Oglinda Lumii, 1926 (Anul 5, nr. 1-51)

1926-07-10 / nr. 28

434 Comemorarea marelui poet Em­nescu (Photo «Oglinda Lumii») 1. Procesiunea spre cimitirul Belu, unde se află înmormântat Eminescu, con­dusă de d. general Moșoiu (x), preşedintele comitetului pentru ridicarea unui mo­nument marelui poet. — 2. Serviciul religios oficiat de episcopul Comșa. La commemoration du grand poéu roumain M. Eminesco: 1. La procession vers le cimetiere, ayant â sa tete le général Moshoiou (x), président du comité pour l’érection d’un monument au poete. — 2. Le service divin â la tömbe du poete. Die Gedächtnisfeier für den grossen rumänischen Dichter M. Eminescu: 1. Die Walfahrt zur Grabstätte des Dichters. — 2. Der religiöse Dienst. Un adevărat erou Abatele Touleigne a murit victimă a razelor X, pentru studiul căruia îşi consacrase viaţa. In Martie 1923 a primit premiul fun­daţiei Carnegie pentru lucrările sale. Se poate spune, fără a se exagera, că a murit un erou. Pe timpul răs­­boiului, abatele Touleigne, care îşi consacra timpul cercetării proeclile­­lor din corpul omenesc cu ajutorul o­­biectivelor, voind să reducă dibuitul şi sondajul atât de dăunătoare vieţii răniţilor, nu a ezitat să sacrifice pe a sa. Pe el însuşi a făcut el toate ex­perienţele, înghiţând linguri de plumb, mutilându-se de bună voe spre a per­fecţiona instrumentele de care se dis­punea atunci pentru localizarea pro­­ietilelor. Antidifusorul şi radiostereometrul său au fost puse la punct în timpul cercetărilor dureroase cari i-au adus grave leziuni. El moare azi victimă a eroismului său. OGLINDA LUMII Săptămâna In parcul Carol din Bucureşti, se află — încă de pe vremea unei defuncte mari ex­poziţii — o căsuţă mică de humă, imitată după casa de la Poradim, unde a fost găz­duit Regele Carol în timpul războiului de la 1877—78. Colţişor pitoresc de duioasă evocare şi, poate, loc de pelerinaj pentru şcoli şi pentru iremediabili sentimentali ai trecutului... Intr’una din zilele trecute, un amic care se plimba în jurul istoricei reconstrucţii, a văzut deodată eşind fum dintr’un bur­lan aşezat ad-hoc într'un colţ al căscioa­rei. S’a apropiat, şi spre surprinderea sa a văzut că pitoreasca magherniţă e locuită ! Un biet cetăţean îşi găsise acolo adăpost de lăcomia insaţiabilă a proprietarilor de case din Bucureşti... Iar căsuţa era transformată în, bucătărie! Un scurt interview luat de prietenul nos­tru locatarului, îl lămuri asupra stărei rea­le a lucrurilor. Autorităţile competinte nu prea ţin la istorica cocioabă, pe care o consideră umilitoare pentru aspectul fas­tuos al parcului în totalitatea sa, şi au de gând s’o şi dărâme în scurtă vreme. Deo­camdată însă, spre a-i da măcar o între­buinţare — căci autorităţile româneşti par a fi de principiu că în natură nu trebue nimic să se piardă —, ele au dat acea cu­linară destinaţie locaşului de evocare şi pi­toresc, pentru ca el să nu pară cu totul inutil acolo unde se află... E delicios ! In condiţiile acestea, Arenele Romane din fi acelaş parc, cam­ şi ele tot inutilizate stau, ar putea servi de minune drept uscă­­torie de rufe, iar turnul lui Ţepeş s’ar pu­tea transforma cu folos în vespasiană. Bine­înţeles, şi aceasta, până­­la dărâmarea lor definitivă, care ar trebui să se producă însă cât mai repede, spre a da în sfârşit Parcu­lui Carol înfăţişarea «estetică», dorită de autoritatea care intenţionează să desfiinţe­ze şi «casa de la Poradim», pentru că stri­că «aspectul fastuos» al parcului. O expediţie franceză spre Polul Nord Se află acum la Paris, ancorată la cheiul Vert-Galant, o navă cu pânze şi cu motor, de 240 tone, René Bellot, comandată de căpitanul Emile Seg­­nier. Acesta din urmă îşi propune, la începutul lui iulie, să plece spre re­giunea Polului Nord şi în special spre pământurile încă necunoscute, cu­prinşi între Land’s End şi Punctul Barrow. René Ballot, care poartă numele unui ofiţer de marină pierdut odi­nioară în gheţarii polari, va duce un echipaj de 12 oameni, un mecanic, un fizician, un telegrafist fără fir şi un operator de cinema. Nava va avea me­rinde pentru trei ani. Ea va merge cu pânze şi cu motor. Ajuns în Groenlanda, căpitanul spe­ră să-şi procure acolo sănii şi câini. Scopul expediţiei e să facă observa­­ţiuni meteorologice, fizice, geologice şi biologice. La înapoere, vederile lua­te de operatorul de cinema vor per­mite să se urmărească pas cu pas eve­nimentele acestei expediții interesante și îndrăsnețe.

Next