Opinia, iunie 1897 (Anul 1, nr. 27-50)

1897-06-01 / nr. 27

ştia de satul întreg ce boeri vin spre cercetare, spre anchetă, şi cum pe atunci­­suntem în secolul XVIII şi începutul ce­lui de al XIX, termenul oficial era sprafcă, şi sătenii au trebuit să zică cu termenul oficial că boerii vin să facă sprafcă, a­­dică anchetă. Sensul acesta îl găsim chiar în teatrul lui Alexandri. Se întră în cercetare. Vornicul şi paş­nicul satului, preotul, urmat de ceata răzeşilor eşiaţ­ la cămp să măsoare. Se hotăra funia de măsurat; să făcea palma domnească, care se trecea pe hotărnici; se scoteau hrisoavele vechi de proprie­tate şi în sfîrşit se măsura. Se întrebau oamenii bătrîni, şi spusele lor adesa au­­un mare interes istoric şi social. Boerii remíneau lămuriţi într’un fel sau în altul şi treaba se isprăvea. Răzeşii remíneau cu măsura, iar boerii îşi încheiau la casa jalbaşului referatul lor cătră Domn de rezultatul sprafcei făcută la faţa locului. Hârtia odată făcută, se dădea în mîna jalbaşului, iar el o prezenta înapoi lui Vodă. Care a trebuit să fie urmarea în mare parte a acestor daraveri de moşii, e că mica proprietate a suferit faţă de ma­rea proprietate. Boerii în majoritatea cazurilor rupeau moşiile, mai ales că măsurătoarele făcindu-se cu palma, nimic nu era mai şubred de­cit această măsură. Răzeşii vedeau că li se măsurau­­mo­­şiile, dar la urma urmei se trezeau cu cîţi­va stînjeni răşluiţi, sprăjcuiţi. Am a­­les ca exemplu Pocreaca, pentru că a­colo s’a purtat un proces celebru pe la începutul secolului acestuia, în care ră­zeşii au fost păgubiţi de o mare parte din pămîntul lor. Să generalizăm acest caz la toate sa­tele răzăşeşti, la toţi proprietarii cărora în urma pricinilor, li se făcea sprafcă la faţa locului şi ne vom explica râs­pîndirea acestei vorbe — cel puţin în Moldova — şi generalizarea înţelesului peiorativ de azi. Cu toată sprafca făcută de boierii ho­tărnici, care indeplineau în aparenţă for­mele unei cercetări drepte, răzeşul cel fript la inimă cu pămîntul răpit a înce­put a lua în derîdere pe boeri cu spraf­ca, ca dovadă de pierderea moşioarei lor. «Apoi rou de noi, fraţilor. Avem să ne perdem pămîntul, că au venit boe­rii aceştia să facă sprafca. S’a pus bo­­erul pe capul nostru şi a izbutit la dom­nie să scotă boeri hotărnici, să vie să ne facă sprafcă la moşie. Nu ştiţi ce-au păţit răzeşii din satul de peste deal? Pe toţi i-au făcut sprafca proprietarii. Azi aşa, mâne aşa ; vorba s’a lăţit şi din cauză că împrejurările eşiatt defa­vorabile răzeşilor, el au pelerizat cu­­vîntul. Cuvîntul sprafca e rusescul sprafca, care înseamnă anchetă, informaţie, re­ferat. O. Gh­ibănescu IDILELE şi Tu îl chemi, dorind cu lacrimi Sărutarea buzei lui: Insă preţ pe jurăminte Şi pe vorbe să nu pui... Ci-l priveşte ’n ochi, cuminte, Şi’n adîncul lor să ’nveţi Taina dragostei: întrînşii Trece para altor vieţi. Valului ÎI se urăşte Fundul mărilor adinei,— Dar Îi place să sărute Pieptul gol al multor stînci. Mierea ce l-o sorbi pe buze El o rea unei femei,— Lacrimi de zărești sub geana­ V E de sigur plînsul ei... Vezi-le cum se depărtează.... Peste-o clipă el va da Cine știe căr­l slute Mierea de pe buza ta... Lui Nu ’ntreba de ce te-apropii, Dar te-apropie de ea — Şi parfumul tinereţel De pe buze tot i-l bea. Tu eşti vîntul care’n treacăt Mîngăii focul—şi-l omori: Rază—tu descoperi fructul In aroma unei flori. Te opresc chemări ascunse: Altor vieţe te supui Cind pe-altarul tinereţel Clipa de dorinţi de pui,— Şi apoi, cind porţi aiurea Clipa dulce de noroc. Pe pămînt — nu cade