Opinia, mai 1897 (Anul 1, nr. 1-26)

1897-05-01 / nr. 1

torie încît ţăranca chiar .» sta de-a binele pe iarta de biata moşie“. Aşa f , ' î " ;• . ; * v , : r. o in rău cată a lua aceascul poeticului şi inspi- , vii anul român începe a-şi î. aton pe . aia cu rachiu, băutură alcoolică îndobrocitoare şi distrugătoare a celor mai vitale elemente din om. Beţia care se face la Mafii cu rachiu/e~Incă unul din multele prilejuri de întrire''~a moravurilor noastre, în contra cărora n’avem în deajuns cuvinte pentru a protesta şi ori cît de poetic să fi tabloul pâlcurilor din lume, ce se aşază prin livezi, serbarea istoceşte caracterul prin urcioarele pline toate cu rachiu. §'_ Nefericitul poet N. Beldiceanu ne-a căutat în versuri admirabile un asemenea arminden în care, deşi prin ulcioare e rachiu, dar prin pahare se toarnă vin pentru ? , nu se uita obiceiul din străini. Truna toarelor iubite o primiţi voios cu vin.— Iar de vr 'dun poloboace să nu prindă vinul floarea. Faceţi cum făceau străbunii Isi Armindeni beţi pelin. Gl. Ghilmnescu NOUTĂŢI SULTANUL Puţină istorie — Intre fraţi — Din viaţa la Ildiz-Kiosc — Din tainele Constantinopolei — Turcia barbară — Domnia alcoolului. Mulţi cetitori cred încă, negreşit, că e o simplă modă de a se vorbi de Turcia selbatecă, de barbara semi-lună şi altele. Adevărul însă e că în adevăr există în Europa de azi un stat care presintă contrastul unei mari bogăţii şi vechimi cu cea mai înapoiată cultură şi civilisaţie. Şi statul acesta, care astăzi serbează un nou triumf înscriind o nouă victorie în bogata sa istorie este impend musulman. Abdul daruid II, sultanul actual, este nenarc al le care se vorbește mai mult a de oricare. Ca figură istorică este de un oarecare interes. Al doilea fiu al lui Abdul-Medjid amplinit 4 de ani în Semptembre trecut; a urmat la tron fratelui său, Meremet Muradi, mai mare cu doi ani șinchis, după trei luni de domnie, învinuit de nebunie, la 1876. Mama Sultanului a murit în timpul rasierei acestuia: era atinsă de oftigă. Actuala Validé-sultana este doica lui Abrrrbuluiîn.- - -Urmaş la tron va fi Mehemet Rechadtrfendi, frate mai mic, astăzi izolat şi maltratat. Educţia ce capătă un viitor sultan e din cele mai nule. Pînă la 12 ani prinţul e lăsat cu desăvîrşire pe mina sclavilor, eunucilor şi circasienilor, în harem ; la 13 ani e dat pe mina concubinelor," crescut în aceiaşi ignoranţă. Nimic din ce priveşte cunoştinţa afacerilor politice " se îngădue, ba îl se ascunde totul; ' nu are nicî-o noţiune de stat. 'ului Sultan, Selim, îl se înşiră, cu toate aptitudide ani. e voinic, din palatul imlege, prins di.. bun ..o c». d ■' AL te furie ,ir . / J - ■ & y. Uri. Uri .'/U ■ hu... t-! îffe: : ritate cu fiul eroului de la Plevna, Gazi- Osman Pasa. Moștenitorul Rechad-Effendi e cu totul izolat* păzit de spioni pretutindeni. In oraș nici un musulman nu îndrăznește să-l salută, de teamă să nu se ivească bănueli.... Suirea pe tron a unui sultan e un izvor de intrigi, pîri, duşmănii; o luptă neauzită de josnicii, linguşiri, între eunuci, femei, viziri, şambelani, favoriţi; fiecare caută «partea slabă» de exploatat. Cu Abdul-Hamid II lucrul a fost uşor: frica i-a fost nutrită şi cultivată cu denunţări, bănuieli şi pîrî continue. Era om vesel, sănătos: la 24 de ani firea i se schimbă subit: deveni singuratic, mizantrop, cumpătat, pios; se devota numai femeei sale, Bac-Hanoun şi copiilor. Urcat pre tron în mijlocul unor tragedii, crime şi intrigi care înebunise pe Murad şi-i dăduse tronul lui Abdul, lucrul e uşor de înţeles. Dar Murad e în adevăr nebun? Nimeni nu ştie adevărul. Puterile europene s-au