Opinia, octombrie 1897 (Anul 1, nr. 126-151)

1897-10-01 / nr. 126

Tîrguil Cerealelor — Serviciul Semaphorului — Itrili la 29 Septembrie 1897.­ ­ţf)isposiţiunea cumpărătorilor ceva mai pro­nunţată pentru toate articolele, ilar fără nici o îmbunăţire de preţuri pentru grînele antiepo­­zitate aci. La ei­ contra orzul şi porumbul mal susţinut. Sosirile pe uscat sunt foarte minime. S'ail obţinut următoarele preţuri: Cota oficială — prin fir telegrafic — 29 Septembrie 1897. Cereale vîndute 71120 hect. Griu maxim libre 5694 preţul 11.60 şlep. Crin minim libre 51 preţul 8.50 calc. Porumb maxim libre 64 preţul 7.75 şlep. Porumb minim libre 60 prețul 5.90 şlep. Cereale sosite pe apă 54350 hect. Cereale so­­­le pe uscat 7800. Citalaţi, 2!) Septembrie 1897. Cinquantină 2500 hect.163% libre 7.25 maga­­sie. Orz 500 hect. 44­ libre 4 lei 50 bani ma­­gasie. Orz 1100 hect. 44 libre 4 lei 50 bani ma­­gasie. Orz 2200 hect. 45 libre 4 lei 45 bani ma­­gasie. Orz 3009 hect. 43­­ libre 4 lei 45 bani obor. Orz 1400 hect. 42 libre 4 lei 25 bani ma­game. Ovez kilograme 30,000 hect. 30 K libre 825 l/6 kgr. magasie. Ovăz kilograme 50000 hect. 26fi libre 8 magasie. (lOBiuian­ța 29 Septembrie 1897. Orz 1000 hect. 4 lei magazie. Inul 970 hect. 12 lei. Secara 630 hect. 4 lei 30 t­. Ovez 430 ,hect. 3 lei 30 b. Rapița 480 hect. 6 lei 40 b. Crin de toamnă 350 hect. 10 lei 50 b. Grune 51/53 Ibr. după călit. br. 1075—­1225 vag. „ 54/56 ,. „ „ 1250­ 1350 „ „ 56/57 „ „ „ 1350 1450 „ Secar­ă comună 840 — 860 ,. Orz de furagiu 640— 650 „ Oves 860— 900 „ Fasole de Ialomiţa 1200 -1250 „ „ de Moldova 1300—1450 „ Porumb 740 —750 „ Navlurile vapoarelor continuă a fi neplijeate in portul nostru. CONSILIUL COMUNAL —Şedința din 29 Septembrie— Prezidează d. Gine. Sunt prezenţi [d-nii: Tacit, Lepadatu, col.­ Botez, Constandachi, părintele Ve­­reanin, Stihi, Gozadini şi Ghica. D. Gerne spune că în vedere desvol­­tărei ce urmează a se da tîrgului de la noul abator, crede că la inaugurarea a­­cestui stabiliment să fie invitat şi pri­marul Vienei, d. Lueger. E chiar de pă­rere a se trimete o­­comisiune [care să invite pe d. Lueger să vie la Iaşi cu o­­cazia înaugurărei abatorului. O. col. Botes e de aceiaşi părere şi adaogă că numai printr’un export mare de vite în Austria şi ’n special pentru populaţia Vienei, se’ va putea face ceva pentru a mai rădica comerţul acesta din starea în care se află.­­De asemenea e pentru numirea unei comisiuni care să meargă la Viena. Se alege o comisiune compusă din d-nii Tăcu şi Ghica care să meargă la Viena pentru a invita pe d. Lueger. D. Ghica cere a i se pune la dispo­ziţie toate actele conţinînd măsurile lu­ate relativ la poliţia veterinară şi altele de asemenea natură, pentru a putea, în cunoştinţa legilor referitoare la comer­ţul de vite, să discute cu d. Lueger a­­supra unei înţelegeri oare­care. D-sa con­sideră­­alegerea d-sale ca o deosebită cinste ce i se face din partea cosiliului. ~r Suma cheltuelilor nu e fixată, ci re­­măne a fi hotărîtă în familie. * O mică scenă de la consiliul comunal. Reporterul nostru stă de vorbă cu pre­fectul de poliţie. D. Eduard Ghica se apro­­pie şi spune : — M’a pus in comisiune cu Tăcu să merg la Viena. Pe mine, fiind­că sunt Inteligent, şi pe cornu Iorgu, fiind­că ştie nemţeşte. — Nu te-aşi felicita de loc, dacă ai fi tot atit de inteligent dumneta pe ctt ştie conu­ Iorgu nemţeşte, i-a răspuns reporterul nostru.