Olteanul, 1916 (Anul 8, nr. 1-32)
1916-01-03 / nr. 1
ANUL VIII Făgăraş, Duminecă 3(16) ianuarie 1916. Nr. 1. ABONAMENTUL: pentru Austro-Ungaria: Pe an cor. 5.60 Pe */, an c. 2.80 pentru taaala şi Streinatat. Pe an cor. 12.— Un nr. 10 fill. -Foaie socială, culturală, educativă-instructivă şi economică, adecă pentru trebuinţele economilor, meseriaşilor şi cărturarilor de la sate şi oraşe. Director: DRI G ANI S E N C H E A. £Jjj Ap8f0 DUffiin8C0. INSERTION!: se primesc cu preţuri reduse. Scrisori nebancate se refuză. Manuscripte nu se înapoiază. REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: Făgăraş, strada Csáky Nr. 3. ANUL NOU ..............Trecuta un interval de timp lung de când popoarele bătrânei Europe îşi macină puterea de viaţă pe câmpiile întinse de luptă. Un ropot înfiorat de gloanţe a înspăimântat omenimea din toate colţurile ţărilor combatante. Pareca mânia Ceriului s’a deslănţuit în şirurile omenirei, care geme sub povara suspinilor a părinţilor, văduvelor şi a orfanilor. Din cetatea răutăţilor omeneşti au isbucnit flăcările topitoare de suflete, de vieţi omeneşti. Plumbul, oţelul, granatele strivitoare,o suliţele şi iataganul au devenit forte licăre IV * Firmamentul este înourat de fumul gros eşit din tunurile şi puştile nemiloase, cari seceră sute de mii de vieţi omeneşti. In val-vârtejul frământărilor omeneşti, sabia, pare a avea menirea pentru a pecetlui adevărul şi dreptatea în disonanţa ivită între popoarele Europei suferinde. Oribila catastrofă europeană a învăluit pământul în doliul negru al jalei universale. Uriaşul războiu, care se va scrie cu litere de sânge în analele istoriei lumii a isgonit pacea dulce, senină, din locaşurile ei, a detronat umanitatea, a încătuşat cuvântul dragostei evanghelice, a sugrumat liniştea cea aducătoare de fructe dulci, a isgonit liniştea de la vatra familiară pe mult timp, a causat răni sângeroase în sufletul popoarelor şi a spulberat toate credinţele unei vieţi normale, liniştite. Pământul devenit azi un infern omenesc, face azi pe martorul plin de jale, îndurând cu resemnare cele ce se petrec pe suprafaţa lui. La vetrele familiare unde se formează fericirea publică, astăzi e plâns şi jale. Părinţii şi fiii familiilor sunt azi departe de căminul lor. Vălul doliului s’a întins azi peste popoarele Europei sângerânde. Şi ce se mai zicem despre Quadrupla înţelegere? Această unitate destul de puternică, după o războire de 18 luni, n’a putut avea nici un folos şi rezultat real. Ar dori aceasta Quadruplă să devină stăpânitoare lumii, pe apă şi pe uscat. După ce această Quadruplă înţelegere a inscenat acest 2.65ÎJU pentru PACE. măcel, merge orbiş cu războirea, fără a avea nici cele mai mici şanse de isbandă. — Până când? După ce puterile centrale cu buna lor organizaţie, au pus stăpânire pe Serbia şi Belgia, ar trebui să înţeleagă duşmanii noştri, că forţa lor armată şi disciplina aceleia este inferioară, celor cari până acum sunt în simţită biruinţă. Dar scopul nostru aci nu este a-i tât a face bilanţul învingerilor, cât mai mult a ne face ecoul unei binefăcă- I toare păci. .... Venit-au de peste Ocean zeci de oameni.