Observator de Jimbolia, 1995 (Anul 1, nr. 1-48)

1995-02-02 / nr. 1

■ Anul I Nr. 1 ■ 02 februarie 1995 ■ SĂPTĂMÂNAL DE OPINIE Și INFORMAȚII ■ preț 300 lei W ...................................... ........................................................... I .I li- ......................................................... - - - ........................................................................... - ......................... ■ .................................... I г г .|>|.И..1МГГ|1 LA ÎNCEPUT DE DRUM Dragi cititori. Anul 1995 pare să însemne pentru micul nostru oraș realizarea unui vis, a unui gând care, după câte știm, a frământat în ultima vreme mai multe minți: apariția unui ziar, a unui ziar al orașului, al oamenilor săi și care să fie pe placul tuturor, să satisfacă, pe cât posibil, mai multe gusturi, să răspundă, de fapt, exigențelor vremii In felul acesta, reînnodăm o tradiție, fără a avea însă pretenția că vom putea umple un gol nejustificat social, moral și, dacă vreți, sufletesc. Au trecut mai bine de patruzeci și cinci de ani de când ultimul ziar în Jimbolia și-a încetat apariția. Condițiile, de toate felurile, de la cele financiare la cele politice, au făcut imposibilă tipărirea vreunei foi - cel puțin­--în care oamenii acestei localități să-și poată exprima limpede, fără teamă de repercursiuni, opiniile, doleanțele, bucuriile ori necazurile. iată, deci, că anul 1995 face posibil acest lucru, iar noi ne încumetam să scoatem un astfel de ziar. Dorindu-se un „Cuvânt înainte”, prin acest articol dorim să vă informăm ca în paginile ziarului nostru, săptămânalul „OBSERVATOR DE JIMBOLIA”, ziar de informații și opinie civică, vom publica, și cu ajutorul Dumneavoastră, articole, informații, reclame, într-un cuvânt, tot ce vă poate folosi în activitatea zilnică ori de perspectivă. Dorim să realizăm un dialog viu, utH între și cu instituțiile, firmele particulare, societățile comerciale, pentru a vă ține la curent cu tot ce este și apare nou. De asemenea, facem un călduros apel la Dvs., locuitori mai vechi ai orașului, să ne ajutați, în măsura în care dispuneți, cu fotografii, documente scrise, cărți poștale, ziare din perioada antebelică, acestea fiindu-ne deces­a­re în prezentarea cat mai obiect­ă și completă a istoriei Jimboliei Ne declarăm, din capul locului, ne­parti nici politic. Nu servim și nu vom servi niciodată interesele vreunei persoane particulare, grupuri de persoane ori organizații, dupa cum nu reprezentăm nici o grupare politică. Voim, de asemenea, să înviem și să revigorăm opinia colectivă, cu scopul declarat de a face din Jimbolia un oraș viu, să-l scoatem din letargia în care se găsește în prezent Nefiind retractări opiniilor, criticilor ori sesizărilor Dumneavoastră, suntem pre­gătiți și vă așteptăm cu idei, propuneri, sugestii de oriunde și de la oricine, asigurând astfel dreptul la replică în cazul în care fenomenele ori persoanele vizate în articolele ziarului reclamă acest lucru; adresa redacției" str­­enfibticii'Nr 29, telefon: 250760 Acestea fiind zise, să ne urăm nouă, redactorilor, dar și Dvs., colaboratorilor ziarului multe și însemnate succese, iar „OBSERVATORULUI DE JIMBOLIA" o viață cât mai lungă! Do­­n Timofte IIr OBSERVATOR COTIDIAN Titlul acestei rubrici ar putea părea un mic paradox dacă l-am raporta la modul de­­ I apariție al ziarului, săptămânal. $i, ca să elin­inăm orice dubii, dintru început vă prevenim ! I ca intenția noastră este aceea de a