* D. Gerne ceteşte raportul serviciului contencios în ^privinţa ^exproprierel lo­cului din faţa hotelului Traian. D. Lepadatu zice că consiliul trebue să pronunţe de urgenţă epoca cînd va pune stăpânire pe locul expropriat şi a­­ceasta conform art. 12. Pe de altă parte ridicarea şi aşezarea grilajului reclamă o cheltuială mare şi d-sa cere ca odată cu votul în privinţa termenului să se voteze ci­ 5000 de treî pentru scoaterea grilajului. D. col. Botes­: „La ce aceşti 5000 de tei? întâi să avem locul şi pe urmă să dis­cutăm în privinţa grilajului?». D. Costandachi:—5000 de tei e ne mai auzit de scump. D. Ghica:­­D-le primar, vă rog res­­pundeţi dacă pînă la venirea regelui lo­cul va fi expropriat. D. Gane spune advocatului Handoca să dea explicațiuni. I).­ Handoca arată că e imposibil a se expropria după toate formele locul în chestiune. D. Lepadatu calculează zilele și arată imposibilitatea de a se face lucrarea. Consilieri î’acuză pe d. Handoca. Acesta respunde că n’a avut de­cît să hotă­­rească mai curînd exproprierea. D. Le­padatu gesticulează. E un sgomot, asur­zitor şi nu se mai poate înţelege nimica. Făcîndu-se puţină linişte, d. Ghica pro­nunţă apăsat: ^—D-lor, contest spusele d-lor Lepadatu şi Handoca. Ambii sunt advocaţi dar nu ştiu ce fac şi ce spun ! Mulţumită intervenţiei prefectului de poliţie—care se află în sală — lucrurile se mai limpezesc niţel, şi se hotîresce că comuna va întra în posesiunea locului pe ziua de 18 octombrie şi va plăti 4000 de lei ch­eltueli pentru ridi­ca­rea grilajului. B. Cosa­dini se miră că tocmai d. Mo­­tăş consilier comunal, nu respectă condiţiu­­nile contractului încheiat cu primăria şi nu se supune­ ordinului administraţiei co­munale de a curăţi locul din faţa caselor d-sale din piaţa Unirei pentru a se în­cepe odată lucrările necesare în acea piaţă. D. Gane spune că va interveni din nou pe lîngă d. Motăş. D-sa mai citeşte o adresă a chimis­tului comunal Şumuleanu prin care arată că după o lucrare de 40 zile a terminat în fine analiza izvoarelor d-luî Paianu. D. Şumuleanu cere plata servi­ciului făcut. D. Gane propune a i se da suma de 500 lei. D. Ghica observă că lucrarea­­d-luî Șumuleanu n’a fost de loc ușoară, avînd în vedere faptul că o sumă de izvoare indicate de d. Paianu nici nu există, au trebuit zile întregi pentru descoperirea unui izvor. Lucrarea d-lui Sum­­u­­leanu­ va fi decizi­vă in procesul pe care d. Paianu l-a intentat co­munei. Şi pentru o lucrare de asemi­­nea natură, după o muncă de 40 zile să-i daţi numai 500 lei? D-sa propune a i se da una mie lei. Pentru această sumă votează d-nii Ghica şi Stihi, restul consilierilor pentru 500 lei. D. Cosadini observă faptul curios că deşi se prevăzuse la noul abator —pre­cum de alt-fel se tree la toate clădirile mari—două pietre comemorative, astă­z.T­­otuşi—nu ştiu cauza- s’a pus numai una, eliminîndu-se a se pune ast-fel numele a­­celora cari mai mult de cît noi toţi au contribuit la facerea acestui stabiliment! De ce să punem acolo numele d-rului Jocu ? D. Tăcu respunde că nu înţelege a pune acolo numele tuturor funcţionarilor. Primarele reprezintă pe toţi funcţionarii şi numele lui e pus pe piatra comemo­rativă. D. Cosadini:—D-le Tăcu, odinioară bă­nuiam numai, dar acuma sunt sigur că e o resbunare la mijloc. Jocu a făcut mai mult de­cît d-v şi numele Inî tre­­bueşte pus acolo. D. Gane, văzînd că lucrul ia o turnură ne­plăcută pentru d-sa, ridică şedinţa anunţând că chestia va fi pusă în şedinţa de mâine or poimâne, pînă cînd speră d-sa că va îmblînzi pe d. Gozadini, ori va împaca capra cu varza. „OPINIA“ LA Tg.