Olteanul, 1913 (Anul 5, nr. 1-52)

1913-05-26 / nr. 21-22

Nr. 21—22. OLTEANUL se repede iţi coligia fiarălor şi descarcă toţi glonţii revolverului în trupul leului sălbătă­cit. Fiara s’a stins şi îmblânzitoarea prea temerară a scăpat de astădată cu leziuni mai uşoare. — Principele Carol In primejdie de moarte. Joi în săptămâna trecută prin­cipele Carol a fost în mare primejdie, care uşor ii putea aduce sfârşit tragic. Era în automobil, pe care el însuşi îl conducea în­soţit de generalul Perticari în drumul său voia să treacă repede drumul de fier ce du­­ce la Giurgiu, tocmai în momentul, când se apropia un tren, pe care nu l-a putut observa din cauza copacilor cari închideau vederea înainte. Norocul a voit să fie in apropiere căpitanul Ionescu, care obser­­vând primejdia, a făcut semn cu sabia,ca au­­tomobilul să se oprească. Chiar în momen­tul când automobilul s-a oprit înaintea și­nelor a trecut și trenul. — Colecta pentru aeroplan. Colec­ta pentru «Aeroplanul Ardealului» s’a înche­iat cu suma de 18.448 col. 72 bani. Nume­le contribuenţilor, introduse într’o carte care va purta chipul lui Aurel Vlaicu şi a aero­planului său, precum şi istoricul colectei, se vor păstra la Asociaţiune. — Un dar frumtos. Nu de mult împăratul Wilhelm al Germaniei şi-ai serbat jubileul de 25 de ani de când e domnitor. Un milionar Badenschi din Odesa (port ru­sesc la Marea­ Neagră)­­ a trimis ca dar cinci sute de mii de mărci (peste 600 mii de coroane.) — Liga pentru unitatea culturală a tuturor Românilor, care urmăreşte lu­minarea neamului pe toată suprafaţa pă­mântului şi­ a ţinut în zilele trecute aduna­rea de obşte în oraşul moldovean Piatra- Neamţu sub preşedinţia cunoscutului băr­bat politic V. Arion. A fost cetit raportul ieşit din pana măiastră a secretarului G. Bogdan-Duică, compatriot de-ai noştri, de baştină din Braşov, in care să descrie mai ales suferinţele noastre şi s’a votat o ho­vând mare osirdie să vază biserica pornită a avut un fundaş peste uliţă şi cu casă pe dânsul, şi o au dato pomană de s’au făcut schimb cu fundaşul Borşoşescilor şi sa ho­tărât să se mai dea şi vre-o trei sute bani adaus. Atunci Andreiu dascălul cu jupân lordache întâiu au făcut începere şi au a­­dus 6 stânjini pe peatră la fundament, al doilea jupân Nicolae Harompotor 2 stân­jini, jupân Nicolae Fitochie 3 stânjini apoi s’au pornit şi alţi mai mulţi, care cu un stânjin care cu 2, cine cu cât au vrut, iară la anul 1783 s’au început fundamentul bi­sericei cu mare bucurie norodului şi jupân Korodi cu jupân Vasalache au ajutat cu multe sute la ridicarea bisericei şi jupân lordache a ajutat în multe rânduri. Dască­lul Andreiu a fost luator de seamă lângă jupân Pană la plata lucrurilor, la stânsul varului, la măsură şi la toată materia, ce a fost de lipsă la biserica aceasta. A ajutat bine jupân George Fogoroşi cu câteva sute deşi alţi mulţi dintre tineri, cari sunt scrişi la lada bisericei, a ajutat bine şi sfinţia Sa părintele Popa George Petraşcu, după­ ce a vnit la noi în multe rânduri. A ajutat bine familia Sorb­escilor cu 500 zloţi, a ajutat bine Fürstum din Bucureşti cu 600 zloţi şi a fost paler de zid Jahan Müller, şi jupân Ioniţă Isaia a făcut terapia