Olteanul, 1913 (Anul 5, nr. 1-52)
1913-05-26 / nr. 21-22
Nr. 21—22. OLTEANUL se repede iţi coligia fiarălor şi descarcă toţi glonţii revolverului în trupul leului sălbătăcit. Fiara s’a stins şi îmblânzitoarea prea temerară a scăpat de astădată cu leziuni mai uşoare. — Principele Carol In primejdie de moarte. Joi în săptămâna trecută principele Carol a fost în mare primejdie, care uşor ii putea aduce sfârşit tragic. Era în automobil, pe care el însuşi îl conducea însoţit de generalul Perticari în drumul său voia să treacă repede drumul de fier ce duce la Giurgiu, tocmai în momentul, când se apropia un tren, pe care nu l-a putut observa din cauza copacilor cari închideau vederea înainte. Norocul a voit să fie in apropiere căpitanul Ionescu, care observând primejdia, a făcut semn cu sabia,ca automobilul să se oprească. Chiar în momentul când automobilul s-a oprit înaintea șinelor a trecut și trenul. — Colecta pentru aeroplan. Colecta pentru «Aeroplanul Ardealului» s’a încheiat cu suma de 18.448 col. 72 bani. Numele contribuenţilor, introduse într’o carte care va purta chipul lui Aurel Vlaicu şi a aeroplanului său, precum şi istoricul colectei, se vor păstra la Asociaţiune. — Un dar frumtos. Nu de mult împăratul Wilhelm al Germaniei şi-ai serbat jubileul de 25 de ani de când e domnitor. Un milionar Badenschi din Odesa (port rusesc la Marea Neagră) a trimis ca dar cinci sute de mii de mărci (peste 600 mii de coroane.) — Liga pentru unitatea culturală a tuturor Românilor, care urmăreşte luminarea neamului pe toată suprafaţa pământului şi a ţinut în zilele trecute adunarea de obşte în oraşul moldovean Piatra- Neamţu sub preşedinţia cunoscutului bărbat politic V. Arion. A fost cetit raportul ieşit din pana măiastră a secretarului G. Bogdan-Duică, compatriot de-ai noştri, de baştină din Braşov, in care să descrie mai ales suferinţele noastre şi s’a votat o hovând mare osirdie să vază biserica pornită a avut un fundaş peste uliţă şi cu casă pe dânsul, şi o au dato pomană de s’au făcut schimb cu fundaşul Borşoşescilor şi sa hotărât să se mai dea şi vre-o trei sute bani adaus. Atunci Andreiu dascălul cu jupân lordache întâiu au făcut începere şi au adus 6 stânjini pe peatră la fundament, al doilea jupân Nicolae Harompotor 2 stânjini, jupân Nicolae Fitochie 3 stânjini apoi s’au pornit şi alţi mai mulţi, care cu un stânjin care cu 2, cine cu cât au vrut, iară la anul 1783 s’au început fundamentul bisericei cu mare bucurie norodului şi jupân Korodi cu jupân Vasalache au ajutat cu multe sute la ridicarea bisericei şi jupân lordache a ajutat în multe rânduri. Dascălul Andreiu a fost luator de seamă lângă jupân Pană la plata lucrurilor, la stânsul varului, la măsură şi la toată materia, ce a fost de lipsă la biserica aceasta. A ajutat bine jupân George Fogoroşi cu câteva sute deşi alţi mulţi dintre tineri, cari sunt scrişi la lada bisericei, a ajutat bine şi sfinţia Sa părintele Popa George Petraşcu, după ce a vnit la noi în multe rânduri. A ajutat bine familia Sorbescilor cu 500 zloţi, a ajutat bine Fürstum din Bucureşti cu 600 zloţi şi a fost paler de zid Jahan Müller, şi jupân Ioniţă Isaia a făcut terapia