-OCNA Doctorul Popescu-Cornel, specialist in mînu­­irea ciomagului, a fost mutat, cum se ştie, de la Tg.-Ocna, la Roşiorii-de-Vede,drept pedeap­să pentru locuitorii acestui oraş. înainte de a pleca, însă, doctorul-ciomag a ţinut să dea o reprezentaţie de adio. Sub­ pretext de a vizita un bolnav peste vale, doctorul Popescu a pus caii la trăsura primă­riei şi a plecat la băile Nastasachi, întovărăşit de sergentul de pompieri Gheorghe Călin, care făcea slujbă de vizitiu. După ce se ghiftueşte bine la d. Christea Cer­chez, îngrijitorul băilor, doctorul porneşte pe valea Slanicului. Drumul fiind lung, ciom­ăgaşul doctor se opreşte pe la toate circiumele şi se adapă ca un bu­rete. Ajuns la Cerdac, jumăta­tea drumului dintre Ocna şi Slănic, întră din nou în circiumă cu conductorul trăsurei şi trage o beţie cum rare ori se vede. Pornesc apoi îna­inte pînă la isvoarele minerale ale Stanicului, la Satul nou. Aci poposesc la Tanasachi, cari, văzind că doctorul nu se gîndeşte să dea hrană cailor, trimite trăsura la Ştefan­ .Catrinţaş. La a­­cest nou popas, noul rugăciuni către fiinţa dătă­toare de veselie. La miezul nopţii, doctorul îşi vine un mo­ment în fire şi dă ordin vizitiului să­­pue rail la trăsură, dar nu plăteşte hrana cailor—de a­­ceia e silit s’o plătească cîrciumarul. In gura Slănicului, o suburbie a comunei T. Ocna, doctorul ia la bătae pe vizitiu. Acesta, zăpăcit de ciomagul beţivului, sare de pe capră şi părăseşte hăţurile in mîinele doctorului,­­fu­gind să dea de veste comandantului de pom­pieri. Cînd a sosit comandantul tulumbagiilor, spec­tacolul era nu se poate mai hazliu: trăsura, ruptă şi răsturnată într’un şanţ; caii, sugrumaţi, zăceau lingă trăsură— iar doctorul, obosit de munca nopţii, dormia somnul drepţilor rezemat cu capul pe un bolovan şi cu urzici la nas. Trezit din somn, doctorul o rupe de fugă, în­­chipuindu-şî că e urmărit de vrăşmaşii sei, şi nu se opreşte de cît la puntea Vălcicăî, într’o casă care tolerează pe toţi beţivii. Cînd a început cine­va aşa,­­cum a început doctorul Popescu—trebuia neapărat să sfîrşască cum a sfîrşit. Trotuşanu, „Opinia“ la Vaslui In scop de a-şî căpătui pe toţi favoriţii, sau mai bine zis ciomăgaşii de cari se servia în timpul opoziţiei, prefectul nostru a numit ca sub-comisar la poliţia din Vaslui pe un bărbier care respunde la numele de Ion Teodorescu, zis şi Bălălău. Pentru a dovedi cetitorilor capacitatea aces­tui sub-comisar, este de ajuns să citez următo­rul caz: Un comerciant din Vaslui avînd a primi o sumă de bani de la un lucrător ce era angajat de comună a face reparaţie la primărie, adre­sează o cerere judecătorului de pace, care dis­pune a se opri suma în mina d-lui primar pînă la judecarea cauzei. Subcomisarul fiind însărcinat de poliţai cu a­­ceastă oprire de bani, se prezintă la d. primar în ziua de 24 curent şi spune cele ce urmează : — Să trăiţi, d-le primar, in numele Legel ve declar sechestrat. Felicitările noastra onor. Administraţii pen­tru gentilii şi