Opinia, iunie 1897 (Anul 1, nr. 27-50)
1897-06-01 / nr. 27
ştia de satul întreg ce boeri vin spre cercetare, spre anchetă, şi cum pe atuncisuntem în secolul XVIII şi începutul celui de al XIX, termenul oficial era sprafcă, şi sătenii au trebuit să zică cu termenul oficial că boerii vin să facă sprafcă, adică anchetă. Sensul acesta îl găsim chiar în teatrul lui Alexandri. Se întră în cercetare. Vornicul şi paşnicul satului, preotul, urmat de ceata răzeşilor eşiaţ la cămp să măsoare. Se hotăra funia de măsurat; să făcea palma domnească, care se trecea pe hotărnici; se scoteau hrisoavele vechi de proprietate şi în sfîrşit se măsura. Se întrebau oamenii bătrîni, şi spusele lor adesa auun mare interes istoric şi social. Boerii remíneau lămuriţi într’un fel sau în altul şi treaba se isprăvea. Răzeşii remíneau cu măsura, iar boerii îşi încheiau la casa jalbaşului referatul lor cătră Domn de rezultatul sprafcei făcută la faţa locului. Hârtia odată făcută, se dădea în mîna jalbaşului, iar el o prezenta înapoi lui Vodă. Care a trebuit să fie urmarea în mare parte a acestor daraveri de moşii, e că mica proprietate a suferit faţă de marea proprietate. Boerii în majoritatea cazurilor rupeau moşiile, mai ales că măsurătoarele făcindu-se cu palma, nimic nu era mai şubred decit această măsură. Răzeşii vedeau că li se măsuraumoşiile, dar la urma urmei se trezeau cu cîţiva stînjeni răşluiţi, sprăjcuiţi. Am ales ca exemplu Pocreaca, pentru că acolo s’a purtat un proces celebru pe la începutul secolului acestuia, în care răzeşii au fost păgubiţi de o mare parte din pămîntul lor. Să generalizăm acest caz la toate satele răzăşeşti, la toţi proprietarii cărora în urma pricinilor, li se făcea sprafcă la faţa locului şi ne vom explica râspîndirea acestei vorbe — cel puţin în Moldova — şi generalizarea înţelesului peiorativ de azi. Cu toată sprafca făcută de boierii hotărnici, care indeplineau în aparenţă formele unei cercetări drepte, răzeşul cel fript la inimă cu pămîntul răpit a început a lua în derîdere pe boeri cu sprafca, ca dovadă de pierderea moşioarei lor. «Apoi rou de noi, fraţilor. Avem să ne perdem pămîntul, că au venit boerii aceştia să facă sprafca. S’a pus boerul pe capul nostru şi a izbutit la domnie să scotă boeri hotărnici, să vie să ne facă sprafcă la moşie. Nu ştiţi ce-au păţit răzeşii din satul de peste deal? Pe toţi i-au făcut sprafca proprietarii. Azi aşa, mâne aşa ; vorba s’a lăţit şi din cauză că împrejurările eşiatt defavorabile răzeşilor, el au pelerizat cuvîntul. Cuvîntul sprafca e rusescul sprafca, care înseamnă anchetă, informaţie, referat. O. Ghibănescu IDILELE şi Tu îl chemi, dorind cu lacrimi Sărutarea buzei lui: Insă preţ pe jurăminte Şi pe vorbe să nu pui... Ci-l priveşte ’n ochi, cuminte, Şi’n adîncul lor să ’nveţi Taina dragostei: întrînşii Trece para altor vieţi. Valului ÎI se urăşte Fundul mărilor adinei,— Dar Îi place să sărute Pieptul gol al multor stînci. Mierea ce l-o sorbi pe buze El o rea unei femei,— Lacrimi de zărești sub geana V E de sigur plînsul ei... Vezi-le cum se depărtează.... Peste-o clipă el va da Cine știe cărl slute Mierea de pe buza ta... Lui Nu ’ntreba de ce te-apropii, Dar te-apropie de ea — Şi parfumul tinereţel De pe buze tot i-l bea. Tu eşti vîntul care’n treacăt Mîngăii focul—şi-l omori: Rază—tu descoperi fructul In aroma unei flori. Te opresc chemări ascunse: Altor vieţe te supui Cind pe-altarul tinereţel Clipa de dorinţi de pui,— Şi apoi, cind porţi aiurea Clipa dulce de noroc. Pe pămînt — nu cade raza