mulţămit cu un certificat medical afirmând că Sultanul detronat suferă de o boală «incurabilă». Frica este boala teribilă de care suferă sultanul, — şi aici e cheea tuturor greşelilor şi crimelor ce s’au comis sub domnia lui. Izolat în palatul său de la Ildiz-Kiosc încunjurat de ziduri formidabile, coline, fortăreţe şi garnizoane fără număr—treizeci de batalioane, Sultanul nu se arată niciodată liunei. Din ce în ce mai temător, înmulţeşte paza şi clădirile împrejur precum şi numărul spionilor plătiţi. Halucinat, urmărit de prorocia ţigancei din Scutari care i-a prezis o moarte violentă, Sultanul ca şi toată lumea oficială se preocupă numai de viaţa sa, necunoscut de popor şi urât de pătura cugetătoare a imperului, doritoare de cultură şi libertate. De teama unui atac a renunţat de a asista la serbările religioase; numai o dată pe an se arată un Constantinopole escortat de negri uriaşi, înconjurat de familie, de femee, de fii şi de fiice, tremurînd însă în fundul trăsurii în mijlocul nenumăraţilor păzitori şi soldaţi care strigă: Padişahîni dokyaha! Viaţă lungă Sultanului) Ce ironie! Inteligent el însuşi, Sultanul domneşte în complicitate cu cea mai conruptă curte, plină de intrigi, lacomă, lipsită de inteligenţă, cultură şi patriotism. Puţinele instituţii de progres au dispărut în marea venalitate, în hoţie şi funcţionalism. Veniturile statului se confundă cu aleSultanului şi ale camarilei , armata bine organizată de germani şi avînd un glorios trecut, fanatizată şi credincioasă e vecinie neplătită, palatul înghite a vorba imperiului, birurile sunt desfiinţate prin mituirea sistematizată. Denunţările înfloresc ca în vremea inchiziţiei, spionagiul e o instituţie de stat, închisorile se deschid în adîncul mării şi din ele dispare pe vecie oricine nu convine Sultanului şi linguşitorilor care exploatează pe bolnav. Stăpînit şi chinuit de boală, Abdul Hamid, născut dintru un alcoolic şi un oftigos, e urmărit de vedenia sîngelui şi astfel se explică toleranţa lui pentru atîtea măceluri şi cruzimi, duşmănialui pentru tot ce e mai îndrăzneţ în gîndire. Domnia lui e spaima tinerituluî cult şi cea mal mare sudare a civilizaţiei. Cu toate aceste bolnavul acesta stârneşte 22 de milioane de oameni — ade tributari — şi conduce omorul a mii de oameni, nepedepsit de • -’N »lag. ~ ^ ----------- Atuncea 'rile din rim I. tl care însurăţeii zic „mă prind". Totuşi îi trimit la spaţii, pe domnii pretendenţi, cu toate că mă gîndesc că anii trec, că toate prietenele să mărită ... Au decireptate bătrînii mei. In Ianuar voi fi măritată, viitorul meu ? Nu ştiu nici aici dacă e frumos sau kost ■ ant. Eu nu pot ale. . * •aur*’ alţii să se ocu-1: d. ■ . a : -ar.t - că părinții, “ cît mai gfbdesc și m dt la |||p.| • car v ’a bate, tre tîe la ps viisvU dacă s-ar vâri în sufletul meu, m’ar face să vărs. Declar însă, sus și tare, că sunt alţii cari nu mi-ar displăcea. Cam greu să zic, am să scriu vederile mele în chestia aceasta. Dar ce faci şi ce se întâmplă, odată în tovărăşia soţului ? Nu prea ştiu. îmi închipuesc totuşi că treaba nu se isprăveşte numai cu sărutatul şi parcă aşi putea spune ce e în joc. Şi pe Urmă—bastă. Habar n’am cum se face şi cum afacerea se fineşte prin a avea cocote. Acum să spun drept: cînd mă gîndesc că eu, Julia, despre care nici un bărbat n-ar putea spune că mi-a văzut gîtul sau genunchiul—cînd mă gîndesc că, la sfatul lui Decembre, un domn oare care mi descopere toate aceste fantarii le ignorez—faptul nu mă mă de fel! ce? Fiindcă sunt lucruri, cari, că trebue să se întâmple. Dacăva e că pudoarea mea, la care treba, nu ţin tare mult, va fi aşa de