Olteanul, 1916 (Anul 8, nr. 1-32)

1916-01-03 / nr. 1

ANUL VIII Făgăraş, Duminecă 3(16) ianuarie 1916. Nr. 1. ABONAMENTUL: pentru Austro-Ungaria: Pe an cor. 5.60 Pe */, an c. 2.80 pentru taaala şi Streinatat. Pe an cor. 12.— Un nr. 10 fill. -Foaie socială, culturală, educativă-instructivă şi economică, adecă pentru trebuinţele economilor, meseriaşilor şi cărturarilor de la sate şi oraşe. Director: DR­­I G A­­NI S E N C H E A. £Jjj Ap8f0 DUffiin8C0.­­ INSERTION!: se primesc cu preţuri reduse. Scrisori neb­an­­cate se refuză. Manuscripte nu se înapoiază. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Făgăraş, strada Csáky Nr. 3. ANUL NOU ..............Trecu­t­a un interval de timp lung de când popoarele bătrânei Europe îşi macină puterea de viaţă pe câmpiile întinse de luptă. Un ro­pot înfiorat de gloanţe a înspăimântat omenimea din toate colţurile ţărilor combatante. Pareca mânia Ceriului s’a­ deslăn­­ţuit în şirurile omenirei, care geme sub povara suspinilor a părinţilor, vă­duvelor şi a orfanilor. Din cetatea rău­tăţilor omeneşti au isbucnit flăcările topitoare de suflete, de vieţi omeneşti. Plumbul, oţelul, granatele strivitoare,o suliţele şi iataganul au­ devenit forte licăre IV * Firmamentul este înourat de fu­mul gros eşit din tunurile şi puştile nemiloase, cari seceră sute de mii de vieţi omeneşti. In val-vârtejul frământă­rilor omeneşti, sabia, pare a avea me­nirea pentru a pecetlui adevărul şi dreptatea în disonanţa ivită între po­poarele Europei suferinde. Oribila catastrofă europeană a în­văluit pământul în doliul negru al ja­­lei universale. Uriaşul războiu, care se va scrie cu litere de sânge în analele istoriei lumii a isgonit pacea dulce, senină, din locaşurile ei, a detronat umanita­tea, a încătuşat cuvântul dragostei e­­vanghelice, a sugrumat liniştea cea a­­ducătoare de fructe dulci, a isgonit liniştea de la vatra familiară pe mult timp, a causat răni sângeroase în su­fletul popoarelor şi a spulberat toate credinţele unei vieţi normale, liniştite. Pământul devenit azi un infern ome­nesc, face azi pe martorul plin de jale, îndurând cu resemnare cele ce se pe­trec pe suprafaţa lui. La vetrele familiare unde se for­mează fericirea publică, astăzi e plâns şi jale. Părinţii şi fiii familiilor sunt azi departe de căminul lor. Vălul do­liului s’a întins azi peste popoarele Europei sângerânde. Şi ce se mai zicem despre Qua­­drupla înţelegere? Această unitate de­stul de puternică, după o războire de 18 luni, n’a putut avea nici un folos şi rezultat real. Ar dori aceasta Qua­­druplă să devină stăpânitoare lumii, pe apă şi pe uscat. După ce această Quadruplă înţelegere a inscenat acest 2.65ÎJU pentru PACE.­ ­ măcel, merge orbiş cu războirea,­ fără­­ a avea nici cele mai mici şanse de is­­­­bandă. — Până când? După ce puterile centrale cu buna­­ lor organizaţie, au pus stăpânire pe­­ Serbia şi Belgia, ar trebui să înţeleagă­­ duşmanii noştri, că forţa lor armată şi disciplina aceleia este inferioară, celor cari până acum sunt în simţită biruin­ţă. Dar scopul nostru aci nu este a-­i tât a face bilanţul învingerilor, cât mai­­ mult a ne face ecoul­ unei binefăcă- I toare păci. .... Venit-au de peste Ocean zeci de oame­ni.