Opinia, octombrie 1897 (Anul 1, nr. 126-151)
1897-10-01 / nr. 126
Tîrguil Cerealelor — Serviciul Semaphorului — Itrili la 29 Septembrie 1897. ţf)isposiţiunea cumpărătorilor ceva mai pronunţată pentru toate articolele, ilar fără nici o îmbunăţire de preţuri pentru grînele antiepozitate aci. La ei contra orzul şi porumbul mal susţinut. Sosirile pe uscat sunt foarte minime. S'ail obţinut următoarele preţuri: Cota oficială — prin fir telegrafic — 29 Septembrie 1897. Cereale vîndute 71120 hect. Griu maxim libre 5694 preţul 11.60 şlep. Crin minim libre 51 preţul 8.50 calc. Porumb maxim libre 64 preţul 7.75 şlep. Porumb minim libre 60 prețul 5.90 şlep. Cereale sosite pe apă 54350 hect. Cereale sole pe uscat 7800. Citalaţi, 2!) Septembrie 1897. Cinquantină 2500 hect.163% libre 7.25 magasie. Orz 500 hect. 44 libre 4 lei 50 bani magasie. Orz 1100 hect. 44 libre 4 lei 50 bani magasie. Orz 2200 hect. 45 libre 4 lei 45 bani magasie. Orz 3009 hect. 43 libre 4 lei 45 bani obor. Orz 1400 hect. 42 libre 4 lei 25 bani magame. Ovez kilograme 30,000 hect. 30 K libre 825 l/6 kgr. magasie. Ovăz kilograme 50000 hect. 26fi libre 8 magasie. (lOBiuianța 29 Septembrie 1897. Orz 1000 hect. 4 lei magazie. Inul 970 hect. 12 lei. Secara 630 hect. 4 lei 30 t. Ovez 430 ,hect. 3 lei 30 b. Rapița 480 hect. 6 lei 40 b. Crin de toamnă 350 hect. 10 lei 50 b. Grune 51/53 Ibr. după călit. br. 1075—1225 vag. „ 54/56 ,. „ „ 1250 1350 „ „ 56/57 „ „ „ 1350 1450 „ Secară comună 840 — 860 ,. Orz de furagiu 640— 650 „ Oves 860— 900 „ Fasole de Ialomiţa 1200 -1250 „ „ de Moldova 1300—1450 „ Porumb 740 —750 „ Navlurile vapoarelor continuă a fi neplijeate in portul nostru. CONSILIUL COMUNAL —Şedința din 29 Septembrie— Prezidează d. Gine. Sunt prezenţi [d-nii: Tacit, Lepadatu, col. Botez, Constandachi, părintele Vereanin, Stihi, Gozadini şi Ghica. D. Gerne spune că în vedere desvoltărei ce urmează a se da tîrgului de la noul abator, crede că la inaugurarea acestui stabiliment să fie invitat şi primarul Vienei, d. Lueger. E chiar de părere a se trimete ocomisiune [care să invite pe d. Lueger să vie la Iaşi cu ocazia înaugurărei abatorului. O. col. Botes e de aceiaşi părere şi adaogă că numai printr’un export mare de vite în Austria şi ’n special pentru populaţia Vienei, se’ va putea face ceva pentru a mai rădica comerţul acesta din starea în care se află.De asemenea e pentru numirea unei comisiuni care să meargă la Viena. Se alege o comisiune compusă din d-nii Tăcu şi Ghica care să meargă la Viena pentru a invita pe d. Lueger. D. Ghica cere a i se pune la dispoziţie toate actele conţinînd măsurile luate relativ la poliţia veterinară şi altele de asemenea natură, pentru a putea, în cunoştinţa legilor referitoare la comerţul de vite, să discute cu d. Lueger asupra unei înţelegeri oarecare. D-sa considerăalegerea d-sale ca o deosebită cinste ce i se face din partea cosiliului. ~r Suma cheltuelilor nu e fixată, ci remăne a fi hotărîtă în familie. * O mică scenă de la consiliul comunal. Reporterul nostru stă de vorbă cu prefectul de poliţie. D. Eduard Ghica se apropie şi spune : — M’a pus in comisiune cu Tăcu să merg la Viena. Pe mine, fiindcă sunt Inteligent, şi pe cornu Iorgu, fiindcă ştie nemţeşte. — Nu te-aşi felicita de loc, dacă ai fi tot atit de inteligent dumneta pe ctt ştie conu Iorgu nemţeşte, i-a răspuns reporterul nostru.