Pururea’n acelaşi loc... Nu’ntreba de ce te-apropii, De ce fugi de buza ei,— Nici să juri iubirea toată Unei singure femei... THTKOII Se’ntîlnesc mîhnite ’n cale Două doruri într’un rînd, Dintr’o parte unul, — celalt împotriva lui mergînd. Se opresc atunci din umblet — Şi zimbind se înţăleg: Fiecare-n jumătate — Dar vroindu-se întreg. Se măsoară cu privirea, Se alătură apoi: «Soartă, azi alini dorinţa Fiecărui dintre noi...» O, ce magică beţie De uitări şi de iubiri! Iar urmarea?... E tristeţea Unei crude amăgiri. Dorurile-şi mină pasul Şi oftînd te înţăleg: Fiecare-i jumătatea Unul ideal întreg... * ♦ * Astfelin ţinta re’ntregirii Nedesăvîrşitei vieţi Pururi imboldeşte goana însetatei tinereţi Voiea veşnic neajunsă A deşarte! năzuinţi Este legea vieţe! scurte Şi izvorul de dorinţi. Ca s’astîmpere o clipă Focul lacomei porniri Sufletul apucă umbra Trecătoarei fericiri : Dar cu dor se amăgeşte Şi se umple gol cu gol Guri se caută o clipă Ce pe urmă-şi dau ocol... Căci din lunga veşnicie Clipa scurtă ni s’a dat : Farmec are tot ce este Spre peire însămnat... TRISTIS. Teatru, Muzică, Arte Premiul I la concursul de desemn ţinut la Bucureşti in cursul lunei Mai, între elevii cursului secundar din ţară, de către societatea „Tinerimea Romînă“, l-a obţinut tînărul Dospinescu Petre din clasa a V-a a Liceului Naţional din Iaşi, elevul d-luî C. B. Penel, profesor de desemn la acel liceu. E de regretat că cel mai talentat dintre elevii liceului, Dîmboviceanu elevul d-luî V. Costin s’a prezentat prea târziu la concurs. La acest concurs s’a prezintat vre-o 250 de concurenţi.* Duminică, 1 Iunie, se va reprezenta la teatrul naţional, piesa Don Cezar de Bazau. Această reprezentaţie este organizată de comuna Iaşi cu binevoitorul concurs al societăţii dramatice, spre a se veni în ajutorul nenorociţilor inundaţi din partea de jos a oraşului. Cu reprezentaţia aceasta teatrul naţional se închide, până în toamnă. Celebra tragediană, Charlotte Wolter, la Burgteatrul din Viena, a murit la urma unei indelungate suferinţe. Baroneasa de Wolter, soţia unui distins general austriac, era una din cele mai bune antrepreţe ale dramelor marilor clasice. * Amintim că astăzi, sâmbătă, are loc concertul d-nei Irena Vladaia. Biletele sunt plasate, în mare parte. JDBDLJLSJLBI 31 Maiu 1897 Hotel Traian : I. Popovici inginer. București; Leon Costinel prop. Verest!; M. Freundman voiaj. Botoșani; Paul Christ voiaj. București; I. Sufrin voiaj, Bucureşti; Jean SchwartzBucureşti; Wilhelm Hüter artist, Bucureşti. Hotel Buch; M-me Stîrcea, Dorohoî; Dr. Csrîstofor, Beriad; D. Antonescu, Dorohoî. rouMAT. Suntem informaţi că d. Iancu Vidraşcu, membru supleant în delegaţiunea judeţeană, îşi va da demisia din această demnitate. Motivul ar fi că ieri a fost închis aproape o oră în latrina prefecturei şi d-sa interpretează aceasta, că ar însemna, în orice caz, o absolută indiferenţă pentru persoana sa, deoarece a fost uitat de mai marii judeţului, atîta timp în acel poetic loc. Mine, 1 Iunie, încep lucrările în scris ale absolventelor şi absolvenţilor de la şcolile normale de institutoare şi învăţători din Iaşi. Subiectele acestor lucrări în scris se vor da de la Bucureşti, de către minister, şi se vor deschide în sala de examinare, în faţa candidatelor şi candidaţilor, de cătră delegatul ministerului. Tribunalul de Iaşi s. II-a a acordat noi martori d-nei Maria Tataru care reclamă personal şi ca tatrice a doi copii suma de 30.000 lei de la C. F. R. daune pentru că soţul ei, defunctul frînar