repede, într-o noapte fi dorit ca să dureze septămănî, an chiar . . . Am chestionat, în privinţă, prietine măritate spre că poţi obţinea, de la bărbatul stfel de lentă concesiune, iele au rîs . . . CRONICA NOUĂ LIGĂ Oricît de îndreptăţit ar fi cineva de a protesta în contra unui rău văzut de toată lumea şi oricit de fundate ar fi argumentele pe care le-ar aduce, osteneala ar fi zadarnică, dacă protestul mi s'ar face la locul lui. Casa nu se poate zidi pe un teren şubred, precum geaba te trudeşti a îndrepta năravurile colectivităţeî. Legiuitorul şi-a făcut datoria îngreunînd rigorile pravilei şi mărind numărul puşcăriilor. Psichiatria, la rîndul ei, studiind fenomenul colectivist a făcut nici invenţiuni în arta de a locui pe nenorociţi. Trudă zadarnică --colectiviştii] remîne cum e, sail nu remîne. " -„Liga Romînă pentru combaterea Alcoolismului“ ne face acelaş efect. Nimene nu se îndoeşte că flagelul acesta este cauza scăderei morale, un isvor de nenorociri petru familii. Dar nenorocirea pare mai mare cind te gîndeşte că leagănul societăţei de temperanţă a stat toctual în Iaşi. Singura împrejurare care mai atrage lumea în bătrîna capitală, care a făcut ca influenţa străinilor să nu CULTE cu totul, este faptul că vinul nostru este într’adevăr sînge din sîngele lui Christos. Iaşul a ajuns un oraş al nectarului, precum oraşul Arches din Franţa,. Uillubach din Germania est —sunt tîrgurî speciale ‘pentru fabrici. Şi precum nimeni n-ar îndrăzni să fie acestor oraşe fabricele, nimeni nu şi-ar fiînchipuit că lupta în contra vinaţuluî va porni tocmai din Iaşi. Este peste putinţă să vizitezi Parisul fără să te abaţi la Tuilleries, să nu vezi vaticanul, venind în oraşul etern, şi să nu te duci la una din numeroasele Boitereci, când vizitezi Capitala Moldovei. Şi dacă vei veni într-o Duminică sau altă serbătoare — şi probabil că aşa va fi—vei fi silit de poliţie să mergi la circiumă, nu doar din pricina vreunui cartel ruşinos dintre gardişti şi cîrciumari, ci din cauza legei socialiste asupra odihnei de duminică, lege care a făcut din proprietarii stabilimentelor de băuturi alcoolice o nouă clasă privilegiată. Suntem cei mai convinşi vrăjmaşi ai alcoolismului, şi, prin urmare, aderenţi ai societăţei de temperanţă. De aceea cerem strămutarea sediului societăţei într’un oraş mai puţin vinicol. Teatru, Muzică, Arte D-na Aristiţa Romanescu îşi termină astăzi seria representaţiunelor sale cu piesa „Dama cu Camelii“,idpina in 5 acte de Alex. Dumas fils. D-na Rmmmiscm va juca rolul Margaretei Gautier, iar rolul lui Armand Duval, îl va ţine d. Napóleone Borelli, regisorul teatrului, care îşi face o plăcere de a da concursul sâfi doamnei . Peste cîteva zile va sosi în Iaşi o trupă de operă italiană, compusă din 10 persoane. Se vor da şase representaţiuni de opere din repertoriul modern.* * * D. Spini Haret, ministrul instrucţiunei publice, cu ocazia vizitării oraşului nostru a chiemat pe dl. Koschnitz, cunoscutul architect al teatrului naţional şi l-a însărcinat cu refacerea scenei şi a foyerului artiştilor de la teatrul naţional din Bucureşti. D. Koschnitz a plecat aseară la Bucureşti pentru a lua planul teatrului şi de acolo va merge la Baden, lingă Viena, unde se afla d. Fellner, pentru a-i cere avizul asupra acestei lucrări. * * * Socotelile construcţiunei teatrului naţional Silit terminat zilele acestea. Clădirea, mobilierul sălii şi instalaţiunea electrică cu toate accesoriile costă 1.200,107 lei. * * * Alaltăeri a sosit la primărie o adresă din partea ministrului instrucţiunel, publice, prin care Ie cere avizul primarelor în privinţa unor reforme de introdus