altarului. tărâre, prin care arătându se nedreptăţirile suferite de Români în Ardeal, Ţara ungu­­rească şi Bucovina, este rugat M. Sa Re­gele Carol al României să stăruiească pe lângă M. Sa Morachul nostru Francisc Io­­sif, înaltul său aliat şi frate de arme, să o­­prească guvernele de a mai muma cu pri­­gonirile.Mare vâlvă: a făcut vorbirea d. Ni­­colae Iorga, marele patriot, fostul secretar al Ligei, care i-a dat noua vieară, ridicând despărţăminte (secţiunile) de la 4 la 102 şi care cerea, ca de-aici înainte Liga să lu­­creze spre miază noapte şi nu spre miza a zi adecă să nu ne sprijineacă mai ales pe la noi Noi suntem foarte mulţămitori pentru gla­sul de compătimire de încurajare, ce ni-l trimite Liga Ţării româneşti. Am văzut în­să cu părere de rău, că în glasul Ligei nau răsunat suferinţele fără de nume, mai mari şi decât al noastre, ale fraţilor din Basarabia, Sârbia şi Macedonia, alţii noştri fericiţi au putut să uite durerile acestora, noi nu putem. — Reprezantarea „Răsboiului pen­tru independenţa României* s’a ţinut reprezentanţii cu renumitul film chinemato­­grafic la hotel .Transilvania* Sâmbătă în 7 şi Dumin. în 8 iunie, începând dela 2 oare pănă la 10 ore seara Sa reprezentat Războiu ro­mâno-turc din 1877—1878, la care au luat parte o lume imensă românească din loc şi dela sate, care au voit să se desfăteze şi să vadă vitejiile românilor din războiu pentru neatârnare. Au fost o mare însufleţire între românii de la sate Muzica a cântat tot cân­tece româneşti naţionale. — Congresul partidului naţional­­democrat din România. Joi în 23 Mai v. s-a ţinut un congres în Bucureşti, în sala de la Transilvania, care a fost ticsită de par­­ticipanţii şi aderenţii partidului, care a fost condus de marele patriot şi deputat Dă nul N. Iorga şi A­l. Cuza. Vestim cu bu­­curie, că între membrii partidului s’a înscris şi Dl Vasile Cogălnicianu ,fiul marelui ro­mân Mihai Cogălnicianu. La congres a lu­­at parte o mulţime de ţărani din provincie cari şi-a spus durerile lor suferinde. Sa lu­at iniţiativa înfiinţarea bibliotecilor poporale şi caselor de cetire. Deschiderea localului de vară la .Moara de hârtie* care sau aranjat din nou cu tot confortul şi este arondată de marele fabricant de bere Rudolf Habermann a fost să se deschidă Joi, sărbătoreşte, a fost an­gajată şi muzica militară a regim. 31 de infant, din Sibiiu. Din cauza timpului nefa­vorabil a fost amânată deschiderea. Probabil va fi azi Duminecă. — Furt de rachiu. Duminecă noap­tea în crâşma comunală din Bucium şi a pe­trecut mai mulţi inşi, între aceştia şi crâş­­mariul şi-a luat partea sa şi a beut mai mul­tişor din cinstea căpătată, şi n’a fost in sta­re să-şi păzească crâşma într’aceasta împre­jurare Nicolae Miloşan şi Ilie Botta s’au folosit de ocazie şi o sticlă plină de rachiu, de 82le litre a dus cu ei şi le-au beut şi numai în ceea zi seara sau desmetecit din rachiul beat. — Furtul s’a descoperit şi făp­tuitorii au fost denunţaţi. — Soacră bătăuşă. In săptămâna trecută Filip Dates, locuitor în Telechirecea s’au luat la ceartă cu soacră-sa. Acum era să se încaiere cu vehemenţă cu ginerele, când odată fetele soacrei a năpustit cu toţii, împreună cu vecinul Iosif Martin asupra gi­nerelui