* D. Gerne ceteşte raportul serviciului contencios în ^privinţa ^exproprierel locului din faţa hotelului Traian. D. Lepadatu zice că consiliul trebue să pronunţe de urgenţă epoca cînd va pune stăpânire pe locul expropriat şi aceasta conform art. 12. Pe de altă parte ridicarea şi aşezarea grilajului reclamă o cheltuială mare şi d-sa cere ca odată cu votul în privinţa termenului să se voteze ci 5000 de treî pentru scoaterea grilajului. D. col. Botes: „La ce aceşti 5000 de tei? întâi să avem locul şi pe urmă să discutăm în privinţa grilajului?». D. Costandachi:—5000 de tei e ne mai auzit de scump. D. Ghica:D-le primar, vă rog respundeţi dacă pînă la venirea regelui locul va fi expropriat. D. Gane spune advocatului Handoca să dea explicațiuni. I). Handoca arată că e imposibil a se expropria după toate formele locul în chestiune. D. Lepadatu calculează zilele și arată imposibilitatea de a se face lucrarea. Consilieri î’acuză pe d. Handoca. Acesta respunde că n’a avut decît să hotărească mai curînd exproprierea. D. Lepadatu gesticulează. E un sgomot, asurzitor şi nu se mai poate înţelege nimica. Făcîndu-se puţină linişte, d. Ghica pronunţă apăsat: ^—D-lor, contest spusele d-lor Lepadatu şi Handoca. Ambii sunt advocaţi dar nu ştiu ce fac şi ce spun ! Mulţumită intervenţiei prefectului de poliţie—care se află în sală — lucrurile se mai limpezesc niţel, şi se hotîresce că comuna va întra în posesiunea locului pe ziua de 18 octombrie şi va plăti 4000 de lei cheltueli pentru ridicarea grilajului. B. Cosadini se miră că tocmai d. Motăş consilier comunal, nu respectă condiţiunile contractului încheiat cu primăria şi nu se supune ordinului administraţiei comunale de a curăţi locul din faţa caselor d-sale din piaţa Unirei pentru a se începe odată lucrările necesare în acea piaţă. D. Gane spune că va interveni din nou pe lîngă d. Motăş. D-sa mai citeşte o adresă a chimistului comunal Şumuleanu prin care arată că după o lucrare de 40 zile a terminat în fine analiza izvoarelor d-luî Paianu. D. Şumuleanu cere plata serviciului făcut. D. Gane propune a i se da suma de 500 lei. D. Ghica observă că lucraread-luî Șumuleanu n’a fost de loc ușoară, avînd în vedere faptul că o sumă de izvoare indicate de d. Paianu nici nu există, au trebuit zile întregi pentru descoperirea unui izvor. Lucrarea d-lui Sumuleanu va fi decizivă in procesul pe care d. Paianu l-a intentat comunei. Şi pentru o lucrare de aseminea natură, după o muncă de 40 zile să-i daţi numai 500 lei? D-sa propune a i se da una mie lei. Pentru această sumă votează d-nii Ghica şi Stihi, restul consilierilor pentru 500 lei. D. Cosadini observă faptul curios că deşi se prevăzuse la noul abator —precum de alt-fel se tree la toate clădirile mari—două pietre comemorative, astăz.Totuşi—nu ştiu cauza- s’a pus numai una, eliminîndu-se a se pune ast-fel numele acelora cari mai mult de cît noi toţi au contribuit la facerea acestui stabiliment! De ce să punem acolo numele d-rului Jocu ? D. Tăcu respunde că nu înţelege a pune acolo numele tuturor funcţionarilor. Primarele reprezintă pe toţi funcţionarii şi numele lui e pus pe piatra comemorativă. D. Cosadini:—D-le Tăcu, odinioară bănuiam numai, dar acuma sunt sigur că e o resbunare la mijloc. Jocu a făcut mai mult decît d-v şi numele Inî trebueşte pus acolo. D. Gane, văzînd că lucrul ia o turnură neplăcută pentru d-sa, ridică şedinţa anunţând că chestia va fi pusă în şedinţa de mâine or poimâne, pînă cînd speră d-sa că va îmblînzi pe d. Gozadini, ori va împaca capra cu varza. „OPINIA“ LA Tg.