altarului. tărâre, prin care arătându se nedreptăţirile suferite de Români în Ardeal, Ţara ungurească şi Bucovina, este rugat M. Sa Regele Carol al României să stăruiească pe lângă M. Sa Morachul nostru Francisc Iosif, înaltul său aliat şi frate de arme, să oprească guvernele de a mai muma cu prigonirile.Mare vâlvă: a făcut vorbirea d. Nicolae Iorga, marele patriot, fostul secretar al Ligei, care i-a dat noua vieară, ridicând despărţăminte (secţiunile) de la 4 la 102 şi care cerea, ca de-aici înainte Liga să lucreze spre miază noapte şi nu spre miza a zi adecă să nu ne sprijineacă mai ales pe la noi Noi suntem foarte mulţămitori pentru glasul de compătimire de încurajare, ce ni-l trimite Liga Ţării româneşti. Am văzut însă cu părere de rău, că în glasul Ligei nau răsunat suferinţele fără de nume, mai mari şi decât al noastre, ale fraţilor din Basarabia, Sârbia şi Macedonia, alţii noştri fericiţi au putut să uite durerile acestora, noi nu putem. — Reprezantarea „Răsboiului pentru independenţa României* s’a ţinut reprezentanţii cu renumitul film chinematografic la hotel .Transilvania* Sâmbătă în 7 şi Dumin. în 8 iunie, începând dela 2 oare pănă la 10 ore seara Sa reprezentat Războiu româno-turc din 1877—1878, la care au luat parte o lume imensă românească din loc şi dela sate, care au voit să se desfăteze şi să vadă vitejiile românilor din războiu pentru neatârnare. Au fost o mare însufleţire între românii de la sate Muzica a cântat tot cântece româneşti naţionale. — Congresul partidului naţionaldemocrat din România. Joi în 23 Mai v. s-a ţinut un congres în Bucureşti, în sala de la Transilvania, care a fost ticsită de participanţii şi aderenţii partidului, care a fost condus de marele patriot şi deputat Dă nul N. Iorga şi Al. Cuza. Vestim cu bucurie, că între membrii partidului s’a înscris şi Dl Vasile Cogălnicianu ,fiul marelui român Mihai Cogălnicianu. La congres a luat parte o mulţime de ţărani din provincie cari şi-a spus durerile lor suferinde. Sa luat iniţiativa înfiinţarea bibliotecilor poporale şi caselor de cetire. Deschiderea localului de vară la .Moara de hârtie* care sau aranjat din nou cu tot confortul şi este arondată de marele fabricant de bere Rudolf Habermann a fost să se deschidă Joi, sărbătoreşte, a fost angajată şi muzica militară a regim. 31 de infant, din Sibiiu. Din cauza timpului nefavorabil a fost amânată deschiderea. Probabil va fi azi Duminecă. — Furt de rachiu. Duminecă noaptea în crâşma comunală din Bucium şi a petrecut mai mulţi inşi, între aceştia şi crâşmariul şi-a luat partea sa şi a beut mai multişor din cinstea căpătată, şi n’a fost in stare să-şi păzească crâşma într’aceasta împrejurare Nicolae Miloşan şi Ilie Botta s’au folosit de ocazie şi o sticlă plină de rachiu, de 82le litre a dus cu ei şi le-au beut şi numai în ceea zi seara sau desmetecit din rachiul beat. — Furtul s’a descoperit şi făptuitorii au fost denunţaţi. — Soacră bătăuşă. In săptămâna trecută Filip Dates, locuitor în Telechirecea s’au luat la ceartă cu soacră-sa. Acum era să se încaiere cu vehemenţă cu ginerele, când odată fetele soacrei a năpustit cu toţii, împreună cu vecinul Iosif Martin asupra ginerelui