raza Pururea’n acelaşi loc... Nu’ntreba de ce te-apropii, De ce fugi de buza ei,— Nici să juri iubirea toată Unei singure femei... THTKOII Se’ntîlnesc mîhnite ’n cale Două doruri într’un rînd, Dintr’o parte unul, — celalt împotriva lui mergînd. Se opresc atunci din umblet — Şi zimbind se înţăleg: Fiecare-n jumătate — Dar vroindu-se întreg. Se măsoară cu privirea, Se alătură apoi: «Soartă, azi alini dorinţa Fiecărui dintre noi...» O, ce magică beţie De uitări şi de iubiri! Iar urmarea?... E tristeţea Unei crude amăgiri. Dorurile-şi mină pasul Şi oftînd te înţăleg: Fiecare-i jumătatea Unul ideal întreg... * ♦ * Astfelin ţinta re’ntregirii Nedesăvîrşitei vieţi Pururi imboldeşte goana însetatei tinereţi Voiea veşnic neajunsă A deşarte! năzuinţi Este legea vieţe! scurte Şi izvorul de dorinţi. Ca s’astîmpere o clipă Focul lacomei porniri Sufletul apucă umbra Trecătoarei fericiri : Dar cu dor se amăgeşte Şi se umple gol cu gol Guri se caută o clipă Ce pe urmă-şi dau ocol... Căci din lunga veşnicie Clipa scurtă ni s’a dat : Farmec are tot ce este Spre peire însămnat... TRISTIS. Teatru, Muzică, Arte Premiul I la concursul de desemn ţinut la Bucureşti in cursul lunei Mai, între elevii cur­sului secundar din ţară, de către societatea „Tinerimea Romînă“, l-a obţinut tînărul Dospi­­nescu Petre din clasa a V-a a Liceului Naţional din Iaşi, elevul d-luî C. B. Penel, profesor de desemn la acel liceu. E de regretat că cel mai talentat dintre elevii liceului, Dîmboviceanu e­­levul d-luî V. Costin s’a prezentat prea târziu la concurs. La acest concurs s’a prezintat vre-o 250 de concurenţi.* Duminică, 1 Iunie, se va reprezenta la teatrul naţional, piesa Don Cezar de Bazau. Această reprezentaţie este organizată de comuna Iaşi cu bine­voitorul concurs al societăţii dramatice, spre a se veni în ajutorul nenorociţilor inundaţi din partea de jos a oraşului. Cu reprezentaţia aceasta teatrul naţional se închide, până în toamnă. Celebra tragediană, Charlotte Wolter, la Burgteatrul din Viena, a murit la urma unei indelungate suferinţe. Baroneasa de Wolter, soţia unui distins ge­neral austriac, era una din cele mai bune antre­­preţe ale dramelor marilor clasice. * Amintim că astă­zi, sâmbătă, are loc concertul d-nei Irena Vladaia. Biletele sunt plasate, în mare parte. JDBDLJLSJLBI 31 Maiu 1897 Hotel Traian : I. Popo­vici inginer. București; Leon Costinel prop. Verest!; M. Freundman voiaj. Botoșani; Paul Christ voiaj. București; I. Sufrin voiaj, Bucureşti; Jean SchwartzBucureşti; Wil­helm Hüter artist, Bucureşti. Hotel Buch; M-me Stîrcea, Doro­­hoî; Dr. Csrîstofor, Beriad; D. Anto­­nescu, Dorohoî.­ ­ rouMAT. Suntem informaţi că d. Iancu Vidraş­­cu, membru supleant în delegaţiunea jude­ţeană, îşi va da demisia din această dem­nitate. Motivul ar fi că ieri a fost în­chis aproape o oră în latrina prefectu­rei şi d-sa interpretează aceasta, că ar însemna, în orice caz, o absolută indife­renţă pentru persoana sa, de­oare­ce a fost uitat de mai marii judeţului, atîta timp în acel poetic loc. Mine, 1 Iunie, încep lucrările în scris ale absolventelor şi absolvenţilor de la şcolile normale de institutoare şi învă­ţători din Iaşi. Subiectele acestor lu­crări în scris se vor da de la Bucureşti, de către minister, şi se vor deschide în sala de examinare, în faţa candidatelor şi candidaţilor, de cătră delegatul mi­nisterului. Tribunalul de Iaşi s. II-a a acordat noi martori d-nei Maria Tataru care re­clamă personal şi ca tatrice a doi copii suma de 30.000 lei de la C. F. R. daune pentru că soţul ei, defunctul frînar Gh. Tataru