi am ajuns şi în corn. Lupeci-Hunedoara. Aici m’am odihnit 5* fr. Iosif şi sora Florica, fraţi plini de credinţă şi dragoste pentru Domnul şi Biserica Sa. Din nefericire, dintre cei cinci copii cu care і-a dăruit Domnul, unul din el, cel mai mare, este orb de amândoi ochii, din naştere. Fiind dat la anume şcoli pentru orbi, din ţara noastră, băiatul a învăţat carte încât poate ceti ca oricare tânăr cu oci sănătoşi. Fiind ea de faţă, la îndemnul mamei sale, a luat cartea cu litere în formă de înpunsături şi a început a citi întreaga Evanghelie de la loan cap. 9 despre orbul din naştere. A citit-o cu multă căldură sufletească încât m’am simţit mişcat sufleteşte până în adânc zicându-mi: „Pe acest copil orb trupeşte, Dom­nul îl va pune la ziua cea mare a judecăţii în faţa noastră şi cu el ne va mustra pe noi care am avut ochi sănătoşi şi n’am căutat să-і citim cuvântul Său". „ Cuvântul Domnului ne mustră azi pe toţi cari ne lenevim de a-1 Raport din Palas. I. P. Sf. Stâpâne 1 Cu multă bucurie Vă ra­portăm că oastea de la noi slăbise ca un om bolnav dar bunul Dum­nezeu ne-a trimis un doctor dela citi zicându-ne: „Dacă aţi fi orbi... n’aţi avea păcat;" dar acum ziceţi: „Vedem“ tocmai de aceea păcatul vostru rămâne" (Ioan 9, 41). Să ne străduim dragii mei fraţi să cântăm şi sa cetim cuvântul Domnului până putem şi până-l gă­sim ca nu cumva sâ ajungem tim­pul ca să alergăm după el şi să nu-l aflăm. Nu cumva să trimită Dom­nul în ţară foamete după auzirea cuvintelor Domnului. Vom pribegi atunci din loc un foc ca să căutăm cuvântul Domnului şi tot nu l vom găsi (Amos. 8, 11, 12). Să-l căutăm pe Domnul fraţii mei până se poate găsi şi să-l chemăm până este a­­proape de noi. Cuvântul sfânt să ne fie hrana cea de toate zilele pre­cum pâinea este hrana trupului căci Domnul a zis:­­Omul nu trăeşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu“ (Mat. 4, 4). Precum ne facem timp să hrănim trupul nostru tot aşa să îngrijim şi de sufletul nostru ba chiar mai mult căci el este nemuritor. Să zicem cu psalmistul: .Strâng cu­vântul Tău în inima mea" Doamne. Fr. Ioanichie (Urmare din pag. 1-E­­gitor) şi ştie să deştepte in cei ce se încred lui, chiar şi o aprinsă râvnă pentru credinţă, o iubire mare de fraţi, (dar numai pen­­tru cei de-o părere cu ei), zel pentru lucrul Domnului, con­vertiri de moment (focuri de paie), vindecări minunate şi mi­nuni (Matei 7, 22-23) şi să apară în chip de înger de lu­mină (II Cor. 11, 14), sau chiar în chipul lui Hristos. Diavolul se foloseşte şi de lucrurile bune, numai să ne prindă în cursa lui: el nu în­deamnă întotdeauna să faci rele, el sub chipul „îngerului de lu­mină", cu sfaturi frumoase, te conduce la pierzare veşnică. Sfinţii Părinţi, cari au des­coperit toate înşelăciunile dia­volului, ne-au dat şi nouă în­drumări cum să le cunoaştem. Despre acelea, poate, vom scrie altădată, acum vom privi pe cei ce zic că prin ei vorbesc „du­hurile“, ca şi cei ce lucrează prin ei aceste „duhuri“, numai în lumina sfintei Scripturi şi vom descoperi „urmele", dia­volului nu în viaţa celor necre­dincioşi, că a celor ce au cre­dinţă şi „dragostea lui Dumnezeu dar nu cu pricepere" (Rom. 10, 2). Cuvântul lui Dumnezeu e lumina ce ne arată urmele diavolului, nu numai în păca­tele obişnuite, ci şî în cei ce vin in numele credinţei şi bol­borosesc cuvinte neînţelese ca şi când s’ar coborî „duhul“ p­este ei. Să cercetăm purtarea or mai de aproape. (Prelucr.) Diacon Nicolae Mlădie bis. sf. Ecaterina din Bucureşti if­ I. Stanciu. Ne-a adus leacuri din sf. Scriptură şi aşa ne-a pornit din nou la lucru. Slăvit să fie Domnul. Fr. ostaş Q. Ţenghea Un mic răvaş Mult iubita mea mamă şi fră­ţiorii mei dragi din comuna Crai Nou, jud. Timiş. Vă trimit acest ră­­vaş de aici din Cetatea Sibiului dela redacţia acestei gazete. Să ştiţi că fiul şi fratele vostru Petru este acum prin îndurarea Domnului un ostaş al lui Hristos, un luptător In Oastea Lui. V’am abonat la foaie cu gândul şi cu dorul să ştiu pe toţi în această dragă lucrare a Mântuitorului ca toţi să fim moş­tenitori ai împărăţiei Ceriului. Ce­tiţi şi dacă vă va plăcea cuprinsul acestei gazete, cereţi foaia pentru fiecare şi chiar la cât mai mulţi din sat ca să aveţi în case gura şi graiul Cuvântului lui Dumnezeu care să vă îndrumeze paşii spre Patria cerească. Slăvit să fie Domnul. Ostaş Trif Petru, Cist­ădie, Sibiu

Next