Filip şi lan săpunit bine. Familia bătăuşa, a fost anunţată forului competent. — Un spărgător periculos. In comuna Cerţ, pănă ce locuitorii erau la lucrul câmpului, a intrat la mai multe case călătoriul spărgător, care a furat mai multe obiecte din casele oamenilor, dar a fost observat şi dat pe mâna gendarmeriei. — Moarte suspectă. In comuna Lisa un băiat de 7 ani a murit repentin, a femei Varvara Moldovan. Pe urma anunţărei anonime a tras atenţia gendarmeriei locale, care a fost urmărită fapta şi în urma cercetărei s’a constatat, că a fost moartea silită, şi cauzată prin înecare în apă. Acum La 1791 în zilele Domnului Gerasim şi Escelenţei Sale G. Banffi G. G. s’a apucat înainte coperişul turnului la care jupân Gheorghiţă Korodi a dat tot brechiul ce a trebuit jupan Nerges Vasalache cel tiner a pus IDO iară în multe rânduri a ajutat şi jupân Vasalache cel bătrân a dat felul ce a trebuit la aceasta biserică, a ajutat bine jupân Mateiu Roşea 100 jupân G. Fogroşi 100. Jupân Ioniţă Purcelea 50. George Navrea 25. Şerban Tutean 25. şi unii mai mulţi cari sunt scrişi la lada bisericei. Au fost paler de lemn jupân Martin din Braşov, care a făcut numai turnul. Plata a fost 200 fl. Paler de blech a fost Andreas Marchelinda, iar din Braşov, care a avut plată 350, şi la 10 Iulie 1791 s’a ri* dicat fusul turnului cu oiga care s’a adus din pădurea dela Crihalma, pe care s’au cheltuit pănă în Făgăraş 12 zloţi numai pentru lemnul fusului. Şi trichtărariul a ridicat crucea la 22 Iulie la 1791. Pe aceasta vreme a fost numai căpitănie, care a fost Domnia Sa Pap István Fogaraşi, acesta a fost bun patron I bisericei noastre încă dintru început. Slăbinduse aşa jupân Pană Nerges au intrat în gosmania dlui jupân Vasalache cel bătrân, iar Nerges unde toată casa bisericei să aducă jupân George Kordi felcurator cu jupân Vasalache mai sus pomenit. Apoi curatori mai mici jupân Ioniţă Isac, jupân Vasalache Nerges cel tiner, jupân Mateiu Roşea. Pe aceasta vreme s’au lovit Turcii cu Muscalii. Acum stau la Stilstand. Aceastai bătaia dela 1787. Mult magazin a dat Ardealul încât s’a făcut mare scumpete întâiu ferdela de grâu era cu 2 zloţi 30, o ferdelă secară 1.18, cucuruz 1.15, o ferdelă de orz a fost cu 36 cruceri, un car de fân 50 zloţi. O sută de jipi de secară 1 zlot, o găină cu 15 cr. un pund de carne 7 cr., de râmător cu 8 cr., care acuma sa mai oftinit ceva un punt de carne de vită 5 cr. de râmător 7 cr., o găină 12 cr., o ferdelă grâu frumos 1.30 Cupa de vin 12, cr. mai de rând 8 cr., cupa de unt 1 fl. Pe vremea aceea umblau bani de aramă stiuc 3, 6, potori, stiuc de 2, 6, crucieri stiuc de l‘/2 groşi, de 1 ban stiucu şi de V2 bani şi bani de hârtie ce s’au numit banco-cettel un stiuc de 5 zloţi mai mic nu. Apoi de 25, 35, 50 şi 100 şi mai mare. O ferdelă de secară 1 zlot, o ferdelă cucuruz 1 zlot o ferdelă orz 18cr. In vremea resmiriţii s’au fost schimbat domniile iar că în Făgăraş s’a pomenit Tabla viei*căpitan şi fokăpitan iară atuncia s’au făcut Tabla Făgăraşului vármegye şi toate şcoalele săseşti şi vármegye dela Metiş. Torea cu toate satele era supuse la Făgăraș în zilele lui Iosif Imăratului. (Va urma). Pag. 5.