Gh. Tataru care a fost tăiat de tren, pe linia Iaşi Podul Iloael la cantonul 95. Tăerea s’a produs prin aceia că Tataru fiind pe un vagon cu frină, fără grilaj şi fiind obosit de oarece făcuse un serviciu neîntrerupt de 30 de oare, a fost asvîrlit la curba de lîngă Sîrca, între vagoane. C. F. R. luptă din răsputeri pentru a cîştiga procesul, deoarece se tem de crearea unui precedent, dîndu-se daune pentru consecinţele surmenajului funcţionarilor inferiori. Ori, la 4 ore, o nouă consfătuire a avut loc la primărie între doi : Gane, Tăcu, Lepadatu, Costandache, Cozadini, Vereanu şi idrologul Lindley. Hidrologul şi-a presentat condiţiunele, pentru aducerea apei. Ele corespund în totul acelor anunţate de noi, în chiar ziua în care d. Lindley avuse prima intervedere cu primarul. O discuţiune s’a lncins între dd. Tăcu, IV. Ioan şi Findley, cu privire la modificarea condiţiunelor propuse de acest de pe urmă. D. Fîndrey a respins că din condiţiunele stipulate nu se poate schimba nimica, sau, în caz contrar, d-sa refuză a lua lucrările asupra-ei. S’a mai hotărît a se lăsa ideologului latitudinea de a presinta un deviz de lucrări pănă la suma de 12 milioane şi de a întinde cercetările pănă în Carpaţi. A rămas ca întreaga chestiune să fie desbătută în şedinţa publică de astăzi, sâmbătă. * esi această ocaziune d. Cozadiai, consilier comunal, a atras atenţiunea primarului asupra faptului, că un vot a fost luat, în şedinţa de la 6 Februarie, că apa poate fi adusă numai din Prut. Primarul a respins că va elucida chestiunea, in şedinţă publică. Asupra acestui vot de la 6 Februarie Opinia a insistat intr’un număr trecut. Şedinţa aceasta intimă a avut şi partea iei duioasă. Primăriul s’a împăcat cu d. Tăcut cu care se certase de cu zi, din pricină că propunerea ajutorului de primar, de a asfalta stradele din apropierea teatrului, n’a fost luată în seamă. Asupra inundaţiunilor ni se scrie din Podul Iboaei, cu data de ieri . In urma ploilor torenţiale, apele Bahuiului, eşind din albia lor, au inundat şesul spre Erbiceni. Aceasta ie a treia oră de cînd apele se revarsă. Apele iau o mulţime de lemne din pădurea Delenilor şi le duc în alte părţi. Pănă la ora 6 apele continuă a creşte. Societatea ştiinţifică şi literară a ţinut şedinţă, ieri seara, sub preşedinţia d-lui A. D. Xenopol. Dl A. C. Cuza a dat cetire, unei frumoase poezii «Bate vint», în care poetul îşi întreabă inima lui de ce înghiaţă, cînd natura reînvie, bătînd vînt de primăvară Dl Stere continuă cu cetirea prea imteresantului sau studiu: Noţiunea de persoană în drept, şi anume Cap II, în care arată motivele biologice, psihologice şi sociologice cari au dictat, în mod fatal formarea Societăţilor. Autorul utilizează cu aceiaşi uşurinţă izvoarele germane, francese, engleze şi ruseşti. Studiul acesta al d-lui Sterea e o parte din Teza sa de Licenţă în Drept, teză care e deja dată la tipar, şi va apărea negreşit la 10 Iunie de supt teascurile tipografiei Goldner. Şedinţa s’a suspendat după ce s’a luat hotărîrea că serbarea celui de al 9 an al înfiinţării Arhivei, proectată pe ziua de mâne 1 Iunie nu se poate face, faţă cu vremea ploioasă. Ceremonia hirotonisirei archimandritului Conon Aramescu, ca archiereu al Romanului, nu va mai avea loc mini duminică, din pricina întrerupţiei de comunicaţie. Noul ales plecase joi seara la Bucureşti, de unde trebuea să se întoarcă sîmbătă împreună cu I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei şi cu trei archierei, aleşi de acesta, cari, după legile canonice trebue