-OCNA Doctorul Popescu-Cornel, specialist in mînuirea ciomagului, a fost mutat, cum se ştie, de la Tg.-Ocna, la Roşiorii-de-Vede,drept pedeapsă pentru locuitorii acestui oraş. înainte de a pleca, însă, doctorul-ciomag a ţinut să dea o reprezentaţie de adio. Sub pretext de a vizita un bolnav peste vale, doctorul Popescu a pus caii la trăsura primăriei şi a plecat la băile Nastasachi, întovărăşit de sergentul de pompieri Gheorghe Călin, care făcea slujbă de vizitiu. După ce se ghiftueşte bine la d. Christea Cerchez, îngrijitorul băilor, doctorul porneşte pe valea Slanicului. Drumul fiind lung, ciomăgaşul doctor se opreşte pe la toate circiumele şi se adapă ca un burete. Ajuns la Cerdac, jumătatea drumului dintre Ocna şi Slănic, întră din nou în circiumă cu conductorul trăsurei şi trage o beţie cum rare ori se vede. Pornesc apoi înainte pînă la isvoarele minerale ale Stanicului, la Satul nou. Aci poposesc la Tanasachi, cari, văzind că doctorul nu se gîndeşte să dea hrană cailor, trimite trăsura la Ştefan .Catrinţaş. La acest nou popas, noul rugăciuni către fiinţa dătătoare de veselie. La miezul nopţii, doctorul îşi vine un moment în fire şi dă ordin vizitiului săpue rail la trăsură, dar nu plăteşte hrana cailor—de aceia e silit s’o plătească cîrciumarul. In gura Slănicului, o suburbie a comunei T. Ocna, doctorul ia la bătae pe vizitiu. Acesta, zăpăcit de ciomagul beţivului, sare de pe capră şi părăseşte hăţurile in mîinele doctorului,fugind să dea de veste comandantului de pompieri. Cînd a sosit comandantul tulumbagiilor, spectacolul era nu se poate mai hazliu: trăsura, ruptă şi răsturnată într’un şanţ; caii, sugrumaţi, zăceau lingă trăsură— iar doctorul, obosit de munca nopţii, dormia somnul drepţilor rezemat cu capul pe un bolovan şi cu urzici la nas. Trezit din somn, doctorul o rupe de fugă, închipuindu-şî că e urmărit de vrăşmaşii sei, şi nu se opreşte de cît la puntea Vălcicăî, într’o casă care tolerează pe toţi beţivii. Cînd a început cineva aşa,cum a început doctorul Popescu—trebuia neapărat să sfîrşască cum a sfîrşit. Trotuşanu, „Opinia“ la Vaslui In scop de a-şî căpătui pe toţi favoriţii, sau mai bine zis ciomăgaşii de cari se servia în timpul opoziţiei, prefectul nostru a numit ca sub-comisar la poliţia din Vaslui pe un bărbier care respunde la numele de Ion Teodorescu, zis şi Bălălău. Pentru a dovedi cetitorilor capacitatea acestui sub-comisar, este de ajuns să citez următorul caz: Un comerciant din Vaslui avînd a primi o sumă de bani de la un lucrător ce era angajat de comună a face reparaţie la primărie, adresează o cerere judecătorului de pace, care dispune a se opri suma în mina d-lui primar pînă la judecarea cauzei. Subcomisarul fiind însărcinat de poliţai cu această oprire de bani, se prezintă la d. primar în ziua de 24 curent şi spune cele ce urmează : — Să trăiţi, d-le primar, in numele Legel ve declar sechestrat. Felicitările noastra onor. Administraţii pentru gentilii şi deştepţii