--milc* *ri, ziălişti,"'de-' ! pitat; şi alţi oameni dirn societatea aleasă americană, venit-au cu cel mai curat gând din propriul îndemn ca să încerce curmarea înfricoşatului măcel, care a luat estensiuni atât de mari. Omenimea dornică de pace, au primit cu dragoste şi bunăvoinţă pe aceşti apostoli ai Păcii. Poate că un duh dumnezeesc să fi inspirat această espediţie a păcii la gândul, că pacea este o condiţiune trebuincioasă pentru toate popoarele aflătoare pe globul pământului. Din palatul păcii trebue să se reverse binefacerile pentru omenime. Pacea, cuvânt divin, numai la adăpostul şi la umbra ta ne putem înviora sufletele, ne putem încălzi inimile a căror palpitaţie este tulburată. Dacă,Evanghelia şi libertatea — după cum zice Mirabeau — sunt temeliile inseparabile ale adevăratei legislaţiuni şi fundamentul vecinic al celui mai desăvârşit stat în neamul omenesc, atunci principiile păcii sunt stâlpul de care este legată fericirea popoarelor de acum şi a celor viitoare, numai condiţiunile păcii pot constitui acel granit tare, care concoardă cu revelaţiunea intre Divinitate şi om. — Rasele fericirii omeneşti şi-au avut totdeauna temeiul, de principiile moralităţii şi iubirii dintre om şi om. în toate ţările combatante, literatura, arta şi şcoala stagnează în măsură mai mică sau mai mare. Acţiunea statelor este îndreptată spre puterea armată. Dee ceriul, ca Acela, care s’a născut în Vifleemul Iudeii şi a adus mântuirea oamenilor, să aducă cu Anul nou şi pacea binefăcătoare, care trebue să fie dorită azi de orice om. Pentru pace ne plecăm azi ghenunchi cătră Tronul ceresc, ca să ne trimită o rază de lumină şi mângâiere spre o viaţă mai senină, mai tihnită în acest an nou. Ghimbăşanul. Activitatea de caritate a Reuniunilor Femeilor Române din făgăraş, faţă de răniţi. Îndată cu începutul războiului mondisal, care a dus pe fronturile sale floarea bărbaţilor naţiunei române, Reuniunea femeilor gr. or. s’a pus în legătură nu numai cu Crucea roşie, ci a început mai cu„.samă o activitate îndenpendent şi alăturea cu reuniunea soră gr. cat. La stăruinţa fpresidentelor s’a statorit o conlucrare între ambele Reuniuni gr. or. şi gr. cat. pe terenul de binefacere, în August, la plecarea soldaţilor în războiu, membrele Reuniunilor a petrecut pe ostaşi la gară, îmbărbătându-i şi dăruindu-le fiori, ţigarete şi altele. Pe urmă s’a organizat o colectă de rufărie, umblând doamnele Reun, tot comis tatul şi şi pe la familiile din foc. Astfel au adunat Reuniunea şi a donat spitalului de rezervă militar 900 bucăţi de rufărie, iară Crucii roşie, Rem. gr. or. a donat 10 paturi complet aranjate, 1200 bucăţi împletituri de lână, precum: mânecări, aenunchieste, bonete etc. Pentru cumpărarea lânei s’a făcut coslecte, o colectă cu un rezultat de 750 cor. s’a făcut pentru serbarea Crăciunului (1914) a soldaţilor răniţi şi bolnavi 800 la număr primind fiecare din ei felurite daruri. Deasemenea li s’a oferit şi la Paşti răniţilor în număr de 1000, din partea Reuniunilor : ouă roşii, vin, ţigarete, cărţi etc. Ambele Reuniuni au oferit în decursul războiului soldaţilor din spitale de respeţite ori cafele, ciocolate, prăjituri, cărţi de rugăciuni, de cetit şi jurnale, iară spitalului pentru bolile interne s’au trimis 15 litre de Cognac. Rem. gr. or. a trimis şi spitalului din Sibiiu al Rem. ,fem. rom. 114 bucăţi rufărie, multe obiele şi valuri de pânză. * * * Reuniunea fem. rom. gr. cat. din Făşcăraş, asemenea de la începutul războiului în decursul anului fatal şi de grea încercare, a decis organizarea unei colecte, prin care a procurat 5 paturi cu cele necesare în spitalul comitatens. — S’a mai întreprins