deştepţii funcţionari de cari este înconjurată. OPINIA Comuna Vaslui are un serviciu special pentru vidanje. Cunoaştem că cu acest serviciu a fost însărcinat un timp oare­care comisarul comu­nal B. Sevescu, care a şi încasat mai mulţi bani de pe la proprietarii de localuri, iar de la un timp supravegherea acestor vidanje şi înca­sarea banilor a trecut asupra d-lui ajutor de arimar C. Motăş. Ambii aceşti funcţionari nu au dat pină as­­tă-zi nici un com­pt comunei de sumele încasate de el, afară de 18 lei luaţi de d. Motăş de la d. Gheorghiu, şi 40 de lei pe 2 chitanţe elibe­rate pe numele d-lui T. Rosetti, pentru localul d-nei Lucia Sul­in, iar toţi ceilalţi bani înca­saţi cu isvoa’de şi care se urcă la o frumuşică sumă nu se ştie’ce s’au făcut, căci deţinătorii iu obiceiul a’încasa bani fără a elibera chitan­ţe nici cu matcă, nici de mină şi pînă azi. 27 Septembrie, nu s'a făcut nici o vărsare la bir­­oul comunal afară de sumele arătate mai sus. Slicobic. Congresul din Hamburg Am relatat, într’un număr trecut des­pre primele şed­in­ţi ale congresului social­­democraţieî germane din Hamburg. Intre rezoluţiunele privitoare la orga­nizarea internă a partidei s’a hotărit a se menţinea actualul sistem de redac­­ţiune şi imprimare a ziarului oficial cen­tral Worwărts. Ideia înfiinţărei unei ti­pografii a partidei pentru imprimarea lui Worwărts a fost respinsă. Congresul a luat o serie de rezolu­tu lui privitoare, cerînd abrogarea legilor şi regulament­are privitoare la servitori, cari sunt supuşi unui regim archaic ce permite abuzuri revoltătoare; o altă re­­zoluţiune privitoare la gratuitatea ser­viciului medical, farmaceutic şi a în­­mormîntărilor pentru cei lipsiţi de mij­loace. O propunere cerînd luarea de măsuri pentru întinderea propagandei la ţară nici n’a fost luată în consideraţie. Polonejii manifestând dorinţa de a a­­vea agitatori cari să grăiască’populaţiei în limba naţional-polonă, a stîrnit o dis­cuţie vie, polonii acunzînd pe socialiştii berlinejî de jandarmi prusieni. Propunerea unui delegat de a se re­nunţa la serbarea internaţională de 1 Mai a stîrnit de asemenea violente pro­testări. Anul acesta 1 Mai căzînd intr’o Duminecă s’a menţinut felini de se ser­ba această zi, ca în anii trecuţi. In privinţa atitudine! socialiştilor in viitoarele alegeri se votează următoarea moţiune : «Congresul decide că tovarăşii au da­toria de a se pregăti de pe acum, pen­tru viitoarele alegeri şi de a pune pre­tutindeni candidaţi. La al doilea scrutin socialiştii pot vota pe un candidat bur­ghez, care va lua angajamentul de a menţine, în integritatea lor, sufragiul u­­ni­versal, prerogativele bugetare ale par­lamentului, libertatea de asociaţie, în­truniri şi coaliţiuni, de a respinge pro­iectul de lege pentru restrîngerea liber­tate! presei, şi a legilor pentru ridica­­rea impozitelor pe obiectele de prima necesitate». BERĂRIA CENTRALĂ In fie­care seară orchestra su­b conducerea celebrului violonist profesor F. Borteanu şi a deca­nului artiştilor ieşen­, Ionică Barbu. Bere Zimbru, Bere Bereş, (Op­­pler), Bere Bavareză. 3 ULTIME INFORMAŢII D. Penescu, poliţaiului oraşului Iaşi, pleacă la Bucureşti Joi seara pentru a lua ultimele instrucţiuni în privinţa mă­surilor ce urmează a fi luate cu ocazia prezenţei părechei regale în Iaşi. Plecarea din Sinaia a A A. LI. PR. Prin­cipele Ferdinand şi Principesa Maria va avea loc mîine la ora 1 p. m. Precum am spus, Alteţa Lor Regele vor fi însoţite pînă la Predeal de MM. LTj. şi Regina, cum şi de d-nii miniştri.