observa zilnic tot ce se întâmplă în jurul nostru, ba ■ chiar mai mult, considerăm că avem acum prilejul de a vă dezvălui și dumneavoastră tot * I­­ ceea ce am observat atâta amar de ani. Suntem de asemenea convinși că multe din observațiile noastre le-ați făcut și­­ dumneavoastră la timpul potrivit, dar ori că nu ați avut­ cui le împărtăși, ori că nimeni nu va f­i ascultat. Iar, ca o paranteză, vreau să vă spun că durerea de a nu fi ascultat e de dată­­ «mai recenta, pentru că, să ne aducem aminte de anii lumină în care nu apucam sa dăm « de astfel de necazuri, fiind pedepsi­t doar pentin intenția de a spune ceva, născându-se * rna de a spu /ESTE SI - I da astfel de necazuri, fiind pedepsiți doar pentru i­ Ș astfel o adevărată concepție de viață. ASCULTĂ, P­si deontologia profesiei căreia vrem să-i slujim nu ne permite sa suosciem. nec, vom spune­­ » I multe, și mai bune și mai rele, și pe placul șî împotrivă, poate chiar voite și nevoie. Subiectul preferat al acestei oblici va fi imediata noastră vecinătate și cu precădere Ji J strada, ca barometru al vremurilor ce le trăim. Americanii se pare că au un adevărat cult Ji S al străzii: au făcut filme, sau le-au elogiat în piese de muzică rock. „Străzile din San­­­­ Francisco”, „Streets of Philadelphia". Atunci de ce nu și „Străzile din Jimbolia”? Nu ca u­i subiect de film ci ca subiect de comentarii ale rubricii noastre. Strada este pentru oameni­­­i un prim contact zilnic cu societatea, dar de cele mai multe ori neglijat, strada slujind doar­­­rca și cale da acces spre o anume destinație. Exemplificând cele spuse mai sus, atrag­e atenția asupra faptului că ar putea fi ultima destinație pentru un automobilist Cfire ar fi f­n tentat să circule pe direcția gării din Jimbolia venind dinspre strada Republicii In acest­­ Iloc eroarea unui proiectant, sau poate a executantului, de lucrări de canalizare a fost­­ corectată prin plasarea unor rondouri de fiori de-a latul străzii, aspectuoase ce-i drept, și " I care își îndeplinesc cu succes rolul: acela de a-i împiedica pe simbolienii noștri și mașinile­­­­ lor să ajungă pe drumul cel mai scurt la gară. Sau în canalizarea orașului. Un nou Ï 1 exemplu despre modul cum ne pricepemm noi să înlăturăm efectul, neglijând cauza ce-l / l generează.­­ Strada Republicii, nume ce ne poartă cu gândul spre acel an „de glorie” 1947 în b­­ur.­­ 1 decembrie treizeci, dată pe care mulți am fi vrut-o uitată, dar strada nu ne lasă. Sau poate f­i denumirea străzii se referă la o altă republică și astfel ne putem explica, de ce nu a fost з J rebotezată în chip revoluționar democratic. Să-i fi spus Herrschafts sau Haupt Gasse era “­­ nesemnificativ, prea greu de pronunțat și prea­ puțini știau ce înseamnă. Amintindu-ne i ■ permanent de forma de guvernământ din stat e un lucru bun că pe timp de noapte e i ■ luminata feeric, dar atunci străzi vecine ei nu mi se pare firesc să zacă în întuneric. O fi *­­I loan Slavici vinovat că s-a ocupat de lumina spirituală a neamului și nu de cea materială, și admirăm adesea gustul pentru frumos al altora și, împăcați cu­­ gândul că „la noi nu­­ va fi niciodată așa” trecem nepăsători mai departe, contribuind pri indiferența noastră la • I dispariția frumosului din cotidian. Foemus Boca3 4 Reporter: în cei aproape trei ani de la alegerea dumneavoastră ca primar, de ce sunteți mândru că ați realizat și unde credeți că aveți neîmpliniri? Mircea Românu. Da, întrebarea este deosebit de pretențioasă. Sigur