--m­ilc* *ri, ziăl­işti,"'de-' ! pi­tat; şi alţi oameni dirn societatea a­­­­leasă americană, venit-au cu cel mai curat gând din propriul îndemn ca să încerce curmarea înfricoşatului măcel, care a luat estensiuni atât de mari. Omenimea dornică de pace, au primit cu dragoste şi bunăvoinţă pe aceşti apostoli ai Păcii. Poate că un duh dumnezeesc să fi inspirat această espediţie a păcii la gândul, că pacea este o condiţiune trebuincioasă pen­tru toate popoarele aflătoare pe glo­­­­bul pământului. Din palatul păcii tre­­bue să se reverse binefacerile pentru omenime. Pacea, cuvânt divin, numai la adăpostul şi la umbra ta ne putem înviora sufletele, ne putem încălzi ini­mile a căror palpitaţie este tulburată. Dacă,­­Evanghelia şi libertatea — după cum zice Mirabeau — sunt te­meliile inseparabile ale adevăratei le­­gislaţiuni şi fundamentul vecinic al ce­lui mai desăvârşit stat în neamul ome­­nesc­, atunci principiile păcii sunt stâl­pul de care este legată fericirea po­­poarelor de acum şi a celor viitoare, numai condiţiunile păcii pot constitui acel granit tare, care concoardă cu revelaţiunea intre Divinitate şi om. — Rasele fericirii omeneşti şi-au avut tot­deauna temeiul, de principiile morali­tăţii şi iubirii dintre om şi om. în toate ţările combatante, litera­tura, arta şi şcoala stagnează în mă­sură mai mică sau mai mare. Acţiunea statelor este îndreptată spre puterea armată. Dee ceriul, ca Acela, care s’a născut în Vifleemul Iudeii şi a adus mântuirea oamenilor, să aducă cu Anul nou şi pacea binefăcătoare, care trebue să fie do­rită azi de orice om. Pentru pace ne plecăm azi ghenunchi cătră Tronul ce­resc, ca să ne trimită o rază de lu­mină şi mângâiere spre o viaţă mai senină, mai tihnită în acest an nou. Ghim­băşanul. Activitatea de caritate a Reuniunilor Femeilor Române din făgăraş, faţă de răniţi. Îndată cu începutul războiului mondis­al, care a dus pe fronturile sale floarea băr­baţilor naţiunei române, Reuniunea femei­lor gr. or. s’a pus în legătură nu numai cu Crucea r­oşie, ci a început mai cu„.sam­ă o activitate îndenpendent şi alăturea cu reu­niunea soră gr. cat. La stăruinţa fpresidentelor s’a statorit o conlucrare între ambele Reuniuni gr. or. şi gr. cat. pe terenul de binefacere, în August, la plecar­ea soldaţilor în războiu, membrele Reuniunilor a petrecut pe ostaşi la gară, îmbărbătându-i şi dăru­­indu-le fiori, ţigarete şi altele. Pe urmă s’a organizat o­ colectă de ru­­fărie, umblând doamnele Reun, tot comis tatul şi şi pe la familiile din foc. Astfel au adunat Reuniunea şi a donat spitalului de rezervă militar 900 bucăţi de rufărie, iară Crucii roşie, Rem­. gr. or. a donat 10 pa­turi complet aranjate, 1200 bucăţi împleti­turi de lână, precum: m­ânecări, aenunchies­te, bonete etc. Pentru cumpărarea lânei s’a făcut cos­lecte, o colectă cu un rezultat de 750 cor. s’a făcut pentru serbarea Crăciunului (1914) a soldaţilor răniţi şi bolnavi 800 la număr primind fie­care din ei felurite daruri. Deasemenea li s’a oferit şi la Paşti ră­niţilor în număr de 1000, din partea Reu­niunilor : ouă roşii, vin, ţigarete, cărţi etc. Ambele Reuniuni au oferit în decur­sul războiului soldaţilor din spitale de res­peţite ori cafele, ciocolate, prăjituri, cărţi de rugăciuni, de cetit şi jurnale, iară spitalului pentru bolile interne s’au trimis 15 litre de Cognac. Rem­. gr. or. a trimis şi spitalului din Sibiiu al Rem­. ,fem. rom. 114 bucăţi rufă­rie, multe obiele şi valuri de pânză. * * * Reuniunea fem. rom. gr. cat. din Făş­căraş, asemenea de la începutul războiului în decursul anului fatal şi de grea încerca­re, a decis organizarea unei colecte, prin care a procurat 5 paturi cu cele necesare în spitalul comitatens. — S’a mai întreprins

Next