­­ Se ştie că „Academia Romînă“ a ridicat d-luî B. P. Ilasden autorizarea de a mai continua Magnum Etymologicum, cu care a însărcinat pe d. Ph­ilippidi. D. Hasden a adresat, zilele trecute, o Intim­­pinare, prin care arată că contractul d-sale es­­piră la Aprilie viitor şi că, pînă atunci, d-sa înţelege a-şi continua lucrarea. O veste care a întristat de­sigur pe cetăţenii ieşeni şi în special profesorii noştri universitari, a fost adusă de Dra­pelul şi reprodusă de o gazetă locală, anume că d. Dimitrescu Iaşi a fost în­sărcinat, din partea ministrului instruc­ţiei, să pronunţe discursul festiv în nu­mele profesorilor universitari ieşeni cu ocazia inaugurărea universităţeî, ştire ca­re ar fi fost o ofensă pentru corpul nos­tru profesoral dacă s’ar fi adeverit. Faptul însă, nu este exact. Iată ce-a putut da loc la astă greşală. D. Dimitrescu—Iaşi a spus că de­oa­­re­ce primele disertaţii ca profesor u­­niversitar le-a ţinut între zidurile veche­ universităţi, va ţinea două prelegeri, în cursul iernei, între zidurile nuoei uni­versităţi iaşane. De aci confuzia. De alt­fel, conform programului, la universitate nu va vorbi de­cît M. S. Regele şi rectorul universitate­.­­ Dumineca viitoare, comitetul naţional studenţesc va ţine cîte o întrunire pub­lică la Craiova şi la Ploeşti, în Gestiu­nea naţională. La 12 octombrie se vor ţine întruniri la Galaţi, Brăila şi T.­Severin. j1S­­Pe cînd ier­a mai mare sgomot la şe­dinţa de ieri a con­siliului comunal, d. Handoca, hărţuit de consilieri că a în­curcat treaba în privinţa expr­opri­erei grădinei otelului Traian, într’un mo­ment de furie, exclamă : „Nu sunt nu­mai eu de vină. De unde o să luaţi cel 37,000 lei pentru a-l depune la casa de consemnaţii PS­D. Tăcu, furios i-a respuns : D-nule Handoca, d-ta să-ţi cauţi de cărticică şi de ţifra articolului. Nu te amesteca unde nu trebue. Noi vom depune cei 37.000 lei în bonuri de rentă amortizabilă“. Nu-i vorbă. Va pocnit el Conu Iorgu, dar a­ spus şi un lucru care afirmă spusele noastre. In hula comunala nu se mai alia nici im b­an. " Aflăm că d. Bengescu, ministrul ple­nipotenţiar al ţării la Bruxelles şi la Haga, şi-a dat demisiunea motivată pe larg. " In­­ziua de 20 octombrie se va face la Plo­eşti, cu mare pompă, şi în presenţa M.S. Rege­lui, solemnitatea desvălireî monumentului come­morativ al resbelului Independenţei ridicat în p­­oaia batalionului 2 de vînători, întrunirea studenţilor Alaltăeri s’a ţinut în sala Hugo în­trunirea studenţilor. Sala era plină. La oarele 2 d. Miculescu, luând cel d’intăiu cuvântul, mulţumeşte publicului că a venit în număr aşa de mare ca să’şî manifeste sentimentele naţionale. Ungurii, zice oratorul, au crezut că noi vom sta nepăsători faţă de perse­­cuţiunile fraţilor noştri de dincolo, ve­nirea d-voastră aci însă este desminţirea cea mai mare ce li se dă. * * * D. Disescu spune că d-sa a venit la întrunire pentru a-şi arăta sentimentele sale patriotice, iar nu pentru a face po­litică. Chestia naţională este mare, căci ea durează de foarte mult timp. Se înşală cei ce cred că o asemine chestiune a­­parţine numai oamenilor politici, ea a­­parţine întregului neam