că în platforma personală cât și în cea a Convenției Demo­­cratice, am avut un număr de șapte opt obiective esențiale de realizat. Ca mândrie pot să vă spun că reușim acum să scoatem la licitație proiectul pentru distribuția de gaze în orașul Jimbolia și la Ministerul Finanțelor suntem în lucru în vederea obținerii aprobării pentru proiectul de evacuare a apelor pluviale. Am reușit să creez un serviciu de spații cu altă destinație unde sunt cuprinse în jur de o sută de asemenea spații care aduc sume subs­tanțiale la bugetul de autofinanțare, singura sursă palpabila la ora actuală care ne permite să realizăm anumite îmbunătățiri gospodărești edilitare la nivel de oraș, întrucât acea autonomie locală atât de dorită de noi, nici până în prezent nu este aplicată, ca de asemenea, legea patrimoniului local. Sigur că problema deosebită a fost schimbarea mentalității oamenilor, aceasta fiind un proces deosebit de greoi, în sensul renunțării la toată gândirea aceea dirijată, centralizată, co­munistă, în folosul spiritului nou al reformei, la înțelegerea noilor legi care trebuie să domine o societate democratică. R: Neîmpliniri? M.R.: Dacă un punct din platformă era diminuarea traficului de influență și a coaliției, constat cu tristă amărăciune că atât la nivel local cât și la nivel înalt corupția este o boală a societății, este la nivel de lege, în ghilimele bineînțeles. De asemenea mi-am propus în urma plecării în proporție de circa 35% a etniei germane din oraș ca populația care se stabilește să aibă cât de cât o pregătire și o structură care să fie necesară acestui oraș pentru emanciparea lui. Printre altele am zis să stabilizăm profesori pentru copii, ei având un rol primordial în schimbarea mentalității, apoi medici, să nu mai avem medici navetiști, să fie permanenți și să răspundă la orice apel de sănătate ai cetățeanului. Asistăm la o stabilizare a populației și suntem deosebit de pretențioși în a accepta intrarea cetățenilor din alte părți ale țării în oraș, îndeosebi din cauza crizei de spații locative. R: Credeți că ziarul pe care dorim să-l edităm va fi o apariție benefică pentru dumneavoastră și pentru oraș? M.R.: Mă bucur că în sfârșit Jimbolia va beneficia de un ziar pentru care domnul Kaba și întreg colectivul redacțional pun mult suflet renunțând la alte preocupări ale dumnealor, și că prin intermediul acestuia se vor rezvolva niște probleme care până acum nu au ajuns la urechile celor care m-au ales. R.: Despre colaborarea cu consilierii orașului ce ne puteți spune? M.H.: Consiliul local este format din nouăsprezece consilieri din care: 8 - Convenția Democratică, 5 - PD (FSN), 2 - M.E.R, 2 - UDMR, 2 - Forumul German. Problemele ce le discutăm îmbracă diferite aspecte Uriels fiind de urgență imediată, altele de viitor. Disensiuni au apărut și dacă au fost ședințe cu tonalități mai ridicate, au fost numai în scopul rezolvării problemelor ce ne stau în față. Am stabilit cu dumnealor un pact, și anume că dacă am jurat să fim de folos acestui oraș atunci să o facem împreună. R.: în cadrul Consiliului ideal s-a făcut cumva o împărțire de sarcini între cei nouăsprezece consilieri atât ca specific de probleme cât și ca zonare a orașului? M.R.: Această propunere am făcut-o de două ori în Consiliul local, ea nu a trecut existând la un moment dat niște voci cum că „ne transformăm din nou,în deputați de stradă” ca pe vremuri. R.r Faptul că acum câteva zile au fost demiși în bloc un număr mare