funcţionari de cari este înconjurată. OPINIA Comuna Vaslui are un serviciu special pentru vidanje. Cunoaştem că cu acest serviciu a fost însărcinat un timp oarecare comisarul comunal B. Sevescu, care a şi încasat mai mulţi bani de pe la proprietarii de localuri, iar de la un timp supravegherea acestor vidanje şi încasarea banilor a trecut asupra d-lui ajutor de arimar C. Motăş. Ambii aceşti funcţionari nu au dat pină astă-zi nici un compt comunei de sumele încasate de el, afară de 18 lei luaţi de d. Motăş de la d. Gheorghiu, şi 40 de lei pe 2 chitanţe eliberate pe numele d-lui T. Rosetti, pentru localul d-nei Lucia Sulin, iar toţi ceilalţi bani încasaţi cu isvoa’de şi care se urcă la o frumuşică sumă nu se ştie’ce s’au făcut, căci deţinătorii iu obiceiul a’încasa bani fără a elibera chitanţe nici cu matcă, nici de mină şi pînă azi. 27 Septembrie, nu s'a făcut nici o vărsare la biroul comunal afară de sumele arătate mai sus. Slicobic. Congresul din Hamburg Am relatat, într’un număr trecut despre primele şedinţi ale congresului socialdemocraţieî germane din Hamburg. Intre rezoluţiunele privitoare la organizarea internă a partidei s’a hotărit a se menţinea actualul sistem de redacţiune şi imprimare a ziarului oficial central Worwărts. Ideia înfiinţărei unei tipografii a partidei pentru imprimarea lui Worwărts a fost respinsă. Congresul a luat o serie de rezolutu lui privitoare, cerînd abrogarea legilor şi regulamentare privitoare la servitori, cari sunt supuşi unui regim archaic ce permite abuzuri revoltătoare; o altă rezoluţiune privitoare la gratuitatea serviciului medical, farmaceutic şi a înmormîntărilor pentru cei lipsiţi de mijloace. O propunere cerînd luarea de măsuri pentru întinderea propagandei la ţară nici n’a fost luată în consideraţie. Polonejii manifestând dorinţa de a avea agitatori cari să grăiască’populaţiei în limba naţional-polonă, a stîrnit o discuţie vie, polonii acunzînd pe socialiştii berlinejî de jandarmi prusieni. Propunerea unui delegat de a se renunţa la serbarea internaţională de 1 Mai a stîrnit de asemenea violente protestări. Anul acesta 1 Mai căzînd intr’o Duminecă s’a menţinut felini de se serba această zi, ca în anii trecuţi. In privinţa atitudine! socialiştilor in viitoarele alegeri se votează următoarea moţiune : «Congresul decide că tovarăşii au datoria de a se pregăti de pe acum, pentru viitoarele alegeri şi de a pune pretutindeni candidaţi. La al doilea scrutin socialiştii pot vota pe un candidat burghez, care va lua angajamentul de a menţine, în integritatea lor, sufragiul universal, prerogativele bugetare ale parlamentului, libertatea de asociaţie, întruniri şi coaliţiuni, de a respinge proiectul de lege pentru restrîngerea libertate! presei, şi a legilor pentru ridicarea impozitelor pe obiectele de prima necesitate». BERĂRIA CENTRALĂ In fiecare seară orchestra sub conducerea celebrului violonist profesor F. Borteanu şi a decanului artiştilor ieşen, Ionică Barbu. Bere Zimbru, Bere Bereş, (Oppler), Bere Bavareză. 