care a fost tăiat de tren, pe linia Iaşi Podul Iloael la cantonul 95. Tăerea s’a produs prin aceia că Tataru fiind pe un vagon cu frină, fără grilaj şi fiind obo­sit de oare­ce făcuse un serviciu neîn­trerupt de 30 de oare, a fost asvîrlit la curba de lîngă Sîrca, între vagoane. C. F. R. luptă din răsputeri pentru a cîştiga procesul, de­oare­ce se tem de crearea unui precedent, dîndu-se daune pentru consecinţele surmenajului func­ţionarilor inferiori. Ori, la 4 ore, o nouă consfătuire a a­­vut loc la primărie între doi : Gane, Tăcu, Lepadatu, Costandache, Cozadini, Vereanu şi idrologul Lindley. Hidrologul şi-a presentat condiţiunele, pentru aducerea apei. Ele corespund în totul acelor anunţate de noi, în chiar ziua în care d. Lindley avuse prima in­­tervedere cu primarul. O discuţiune s’a lncins între dd. Tăcu, IV. Ioan şi Findley, cu privire la modificarea condiţiu­­nelor propuse de acest de pe urmă. D. Fîndrey a respins că din condiţiunele stipulate nu se poate schimba nimica, sau, în caz con­­trar, d-sa refuză a lua lucrările asupra-ei. S’a mai hotărît a se lăsa ideologului la­titudinea de a presinta un deviz de lu­crări pănă la suma de 12 milioane şi de a întinde cercetările pănă în Carpaţi. A rămas ca întreaga chestiune să fie desbătută în şedinţa publică de astă­zi, sâmbătă. *­ esi această ocaziune d. Cozadiai, con­silier comunal, a atras atenţiunea primarului asupra faptului, că un vot a fost luat, în şedinţa de la 6 Febru­arie, că apa poate fi adusă numai din Prut. Primarul a respins că va elucida chestiunea, in şedinţă publică. Asupra acestui vot de la 6 Februa­rie Opinia a insistat intr’un număr tre­cut. Şedinţa aceasta intimă a avut şi par­tea iei duioasă. Primăriul s’a împăcat cu d. Tăcut cu care se certase de cu zi, din pricină că propunerea ajutorului de primar, de a asfalta stradele din apropierea teatrului, n’a fost luată în seamă. Asupra inundaţiunilor ni se scrie din Podul­ Iboaei, cu data de ieri . In urma ploilor torenţiale, apele Bah­­uiului, eşind din albia lor, au inundat şesul spre Erbiceni. Aceasta ie a treia oră de cînd apele se revarsă. Apele iau o mulţime de lemne din pădurea Deleni­­lor şi le duc în alte părţi. Pănă la ora 6 apele continuă a creşte. Societatea ştiinţifică şi literară a ţinut şedinţă, ieri seara, sub preşedinţia d-lui A. D. Xenopol. Dl A. C. Cuza a dat cetire, unei frumoa­se poezii «Bate vint», în care poetul îşi întreabă inima lui de ce înghiaţă, cînd natura reînvie, bătînd vînt de primăvară Dl Stere continuă cu cetirea prea im­teresantului sau studiu: Noţiunea de persoană în drept, şi anume Cap II, în care arată motivele biologice, psiholo­gice şi sociologice cari au dictat, în mod fatal formarea Societăţilor. Autorul uti­lizează cu aceiaşi uşurinţă izvoarele ger­mane, francese, engleze şi ruseşti. Studiul acesta al d-lui Sterea e o par­te din Teza sa de Licenţă în Drept, te­ză care e deja dată la tipar, şi va apă­rea negreşit la 10 Iunie de supt teas­curile tipografiei Goldner. Şedinţa s’a suspendat după ce s’a luat hotărîrea că serbarea celui de al 9 an al înfiinţării Arhivei, proectată pe ziua de mâne 1 Iunie nu se poate face, faţă cu vremea ploioasă. Ceremonia hirotonisirei archimandri­tului Conon­ Aramescu, ca archiereu al Romanului, nu va mai avea loc mini duminică, din pricina întrerupţiei de comunicaţie. Noul ales plecase joi seara la Bucu­reşti, de unde trebuea să se întoarcă sîmbătă împreună cu I. P. S. S. Mitro­politul Moldovei şi cu trei archierei, a­­leşi de acesta, cari, după legile cano­nice trebue să participe la