la cursurile ce se predau la conservatorul de muzică şi declamaţiunî. Prietina Septembre Aproape nimeni n’a maî rămas aicea şi veţi conveni că nu ie prea amuzant să stai în Septembre pe ţărmul măreţ. Totuşi mi-e groază cînd mă gîndesc la acel Paris undi înfloresc pretendenţii şi eu am de gînd să amîn pe maî târziu a face cunoştinţa pretendentului meu. Părinţii au consimţit la prelungirea şedere! mele aice. Li-am dat de leac. Li zic: „în ghenare voi fi măritată“ şi pe urmă fac ce pofesc. ....Pe jumătate pustiu, orăşelul ie maî încântător încă. “A maî rămas aicea micul nostru fraţ de parisienî şi două sau trei familii tirene. D’intre acestea eu nu cunosc de cît o fată tînără — o americană. Făcurăm cunoştinţă prin un amic comun — la începutul sesonuluî; după aceia ne întărirâm de mai multe ori pe zi. Pepita — acesta ie numele Americanei — ie harte frumoasă: părul ei ie aproape totant , frumos ca ai’iucu. .3 maî puțin in. Insă ochii ei sunt cu drept cuvînt ca ie catifea neagră, o talie adorabilă, un bust fermecător... Toată lumea a convenit ci Pepita şi eu suntem cele mai drepte vizitatoare ale sezonului. Va urma ! II. 3 INFORMAŢII leii a început la Bucureşti examenul oral pentru concursul de directori de scoale primare. In urma probelor scrise următorii institutori din Iași au fost admişi la probele orale: C. Andriescu, G. Buţureanu, Ştefănescu, Sachelarescu şi D-ra Gavrilescu. Primul procuror a făcut în persoană ancheta de la Institutul Grigorian în privinţa denunţului vînzărei unei fete născute în acel institut, de către mama fetei, în convinenţă cu moaşa şi portarul. Se pare că din această anchetă va resulta că denunţarea e o invenţiune a unui oarecareMădărjan care a voit să-şi răzbune contra unora din personalul institutului. Ancheta făcută de d. Prim-procuror va fi totuşi continuată, conform art. 45 de judecătorul Drăghici. Din urmele fostului judecător de instrucţie Monăstireanu , Curtea de apel secţia I în unanimitate în şedinţa de la 28 Aprilie curent, a achitat pe la Zingher Bucureşteanu de delictul de bancrută frauduloasă. Deţinerea în arest preventiv a inculpatei n’a durat mai puţin de 10 luni. Şi Tribunalul Iaşi secţia I o achitase, în majoritate compusă din d-nul Ghica şi Iamandi. D. Prim Präsident M. Vidraşcu făcuse opinie separată pentru condemnare. Se ştie că Zingher era un mare comerciant de băcălie şi avea o filială intre altele în strada Ştefan cel Mare, lîngă magasinul Schiler. La un moment dat Zinglier lasă afacerea pe mina soţiei sale ha şi ginericul Leon Filerman. Din această gestiune a eşit un faliment cu un activ de 24.000 lei şi un pasiv de 96.000. Judecătorul de instrucţie a dat in judecată pe ha pentru bancrută frauduloasă, dar pe soţ şi ginere ca complice. In acest sens s’au făcut exclusiv cercetările. Tribunalul şi Curtea a achitat pe la Zingler pentru motivul că ea nu era comerciantă—nici propusă încomerţul soţului, în sensul legei comerciale. Natural că complicii au fost achitaţi de delictul de bancrută frauduloasă fără să se prezinte macar în instanţă, deoarece ei au trebuit să urmeze soarta autorului principal. Se zice că parchetul c are intenţiunea a găsit noua formut de drept pentru escrocherie sau abuz de încredere. Astăzi începe la Universitate concursul pentru catedra de pedagogie de la şcoala normală din Bîrlad. Comisiunea este compusă din domnii: Coco Dimitrescu preşedinte, I. Găvănescu şi C. Leonardescu membri. Candidează domnii: Patriciu, actual suplinitor al catedrei, Longhinescu şi Velculescu, revizor şcolar în judeţul Ilfov. Asară a plecat din Iaşi Dl Ministru Haret. D-sa a fost dus la gară după