3 ULTIME INFORMAŢII D. Penescu, poliţaiului oraşului Iaşi, pleacă la Bucureşti Joi seara pentru a lua ultimele instrucţiuni în privinţa măsurilor ce urmează a fi luate cu ocazia prezenţei părechei regale în Iaşi. Plecarea din Sinaia a A A. LI. PR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria va avea loc mîine la ora 1 p. m. Precum am spus, Alteţa Lor Regele vor fi însoţite pînă la Predeal de MM. LTj. şi Regina, cum şi de d-nii miniştri. Se ştie că „Academia Romînă“ a ridicat d-luî B. P. Ilasden autorizarea de a mai continua Magnum Etymologicum, cu care a însărcinat pe d. Philippidi. D. Hasden a adresat, zilele trecute, o Intimpinare, prin care arată că contractul d-sale espiră la Aprilie viitor şi că, pînă atunci, d-sa înţelege a-şi continua lucrarea. O veste care a întristat desigur pe cetăţenii ieşeni şi în special profesorii noştri universitari, a fost adusă de Drapelul şi reprodusă de o gazetă locală, anume că d. Dimitrescu Iaşi a fost însărcinat, din partea ministrului instrucţiei, să pronunţe discursul festiv în numele profesorilor universitari ieşeni cu ocazia inaugurărea universităţeî, ştire care ar fi fost o ofensă pentru corpul nostru profesoral dacă s’ar fi adeverit. Faptul însă, nu este exact. Iată ce-a putut da loc la astă greşală. D. Dimitrescu—Iaşi a spus că deoarece primele disertaţii ca profesor universitar le-a ţinut între zidurile veche universităţi, va ţinea două prelegeri, în cursul iernei, între zidurile nuoei universităţi iaşane. De aci confuzia. De altfel, conform programului, la universitate nu va vorbi decît M. S. Regele şi rectorul universitate. Dumineca viitoare, comitetul naţional studenţesc va ţine cîte o întrunire publică la Craiova şi la Ploeşti, în Gestiunea naţională. La 12 octombrie se vor ţine întruniri la Galaţi, Brăila şi T.Severin. j1SPe cînd iera mai mare sgomot la şedinţa de ieri a consiliului comunal, d. Handoca, hărţuit de consilieri că a încurcat treaba în privinţa exproprierei grădinei otelului Traian, într’un moment de furie, exclamă : „Nu sunt numai eu de vină. De unde o să luaţi cel 37,000 lei pentru a-l depune la casa de consemnaţii PSD. Tăcu, furios i-a respuns : D-nule Handoca, d-ta să-ţi cauţi de cărticică şi de ţifra articolului. Nu te amesteca unde nu trebue. Noi vom depune cei 37.000 lei în bonuri de rentă amortizabilă“. Nu-i vorbă. Va pocnit el Conu Iorgu, dar a spus şi un lucru care afirmă spusele noastre. In hula comunala nu se mai alia nici im ban. " Aflăm că d. Bengescu, ministrul plenipotenţiar al ţării la Bruxelles şi la Haga, şi-a dat demisiunea motivată pe larg. " Inziua de 20 octombrie se va face la Ploeşti, cu mare pompă, şi în presenţa M.S. Regelui, solemnitatea desvălireî monumentului comemorativ al resbelului Independenţei ridicat în poaia batalionului 2 de vînători, întrunirea studenţilor Alaltăeri s’a ţinut în sala Hugo întrunirea studenţilor. Sala era plină. La oarele 2 d. Miculescu, luând cel d’intăiu cuvântul, mulţumeşte publicului că a venit în număr aşa de mare ca să’şî manifeste sentimentele naţionale. Ungurii, zice oratorul, au crezut că noi vom sta nepăsători faţă de persecuţiunile fraţilor noştri de dincolo, venirea d-voastră aci însă este desminţirea cea mai mare ce li se dă. * * * D. Disescu spune că d-sa a venit la întrunire pentru a-şi arăta sentimentele sale patriotice, iar nu pentru a face politică. Chestia naţională este mare, căci ea durează de foarte mult timp. Se înşală cei ce cred că o asemine chestiune aparţine numai oamenilor politici, ea aparţine întregului neam românesc. D-sa citeşte