românesc. D-sa citeşte nişte pasagii din consti­tuţia ungurească şi spune că Românii sunt recunoscuţi ca naţiune în Ungaria deci datoria noastră este de a protesta contra persecuţiunilor ce se aduc fraţilor noştri. D. Disescu vorbind despre decorarea lui leszensky, termină spunând că a fost decorat cu Coroana­ României nu per­soana lui leszensky, ci funcţia lui. După aceasta mai vorbeşte studentul Tamara şi d. Cancicoff. D. I. L. Caragiale, fiind chemat la tri­bună, spune că nu trebue să se amestece politica în chestia naţională şi că cel mai turn lucru este ca toţi romînii să se adune în jurul Ligei şi astfel să se agite chestia naţională. D. Caragiale a fost furtunos aplaudat. * * * D. Miculescu anunţă publicului că stu­denţii vor ţine două mari întruniri în chestia naţională la Ploeşti şi Craiova şi citeşte apoi următoarea telegramă din partea cetăţenilor pe care o va trimite d-lui Bab­eş: „Martire, Porneşti din nou pe calea ce duce la temniţă şi pe care o cunoşti în destul, căci e calea libertăţei maghiare con­struită de cea mai injustă justiţie din lume. Inaugurezi prin suferinţă denunţarea formală a vorbelor împărăteşti de la Pesta trîmbiţătoare de civilizaţie ungu­rească. Fr.*,... Noua ta osîndă resimţită de întregul neam romînesc va spune în­deajuns, şi nu o mai poate nega nimeni, că orgia de la Pesta n’a fost de­cît o farsă. Te salutăm, martire, şi îţi strigăm din capitala Romîniei cu glasul convingere!: Bărbăţie şi răbdare, căci ceasul mântui­re­ se apropie“. Telegrama a fost primită cu aplauze. D. Cozadiniî, consilier comunal, a ri­dicat în şedinţa consiliului comunal ches­tia cu plăcile comemorative de la noul abator şi-a pus înainte­­numele D-rului Jocu, care ar fi fost oare-cum nedreptă­ţit prin măsura luată de d. Tăcu, căci Jocu ar fi fost iniţiatorul acestei impor­tante lucrări. D. Cozadini, a luat, pretext numele lui Jocu, căci în realitate d-sa voia să res­­­une nedreptatea ce s’a făcut d-luî Ch­ai­­gneau inginer-șef.­­ * S’a numit o comisiune compusă din d-niî Chaigneau, Ropală, revizor şcolar, Cozadini, consilier comunal, şi Tzony Miltiade, pentru a face în cursul săptă­­mîneî recepţia celor şase şcoli primare care urmează a fi inaugurate în toamna anului acestuia. D-l P. Bogdan licenţiat în ştiinţele fi­­zico-chimice va fi numit suplinitor la catedra D-luî V. Buţureanu de la liceul externat. Oficialul Aurelianiştilor, Drapelul, pub­lică, în numărul său de azi, următorul comunicat: «Din nou se răspîndesc de unele ziare diferite ştiri privitoare la nişte pretinse tratative ce ar exista între membrii gu­vernului şi între cei grupaţi în jurul Drapelului“. «Aşa de pildă Epoca de Sîmbătă spune că mai mulţi din actualii miniştri vor eşi din guvern, cu voe sau fără voe, pentru a face loc mai multor amici d’ai noştri.» «Ca să nu fie nimeni indus în eroare, declarăm din nou că n’a existat şi nu există nici un fel de tratative între gu­vern şi între gruparea de la Drapelul, că n’a fost şi nici nu poate fi vorba ca vre-unul din această grupare să umple gotul ce ar resulta în caşul ivirel vre­unei crise ministeriale, şi că vom urma fără șovăire linia de conduită ce s’a fi­xat de la primele numere ale Drapelului». Comitetul Societate! artiştilor este con­vocat în localul şcoale! de bele arte pen­tru astă­zî ora 8 p. m. spre a lua mă­surile necesare pentru