ceremonie, împreună cu toţi ceilalţi pasageri, plecaţi joi seara, archimandritul Gonon a rămas în Mărăşeşti. Se ştie că, pentru canalizarea Calcaiiei, Consiliul comunal a hotărît expropierea unor case și terenuri din preajma ace­stu pa­riu. Aflăm astă­zi, că un consilier comunal, convins de utilitatea a­­cestor exproprieri, a intrat în tra­tative cu erezii lui Ion Călin, pen­tru a cumpăra o casă situată în preajma Calcaviei. Asupra acestui proiect de gh­e­­șefii vom mai reveni. Iată liniile, actualmente Întrerupte, d­in cauza inundaţiunelor. a) . Crasna- Huşi Paşcani-Dolhasca Crajduri-Ruh­ăesci Durata de restabilire va fi 8­4 ilile aproximativ. b) . Ploesci-Mizil Durata d­e restabilire va fi 24 fire c). Paşcani-Muncel Circulaţia posibilă prin tran­­sbordare. Mersul din Iaşi spre Bucureşci este posibil prin Paşcani-Bacău- Mărăşeşti - Tecuci - Bărboşi - Fău­­rei-Feteşti. Pentru transporturi de măr­­furi sunt întrerupte distanţele: Criajduri-Buhăesei Paşcani-Muncel Paşcani-Dolhasca Crasna-Huşi Si­ni Iea - Ii­u­gesci Prpesei-Mizil Primăria a dispus ca toţi inundaţii din mahalaua Frumoasă, să fie găzduiţi prin localurile din strada Nicolina. Toate cheltuelile de găzduire vor fi suportate de comună. Conform noului regulament, toate e­­xamenele de la facultatea de medicină vor începe la 15 Iunie. Aflăm cu părere de rău încetarea din viaţă a d-luî Charle Saint-John, minis­tru al Angliei, la New­ Orleans în America. Defunctul, care făcea parte din marea familie istorică a lui Bolingbrocke, a fost consul în Iaşi, în anul 1873—unde s’a căsătorit cu o romîncă, fiica d-lui Al. Jora şi a d-nei Sultana Manu. Complimentele noastre de condoleanţă întristatei familii. Medicul plăşea Codru anunţă că an­ghina şi scarlatina cari bântuiau în co­muna Bîrleşti — s’au stins cu dese­­vărşire. Sesiunea curţei cu juri se deschide Marţi, 3 Iunie. Va prezida d. Consilier Roiu, asistat de dd. C. Grigoriu şi Gane. Afară de pricinele anunţate se vor mai judeca: în ziua de 9 Iunie, Simcha şi Iancu Bachman, pentru dare de foc; în ziua de 10, Gheorghe al Mîndrei, pen­tru lovituri cauzătoare de moarte şi, în ziua de 11, procesul de presă intentat ziarului Evenimentul. D. doctor Thiron va ţinea astă­zi, la o­rele 8 şi jumătate seara, în amfi­teatrul institutului anatomic o prelegere asupra Progresului ştiinţei şi apărarea de boale. Conferinţa se ţine în profitul «studen­ţilor români în medicină». W­* FOIŢA ZIARULUI „OPINIA" ORFANI! PARTEA I-a CELE DOUA SURORI ORFANII Glasul îi tremura tot mai tare și o­­chiul arata tot mai multă temere. — Amica de care vă vorbesc, astă­zî foarte bogată, era odinioară atît de să­racă, atît de’nenorocită, ineît, într’un mo­ment de nebunie, mizeria o împinsă să săvîrşească o crimă., pentru care va avea o vecinîcă remuşcare..Şi-a părăsit copilul.. Cu fruntea plecată ca şi cum ar fi apasat-o cea mea grea durere şi ruşine, ea ’şi pusese batista la gură pentru a înăbuşi un gemăt. — Spălătorul şi femeea se uitau unul la altul, palizi. — Zece ani! tresări d-na Francois. — Strada Mail.... — Strada Mail!.... — Nenorocita femea trecea pe acolo, nebună de desperare, neavînd în sîn lapte pentru Suzană.... — Suzana !.... — O trăsură de spălătorie stătea la o respintire întunecoasă. N’o păzea ni­meni... strada era deșartă. Atunci ma­ma fără inimă, dar nenorocită cu toate aceste, avu de­odată gîndul nebun... un gînd care azi o îngrozește.... Un gemăt întrerupse vorba străinei care trem­ura de înfiorare. — Ea dădu o ultimă sărutare copilei sale pe care nu putea suferi s’o vadă strîngîndu-se în brațele ei... o lepădă în trăsura aceea, apoi fugi, înebunită... Dar căzu la pămînt zdrobită... Credem că sfîrșit de acum cu dînsa... Dar în leși­nul sau păstră încă amintirea nenoroci­rilor.