nişte pasagii din constituţia ungurească şi spune că Românii sunt recunoscuţi ca naţiune în Ungaria deci datoria noastră este de a protesta contra persecuţiunilor ce se aduc fraţilor noştri. D. Disescu vorbind despre decorarea lui leszensky, termină spunând că a fost decorat cu Coroana României nu persoana lui leszensky, ci funcţia lui. După aceasta mai vorbeşte studentul Tamara şi d. Cancicoff. D. I. L. Caragiale, fiind chemat la tribună, spune că nu trebue să se amestece politica în chestia naţională şi că cel mai turn lucru este ca toţi romînii să se adune în jurul Ligei şi astfel să se agite chestia naţională. D. Caragiale a fost furtunos aplaudat. * * * D. Miculescu anunţă publicului că studenţii vor ţine două mari întruniri în chestia naţională la Ploeşti şi Craiova şi citeşte apoi următoarea telegramă din partea cetăţenilor pe care o va trimite d-lui Babeş: „Martire, Porneşti din nou pe calea ce duce la temniţă şi pe care o cunoşti în destul, căci e calea libertăţei maghiare construită de cea mai injustă justiţie din lume. Inaugurezi prin suferinţă denunţarea formală a vorbelor împărăteşti de la Pesta trîmbiţătoare de civilizaţie ungurească. Fr.*,... Noua ta osîndă resimţită de întregul neam romînesc va spune îndeajuns, şi nu o mai poate nega nimeni, că orgia de la Pesta n’a fost decît o farsă. Te salutăm, martire, şi îţi strigăm din capitala Romîniei cu glasul convingere!: Bărbăţie şi răbdare, căci ceasul mântuire se apropie“. Telegrama a fost primită cu aplauze. D. Cozadiniî, consilier comunal, a ridicat în şedinţa consiliului comunal chestia cu plăcile comemorative de la noul abator şi-a pus înaintenumele D-rului Jocu, care ar fi fost oare-cum nedreptăţit prin măsura luată de d. Tăcu, căci Jocu ar fi fost iniţiatorul acestei importante lucrări. D. Cozadini, a luat, pretext numele lui Jocu, căci în realitate d-sa voia să resune nedreptatea ce s’a făcut d-luî Chaigneau inginer-șef. * S’a numit o comisiune compusă din d-niî Chaigneau, Ropală, revizor şcolar, Cozadini, consilier comunal, şi Tzony Miltiade, pentru a face în cursul săptămîneî recepţia celor şase şcoli primare care urmează a fi inaugurate în toamna anului acestuia. D-l P. Bogdan licenţiat în ştiinţele fizico-chimice va fi numit suplinitor la catedra D-luî V. Buţureanu de la liceul externat. Oficialul Aurelianiştilor, Drapelul, publică, în numărul său de azi, următorul comunicat: «Din nou se răspîndesc de unele ziare diferite ştiri privitoare la nişte pretinse tratative ce ar exista între membrii guvernului şi între cei grupaţi în jurul Drapelului“. «Aşa de pildă Epoca de Sîmbătă spune că mai mulţi din actualii miniştri vor eşi din guvern, cu voe sau fără voe, pentru a face loc mai multor amici d’ai noştri.» «Ca să nu fie nimeni indus în eroare, declarăm din nou că n’a existat şi nu există nici un fel de tratative între guvern şi între gruparea de la Drapelul, că n’a fost şi nici nu poate fi vorba ca vre-unul din această grupare să umple gotul ce ar resulta în caşul ivirel vreunei crise ministeriale, şi că vom urma fără șovăire linia de conduită ce s’a fixat de la primele numere ale Drapelului». Comitetul Societate! artiştilor este convocat în localul şcoale! de bele arte pentru astăzî ora 8 p. m. spre a lua măsurile necesare pentru organizaţia