să participe la ceremonie, împreună cu toţi ceilalţi pasageri, plecaţi joi seara, archimandritul Gonon a rămas în Mărăşeşti. Se ştie că, pentru canalizarea Calcaiiei, Consiliul comunal a hotărît expropierea unor case și terenuri din preajma acestu pariu. Aflăm astăzi, că un consilier comunal, convins de utilitatea acestor exproprieri, a intrat în tratative cu erezii lui Ion Călin, pentru a cumpăra o casă situată în preajma Calcaviei. Asupra acestui proiect de gheșefii vom mai reveni. Iată liniile, actualmente Întrerupte, din cauza inundaţiunelor. a) . Crasna- Huşi Paşcani-Dolhasca Crajduri-Ruhăesci Durata de restabilire va fi 84 ilile aproximativ. b) . Ploesci-Mizil Durata de restabilire va fi 24 fire c). Paşcani-Muncel Circulaţia posibilă prin transbordare. Mersul din Iaşi spre Bucureşci este posibil prin Paşcani-Bacău- Mărăşeşti - Tecuci - Bărboşi - Făurei-Feteşti. Pentru transporturi de mărfuri sunt întrerupte distanţele: Criajduri-Buhăesei Paşcani-Muncel Paşcani-Dolhasca Crasna-Huşi Sini Iea - Iiugesci Prpesei-Mizil Primăria a dispus ca toţi inundaţii din mahalaua Frumoasă, să fie găzduiţi prin localurile din strada Nicolina. Toate cheltuelile de găzduire vor fi suportate de comună. Conform noului regulament, toate examenele de la facultatea de medicină vor începe la 15 Iunie. Aflăm cu părere de rău încetarea din viaţă a d-luî Charle Saint-John, ministru al Angliei, la New Orleans în America. Defunctul, care făcea parte din marea familie istorică a lui Bolingbrocke, a fost consul în Iaşi, în anul 1873—unde s’a căsătorit cu o romîncă, fiica d-lui Al. Jora şi a d-nei Sultana Manu. Complimentele noastre de condoleanţă întristatei familii. Medicul plăşea Codru anunţă că anghina şi scarlatina cari bântuiau în comuna Bîrleşti — s’au stins cu desevărşire. Sesiunea curţei cu juri se deschide Marţi, 3 Iunie. Va prezida d. Consilier Roiu, asistat de dd. C. Grigoriu şi Gane. Afară de pricinele anunţate se vor mai judeca: în ziua de 9 Iunie, Simcha şi Iancu Bachman, pentru dare de foc; în ziua de 10, Gheorghe al Mîndrei, pentru lovituri cauzătoare de moarte şi, în ziua de 11, procesul de presă intentat ziarului Evenimentul. D. doctor Thiron va ţinea astăzi, la orele 8 şi jumătate seara, în amfiteatrul institutului anatomic o prelegere asupra Progresului ştiinţei şi apărarea de boale. Conferinţa se ţine în profitul «studenţilor români în medicină». W* FOIŢA ZIARULUI „OPINIA" ORFANI! PARTEA I-a CELE DOUA SURORI ORFANII Glasul îi tremura tot mai tare și ochiul arata tot mai multă temere. — Amica de care vă vorbesc, astăzî foarte bogată, era odinioară atît de săracă, atît de’nenorocită, ineît, într’un moment de nebunie, mizeria o împinsă să săvîrşească o crimă., pentru care va avea o vecinîcă remuşcare..Şi-a părăsit copilul.. Cu fruntea plecată ca şi cum ar fi apasat-o cea mea grea durere şi ruşine, ea ’şi pusese batista la gură pentru a înăbuşi un gemăt. — Spălătorul şi femeea se uitau unul la altul, palizi. — Zece ani! tresări d-na Francois. — Strada Mail.... — Strada Mail!.... — Nenorocita femea trecea pe acolo, nebună de desperare, neavînd în sîn lapte pentru Suzană.... — Suzana !.... — O trăsură de spălătorie stătea la o respintire întunecoasă. N’o păzea nimeni... strada era deșartă. Atunci mama fără inimă, dar nenorocită cu toate aceste, avu deodată gîndul nebun... un gînd care azi o îngrozește.... Un gemăt întrerupse vorba străinei care tremura de înfiorare. — Ea dădu o ultimă sărutare copilei sale pe care nu putea suferi s’o vadă strîngîndu-se în brațele ei... o lepădă în trăsura aceea, apoi fugi, înebunită... Dar căzu la pămînt zdrobită... Credem că sfîrșit de acum cu dînsa... Dar în leșinul sau păstră încă amintirea nenorocirilor.