Filip şi lan săpunit bine. Familia bătăuşa­, a fost anunţată forului competent. — Un spărgător periculos. In co­muna Cerţ, pănă ce locuitorii erau la lucrul câmpului, a intrat la mai multe case călă­­toriul spărgător, care a furat mai multe obiecte din casele oamenilor, dar a fost obser­vat şi dat pe mâna gendarmeriei. — Moarte suspectă. In comuna Lisa un băiat de 7 ani a murit repentin, a femei Varvara Moldovan. Pe urma anunţărei ano­nime a tras atenţia gendarmeriei locale, care a fost urmărită fapta şi în urma cer­­cetărei s’a­ constatat, că a fost moartea sili­tă, şi cauzată prin înecare în apă. Acum La 1791 în zilele Domnului Gerasim şi Escelenţei Sale G. Banffi G. G. s’a a­­pucat înainte coperişul turnului la care ju­­pân Gheorghiţă Korodi a dat tot brechiul ce a trebuit jupan Nerges Vasalache cel tiner a pus IDO iară în multe rânduri a a­­jutat şi jupân Vasalache cel bătrân a dat felul ce a trebuit la aceasta biserică, a aju­tat bine jupân Mateiu Roşea 100 jupân G. Fogroşi 100. Jupân Ioniţă Purcelea 50. George Navrea 25. Şerban Tutean 25. şi unii mai mulţi cari sunt scrişi la lada bi­­sericei. Au fost paler de lemn jupân Mar­tin din Braşov, care a făcut numai turnul. Plata a fost 200 fl. Paler de blech a fost Andreas Marchelinda, iar din Braşov, care a avut plată 350, şi la 10 Iulie 1791 s’a ri* dicat fusul turnului cu oiga care s’a adus din pădurea dela Crihalma, pe care s’au cheltuit pănă în Făgăraş 12 zloţi numai pen­tru lemnul fusului. Şi trichtărariul a ridicat crucea la 22 Iulie la 1791. Pe aceasta vreme a fost nu­­mai căpitănie, care a fost Domnia Sa Pap István Fogaraşi, acesta a fost bun patron I bisericei noastre încă dintru început. Slă­­binduse aşa jupân Pană Nerges au intrat în gosmania dlui jupân Vasalache cel bătrân, iar Nerges unde toată casa bisericei să aducă jupân George Kordi felcurator cu jupân Vasalache mai sus pomenit. Apoi curatori mai mici jupân Ioniţă Isac, jupân Vasalache Nerges cel tiner, jupân Mateiu Roşea. Pe aceasta vreme s’au lovit Turcii cu Muscalii. Acum stau la Stilstand. Aceastai bătaia dela 1787. Mult magazin a dat Ardealul încât s’a făcut mare scumpete întâiu ferdela de grâu era cu 2 zloţi 30, o ferdelă secară 1.18, cucuruz 1.15, o ferde­lă de orz a fost cu 36 cruceri, un car de fân 50 zloţi. O sută de jipi de secară 1 zlot, o găină cu 15 cr. un pund de carne 7 cr., de râmător cu 8 cr., care acuma sa mai oftinit ceva un punt de carne de vită 5 cr. de râmător 7 cr., o găină 12 cr., o ferdelă grâu frumos 1.30 Cupa de vin 12, cr. mai de rând 8 cr., cupa de unt 1 fl. Pe vremea aceea umblau bani de aramă stiuc 3, 6, potori, stiuc de 2, 6, crucieri stiuc de l‘/2 groşi, de 1 ban stiucu şi de V2 bani şi bani de hârtie ce s’au numit banco-cettel un stiuc de 5 zloţi mai mic nu. Apoi de 25, 35, 50 şi 100 şi mai mare. O ferdelă de secară 1 zlot, o ferdelă cu­curuz 1 zlot o ferdelă orz 18cr. In vremea resmiriţii s’au fost schimbat domniile iar că în Făgăraş s’a pomenit Tabla viei*căpitan şi fokăpitan iară atuncia s’au făcut Tabla Făgăraşului vármegye şi toate şcoalele să­seşti şi vármegye dela Metiş. Torea cu toa­­te satele era supuse la Făgăraș în zilele lui Iosif Imăratului. (Va urma). Pag. 5.

Next