expoziţiei artistice la acea şcoală cu ocazia venirei M. S. Regelui. „ Din desbaterile consiliului comunal urmate în şedinţa de ieri, se vede că s’a ales o comisiune compusă din d-nii Ghica şi Tăcu, pentru a merge la Viena ca să invite pe Lueger, primarul Vienei, să vie la Iaşi cu ocazia inaugurărea noului abator. Aflăm că comisiunea va pleca Mercur seară şi că d-nui Tăcu şi Ghica se vor opri în Bucureşti pentru a lua, din partea d-lui Sturdza o scrisoare de recomandaţiune. In cea ce priveşte cheltuielile un înalt funcţionar ieşan i-a spus lui Conu Iorgu: «Cu patru mii de lei mă duc eu la Viena». Conu Iorgu, clipind din ochi, a respuns: «Fiecare în parte vom cheltui mai puţin de 4000 lei». E foarte semnificativ respul, 8000 de lei nu va costa dar 5000 da. II. Consiliul superiorilor şcoalelor catolice care s’a întrunit vara aceasta la Paris, s’a aratat foarte scandalizat de direcţiunea ce se dă în ţară la instrucţiunea femeei. In consecinţă s’a dat ordin direcţiunelor şcoalelor catolice de fete din Itomînia să suprime cursurile liceale. Direcţiunea şcoalei Sacre Coeur din oraşul nostru s’a supus acestui ordin şi cu începerea anului şcolar curent a suprimat cursurile de liceu pe care le organizase de vr’o 2 ani. Curtea de Apel a achitat ieri pe Iosef Stein inculpat pentru furtul de astă vară de la D-na Şaraga. Inculpatul a stat 4 luni în prevenţie. Inculpatul s’a aparat singur şi a spus între atlete : Recunosc onorată Curte că am fost condemnat altă dată la un an închisoare dar nu pentru furt ci pentru escrocherie şi încă şi în această escrocherie am fost agent secundar, furt însă n’ara comis încă. & D-na Anastasaide, moaşă primară a institutului Gregorian, ne roagă să rectificăm informaţia de ieri privitoare la d-sa. Q-ia Anastasiade n’a fost destituită din pricina intrigilor pe cari le făcea, cum a zis reporterul nostru, ci pentru că a lipsit într’o seară de la serviciu. De altfel, epitropia însăşi a revenit asupra măsurei pe care o luase, și, în loc s’o destitue, cum hotărîse în primul moment, ’i-a primit pur și simplu demisia. Cît despre vorbele ce ’i se atribue că ar fi spus cu prilejul boalei nenorocitei care s’a sinucis pentru ca a căzut la examen, d-na Anatasiade ne declară că nu le-a rostit. Am luat act. Administraţia comunală ar face bine să ceară Împrumut de la comuna Bucureşti mai multe articole de decoraţie pentru a puteapara cu ceva fondul milioanelor din care se fac cheltuelile pentru primirea Regelui. S-a hotărit ca apartamentul Reginei să fie aşezat în aripa dreaptă, iar a Regelui in aripa stingă a palatului comendamentului. Generalul tarea va ocupa în tot acest timp cîteva camere din roz de chaussée. H D. Mureşanu profesor de estetică de la şcoala de bele arte a fost însărcinat cu suplinirea catedrei de limba germană de la şcoala de comerţ gradul II, în locul d-luil Mireşanu, care a obţinut cotlet din pentru caz de boală, înştiinţare““ In cursul June! Ocomvrie va apărea din teascurile tipografie! editoare „Dacia“ un Calendar Literar sub direcţiune d-lul I. L. Caragiale ; el va cuprinde o alegere de bucăţi literare între care şi una originală a d-luî Caragiale. Credem că nu mai este nevoe de o reclamă mai mare. Domnii librari sunt înştiinţaţi din timp. Preţul unui exemplar 1.25 Exemplarul de lux 2.50