organizaţia ex­poziţiei artistice la acea şcoală cu oca­zia venirei M. S. Regelui. „ Din desbaterile consiliului comunal ur­mate în şedinţa de ieri, se vede că s’a ales o comisiune compusă din d-nii Ghica şi Tăcu, pentru a merge la Viena ca să invite pe Lueger, primarul Vienei, să vie la Iaşi cu ocazia inaugurărea noului a­­bator. Aflăm că comisiunea va pleca Mercur­ seară şi că d-nui Tăcu şi Ghica se vor opri în Bucureşti pentru a lua, din par­tea d-lui Sturdza o scrisoare de reco­­mandaţiune. In cea ce priveşte cheltuielile un înalt funcţionar ieşan i-a spus lui Conu Iorgu: «Cu patru mii de lei mă duc eu la Viena». Conu Iorgu, clipind din ochi, a respuns: «Fie­care în parte vom cheltui mai puţin de 4000 lei». E foarte semnificativ respul, 8000 de lei nu va costa dar 5000 da. II. Consiliul superiorilor şcoalelor catolice care s’a întrunit vara aceasta la Paris, s’a aratat foarte scandalizat de direc­ţiunea ce se dă în ţară la instrucţiunea femeei. In consecinţă s’a dat ordin di­­recţiunelor şcoalelor catolice de fete din Itomînia să suprime cursurile liceale. Direcţiunea şcoalei Sacre Coeur din oraşul nostru s’a supus acestui ordin şi cu începerea anului şcolar curent a su­primat cursurile de liceu pe care le or­ganizase de vr’o 2 ani. Curtea de Apel a achitat ieri pe Iosef Stein inculpat pentru furtul de astă vară de la D-na Şaraga. Inculpatul a stat 4 luni în prevenţie. Inculpatul s’a aparat singur şi a spus între atlete : Recunosc onorată Curte că am fost condemnat altă dată la un an închisoare dar nu pentru furt ci pentru escrocherie şi încă şi în această escro­cherie am fost agent secundar, furt însă n’ara comis încă. & D-na Anastasaide, moaşă primară a ins­titutului Gregorian, ne roagă să rectifi­căm informaţia de ieri privitoare la d-sa. Q-­ia Anastasiade n’a fost destituită din pricina intrigilor pe cari le făcea, cum a zis reporterul nostru, ci pentru că a lipsit într’o seară de la serviciu. De alt­fel, epitropia însăşi a revenit asupra măsurei pe care o luase, și, în loc s’o destitue, cum h­otărîse în primul moment, ’i-a primit pur și simplu de­misia. Cît despre vorbele ce ’i se atribue că ar fi spus cu prilejul boalei nenorocitei care s’a sinucis pentru ca a căzut la examen, d-na Anatasiade ne declară că nu le-a rostit. Am luat act. Administraţia comunală ar face bine să ceară Împrumut de la comuna Bucureşti mai multe articole de decoraţie pentru a pute­apara cu ceva fondul milioanelor din care se fac cheltuelile pentru primirea Regelui. S-a hotărit ca apartamentul Reginei să fie aşezat în aripa dreaptă, iar a Regelui in aripa stingă a palatului comendamentului. Generalul tarea va ocupa în tot acest timp cîte­va camere din roz de chaussée. H D. Mureşanu profesor de estetică de la şcoala de bele arte a fost însărcinat cu suplinirea catedrei de limba germană de la şcoala de comerţ gradul II, în lo­cul d-luil Mireşanu, care a obţinut cotl­et din pentru caz de boală, înştiinţare““ In cursul June! Ocomvrie va apărea din teascurile tipografie! editoare „Dacia“ un Calendar Literar sub direcţiune d-lul I. L. Caragiale ; el va cuprinde o alegere de bucăţi literare între care şi una ori­ginală a d-luî Caragiale. Credem că nu mai este nevoe de o re­clamă mai mare. Domnii librari sunt înştiinţaţi din timp. Preţul unui exemplar 1.25 Exemplarul de lux 2.50

Next