de primari aparținând și Convenției democratice, vă provoacă oarecare teamă? M.R.: Da și nu. Deci jocul politic al puterii este foarte clar în a înlătura persoane inco­mode îndeosebi în zonele în care Convenția Democratica este majoritară, dar probabil că trebuie să găsim și antidot împotriva acestor încercări pentru că sunt și anumite puncte de atac. Și a înlătura niște oameni din funcții, fără motive cu adevărat justificate, numai pe criterii politice, consider că este o politică rușinoasă și total nedemocratică. R.. Ce activități interesante va mai permite timpul liber? M.R.: Faptul că am făcut sport de performanță cândva mă îndeamnă la mișcare și din 1975 joc baschet săptămânal, cu alți sportivi de performanță la liceul din Jimbolia. Pescuitul este de asemenea, încă o plăcere deosebită. R.: Cui îi pasați mingea cu cea mai mare plăcere? M­.R : Doctorului Ivan. R.: Pe cine faultați cel mai des? M.R.: Pe Groca, reprezentantul noului val, care vrea să domine prin înălțime. R.: Șvabii care au­ plecat din Jimbola mai manifestă vreo dorința de colaborare, vreun interes față de oraș? M.R.: Am păstrat relații cu cei plecați pri acea tradițională întâlnire de la Nür­nberg-Fürth, prilej cu са [UNK]а o dată pe ant se întâlnesc își reamintesc de ținuturile natale, sărbătoresc, unii plâng, aici regretă prieteniile destrămate. Colaborarea cu ei o facem prin Landmanschaft-ul landului Bayern, care nu­ a fost intermediar in a obține niște fonduri în vederea construirii muzelui Jäger. R.: Cu ce probleme serioase se va confrunta orașul în perioada următoare? M.R.: Problema acută a Jimboliei este canalizarea și ca o viitoare rezolvare a acesteia va fi materializarea proiectului privind evacuarea apelor pluviale de care vorbeam la început, plus o investiție de 80 de milioane în zona gări: pentru construirea un­ei noi stații de pompare, in colaborare cu RAGO vom­ trece la înlocuirea unor porțiuni de conductă­­ de apă potabilă din rețeaua orașului, precum și forarea a încă două puțuri de adâmenie. Avem două acorduri guvernamentale pentru modernizări de drumuri orășenești pentru străzile Victor Babeș, Ioan Slavici, Spre Nord și Spre Est, urmărind prin aceasta și o descongestionare a circulației din zona centrală. Sperăm ca în acest an să obținem sursa de finanțare pentru proiectul privind distrubuția de gaze. R.: Un răspuns la o întrebare nepusă ne puteți da? M.R.: Despre cum va evolua acest ziar în sistemul informațional al Jimboliei, aș putea spune că îi doresc viață lungă, un succes deosebit, mai ales ca punte de legătură între puterea locală și populație și să pulseze în mod critic. ■ R.: Vă mulțumim! Interviu realizat de Kaba Gabor și Remus Boca CONC €EBI € NI! NOȘTRI , AZI, PRIMARUL ORAȘULUI, DOMNUL MIRCEA ROMÂNU ^ S-a născut în anul 1943, în Jimbolia. A absolvit liceul din localitate, iar în anul 1973, urmând meseria tatălui său absolvă Fa­cultatea de Medicină Veterinară din Timișoara. Are un­ frate, inginer mecanic cercetător. După facultate a lucrat până în anul 1986 la Circumscripția Veterinară din Cărpiniș, iar apoi la Circumscripția Veterinară din Jimbolia, răspunzând de zootehnia fostului CAP. In luna ianuarie 1990 a fost ales pentru prima dată primar al orașului, funcție deținută până în 23 august același an dupa care revine la locul de muncă anterior La alegerile locale din 1992 este reales primar. Nu a fost membru al partidului comunist. A jucat handbal de performanță la Politehnica Timișoara.

Next