cum şi fusese adus de aceeaşi membri ai corpului didactic care duc şi aduc pe toţi miniştri de instrucţie. Se pare că, cu schimbările aceste dese deminiştri hainele de paradă ale acestor domni se cam rosese, de aceia un oarecare negustor de haine gata din strada Golia se laudă că în aceste 3 zile a vîndut 10 părechi de haine negre şi a dat cu chirie vr’o 5. In ce priveşte şcolile Dl Haret a vizitat numai localurile. La Universitate s’a convins că noul local nu va pute servi aşa de curînd, deoarece are nevoe de cel puţin 200 metri cubi de apă, adică 400 sccăii mari de apă pe zi. Toată inteligenţa primului ajutor a edilităţei noastre Dl Gh. Tăcu va fi incapabilă de a organiza o atare procesiune de şacali. La Liceul internat a asistat intr’uri cerc foarte restrîns de savanţi — şi de unde s’ar găsi mai larg la Iaşi — la experienţele d-lui director Hurmuzescu cu razele Roentgen şi altele. Se pare că de dată aceasta s’au găsit tuburi Geisler mai solide. Dl Hurmuzescu se zice că a fost chiar foarte plăcut impresionat, văzînd că experienţele fizice interesează mult mai mult pe Dl Haret de cit pe predecesorul sac la care dl Hurmuzescu se oferise în zadar de repetate ori cu astfel de experienţe. La otel Traian în camera d-lui Ministru s’au consumat în 2 săli, vr’o 30 de caruri şi s’a discutat foarte mult, dar tot cam o parte, fiecare invitat avînd cîte ceva de cerut, altă dată chiar contra unul coinvitat. Unul i-a vorbit de sora scoasă pe nedrept din profesorat, altul că dl Mărzescu a făcut o mare greșală însărcinînd pe profesorul de estetică cu picturile de la Universitate etc. înainte de a se delecta cu razele Roentgen dl Haret a fost nevoit să cedeze stăruinţelor d-lor T. Burada şi Muzicescu şi să înghită o bucată de muzică la conservatorul din Iaşi. De ce-i omul Ministru! La plecare d-l Ministru n’a avut înfăţoşarea că ar voi să se reîntoarcă curînd în Iaşi. Curtea de Apel s. II a judecat ori apelul făcut de executorii testamentelor defunctului episcop Melchisedeck contra sentinţei Trib. Roman care admitea pe baza cererea surorei defunctului sechestru judiciar pe toată averea de succesiune. Curtea a confirmat sentinţa, numind conservator pe d-1 Măndinescu. A pledat pentru intimata d-1 Gh. Panu,eară pentru executorii testamentari d-1 P. Missir. In lumea tribunalelor se vorbeşte despre oarecare schimbări in parchetul de Iaşi. Se zice ca fostul supleant de la Trib. comercial D-1 Gh. Crupenschi înlocuit, se ştie, de d-l Şendrea va fi numit procuror in locul D-lui Lefter Dimitrescu, care trece şef de parchet la un tribunal din provincie. Se vorbeşte, şi de reintegrarea D-lui Costică Grigoriu, care a şi plecat alaltăeri la Bucureşti pentru a se întoarce cu decretul de reintregrare. I . -I Halfer, ministrul şcoalelor, a vi-Ci'.'s O-au Ui ci i*"soţii de dd. I/ Fintănariu, membru in comitetul teatral si C. R. Penescu, prefectul poliţiei. Mai tîrziu ministrul a vizitat şcoala normala «Vasile Lupu» împreună cu dd. P. Rîşcanu, inspector general al înv. secundar şi Dimitrescu, şeful serviciului technic al ministerului de instrucţie. D-l Haret a promis a face toate îmbunătăţirile de care clădirea şcoalei are neapărată nevoie. S-a aprobat de ministerul de interne, proiectul consiliului sanitar al comunei de a se construi în Iaşi două crematorii, necesare la arderea gunoaelor. Aceste crematorii vor costa 180.000 lei. Astăzi, vineri, începe la ministerul şcoalelor oraturi cu seria a treia a institutorilor, și institutoarelor, cari candididează pentru directorat. D-l doctor Anibal Bălăceanu a fost numit definitiv medic secondar al spitalului Pașcanu din localitate.