—­o trăsură trecu... văzu că o fe­­mee îmbrățoșază copila... Putea să moa­ră de acum... Dar nu muri... După ani de chin şi nevoie... de­odată viaţa el se schimbă. O moştenire mare neaşteptată îmbogăţi pe biata femee saracă. Intîiiul gînd fu să-şi regăsească copila. Dar cum s’o afle ? Cum să-i dea de urma ca să-i resplătească cu bogăţii dragostea ei de mamă ?.... „Numai decît se puse s’o caute... A­­lergă în toate părţile. Povesti pretutin­deni istoria vieţe! sale triste. Dar nici o urmă... nici o speranţă. „Fetica mea!... Copila mea!...“ se jălea ea zi şi noapte. Apoi, în sfîrşit, avu o lămurire, dar tre­cătoare ca un fulger. Da, hîrtia aceia o s’o ducă la bun capăt... Ea îî va vede fericirea de mamă. « Ce nenorocire, vai? Hîrtioara aceea n’o mai regăsesc...“ Ce blestem o urmă­rea ! Era pierdută!... N’avea macar pu­terea să mai plîngă... iată însă că ieși... — Obrazul străinei, din zbârcit și po­somorit, întinerise și se luminase de bucurie. — Ieri în sfîrșit norocul mi-o redădu. Iat-o! Și tremurînd desfăcu o cucată de hir­­tie îngălbenită și ceti cu voacea strînsă pe jumătate. JEAN FRANQOIS —spălător de rufe— la Ivry—sur—Seine — Da da, —aici e un adevăr zise și d. Franois cetind biletul. Dar Suzană. — A murit! strigă necunoscuta spe­riată. — O, nu ! Dar a plecat... — Plecat! Unde?!De ce?... — Pentru că nu mai puteam s’o ţin. Știu eu unde o fi ? — Gonită!... Aţi gonit-o !... Nu se poa­te să fi făcut una ca asta !... Nu-i așa doamnă, că nu-i drept... Plîngi, dumne­zeule !... Nu-mi răspundeţi!.­. — Da, plîng! răspunse repede d-na Franțois strîngînd cu putere mîna stră­inei. Dar nu tremuraţi aşa. Nu-i depar­te. Abia a ieşit de aici. * — Și o aduc îndărăt! strigă bărbatul repezîndu-se iar spre uşă. Dar nu sfîrșise încă—și se opri înlem­nit pe cînd străina și femeea sa se a­­runcase una în braţele altuia. Din­spre partea rîuluî veniau strigăte grozave: — Ajutor!... Ajutor! Un om năvăli în casă strigînd : — Francois, ajutor!... Suzana... fata ta se îneacă! — Suzana! Și Francois se repezi ca un trăsnet. Străina, nebună, îngrozitoare, se zbă­­tea în brațele spălătoarei. — Fata mea!... Vreau pe fata mea! mizerabili, voi mi-ați omorăt-o !... Vreau pe fata mea! — Dumnezeule, scap-o! Dă-i copilul îndărăt se rugă d-na Franțois, plîngînd. Și de­odată, cînd ea căuta încă să fugă, genunchii necunoscutei se frînseră; cu ochii închiși, grozav de palidă, ea rămăsese fără suflare In braţele d-nei Francois. Tremurînd şi palid de remuşcări spă­lătorul ajunse dintr’o săritură pe malul Senei. _______________________(va urma) Doctorul V. I. Bej­an Medic primar al Institutului Gregorian Profesor la Universitate Consultaţii in Cabinetul seu, Strada Armena 3 ______in toate zilele de la 1 — 4 p. m.______ Moşie de arendat Moşia Copăceana, din jud. Fălciu, în mărime de 400 fălci pămînt foarte bun şi nou, împărţit în loc de arătură, fînaţ şi imaş, dotată fiind cu Case de locuit, fîntînă cu apă bună, aflîndu-se si­tuată între 2 gări apropiate, pe linia fe­rată «Crasna-Huşi», şi avînd alăturea sute de locuitori ce au nevoie de pămînt şi pentru hrană şi vitelor lor. Este de a­­rendat pe un nou period de ani, înce­­ţ­pîndu-se chiar de pe acuma. Doritorii de a o lua în arendă, sunt rugaţi a se adresa, pentru detaile, la sub­semnata proprietară, domiciliată în Iași, strada Primăriei No. 27. Elisabeta Costachi Boldur II 8 OPINIA

Next