—o trăsură trecu... văzu că o femee îmbrățoșază copila... Putea să moară de acum... Dar nu muri... După ani de chin şi nevoie... deodată viaţa el se schimbă. O moştenire mare neaşteptată îmbogăţi pe biata femee saracă. Intîiiul gînd fu să-şi regăsească copila. Dar cum s’o afle ? Cum să-i dea de urma ca să-i resplătească cu bogăţii dragostea ei de mamă ?.... „Numai decît se puse s’o caute... Alergă în toate părţile. Povesti pretutindeni istoria vieţe! sale triste. Dar nici o urmă... nici o speranţă. „Fetica mea!... Copila mea!...“ se jălea ea zi şi noapte. Apoi, în sfîrşit, avu o lămurire, dar trecătoare ca un fulger. Da, hîrtia aceia o s’o ducă la bun capăt... Ea îî va vede fericirea de mamă. « Ce nenorocire, vai? Hîrtioara aceea n’o mai regăsesc...“ Ce blestem o urmărea ! Era pierdută!... N’avea macar puterea să mai plîngă... iată însă că ieși... — Obrazul străinei, din zbârcit și posomorit, întinerise și se luminase de bucurie. — Ieri în sfîrșit norocul mi-o redădu. Iat-o! Și tremurînd desfăcu o cucată de hirtie îngălbenită și ceti cu voacea strînsă pe jumătate. JEAN FRANQOIS —spălător de rufe— la Ivry—sur—Seine — Da da, —aici e un adevăr zise și d. Franois cetind biletul. Dar Suzană. — A murit! strigă necunoscuta speriată. — O, nu ! Dar a plecat... — Plecat! Unde?!De ce?... — Pentru că nu mai puteam s’o ţin. Știu eu unde o fi ? — Gonită!... Aţi gonit-o !... Nu se poate să fi făcut una ca asta !... Nu-i așa doamnă, că nu-i drept... Plîngi, dumnezeule !... Nu-mi răspundeţi!.. — Da, plîng! răspunse repede d-na Franțois strîngînd cu putere mîna străinei. Dar nu tremuraţi aşa. Nu-i departe. Abia a ieşit de aici. * — Și o aduc îndărăt! strigă bărbatul repezîndu-se iar spre uşă. Dar nu sfîrșise încă—și se opri înlemnit pe cînd străina și femeea sa se aruncase una în braţele altuia. Dinspre partea rîuluî veniau strigăte grozave: — Ajutor!... Ajutor! Un om năvăli în casă strigînd : — Francois, ajutor!... Suzana... fata ta se îneacă! — Suzana! Și Francois se repezi ca un trăsnet. Străina, nebună, îngrozitoare, se zbătea în brațele spălătoarei. — Fata mea!... Vreau pe fata mea! mizerabili, voi mi-ați omorăt-o !... Vreau pe fata mea! — Dumnezeule, scap-o! Dă-i copilul îndărăt se rugă d-na Franțois, plîngînd. Și deodată, cînd ea căuta încă să fugă, genunchii necunoscutei se frînseră; cu ochii închiși, grozav de palidă, ea rămăsese fără suflare In braţele d-nei Francois. Tremurînd şi palid de remuşcări spălătorul ajunse dintr’o săritură pe malul Senei. _______________________(va urma) Doctorul V. I. Bejan Medic primar al Institutului Gregorian Profesor la Universitate Consultaţii in Cabinetul seu, Strada Armena 3 ______in toate zilele de la 1 — 4 p. m.______ Moşie de arendat Moşia Copăceana, din jud. Fălciu, în mărime de 400 fălci pămînt foarte bun şi nou, împărţit în loc de arătură, fînaţ şi imaş, dotată fiind cu Case de locuit, fîntînă cu apă bună, aflîndu-se situată între 2 gări apropiate, pe linia ferată «Crasna-Huşi», şi avînd alăturea sute de locuitori ce au nevoie de pămînt şi pentru hrană şi vitelor lor. Este de arendat pe un nou period de ani, înceţpîndu-se chiar de pe acuma. Doritorii de a o lua în arendă, sunt rugaţi a se adresa, pentru detaile, la subsemnata proprietară, domiciliată în Iași, strada Primăriei No. 27. Elisabeta Costachi Boldur II 8 OPINIA