Opinia, decembrie 1897 (Anul 1, nr. 177-198)
1897-12-02 / nr. 177
OPINIA 3 Scurt şi cuprinzător.... Cota oficială Constanţa, 30 Noetubrie 1897. Orz 320 hect. cu 3.90. Secară 90 hect. cu lei *Nî. Grîu arnăut hect. 50 cu lei 11. I Galaţi şi lrăila nici o operaţie. semna că n’ai nici o soluţie, şi că macar nu bănueşti o soluţie, căci trăim departe de timpurile cînd o decapitare sau aruncare în Dunăre ar fi posibilă? Şi în caşul acesta e bine a declara de duşmani 300000 oameni, pe cari siliţi suntem să-i ţinem în mijlocul nostru ? Ce rezultat aui avut scandalurile din urmă ? Ştiţi care ? Romînia a avut cea dintîi şi ruşinea de a plăti despăgubiri Turciei, atunci cînd imperiul Turcesc, ajuns în stare de descompunere, plăteşte tuturor ţărilor despăgubiri. Am ajuns care omentanirii Husitei şi Turcieisă ne civilizeze. D-sa crede că orice solidaritate să fie îndepărtată în cea ce priveşte scandalurile din Bucureşti, căci studenţii sunt autorii scandalurilor. D-sa crede, că e bine ca studenţii să aleagă din sînul lor o comisiune care se redacteze o moţiune de dezaprobare asupra celor petrecute în Bucureşti. In această comisiune sunt aleşi d-nii Cădere, Lupu şi Malhasovici. Moţiunea propusă de aceşti domni e foarte mult aplaudată şi primită în unanimitate. Cităm o frază din această moţiune, care va fi tipărită şi trimisă tuturor ziarelor. Declarăm, că respingem orice solidaritate cu acei dintre studenţi, cari cred că se poate împăca denunţarea faţă de Europa civilizată a barbariilor ungureşti cu aţîţarea pasiunilor rele, provocînd spargerea capetelor străinilor şi devastarea avutului lor. Studenţii au votat apoi o moţiune de blam în contra d-lor Brătescu şi Gheorghiude cari, au vorbit la întrunirea din Bucureşti în numele studenţimei ieşene. Se alege apoi comitetul asociaţei ge- nerale a tuturor studenţilor din Romînia. Ştiinţi-Litere-Arte Réjane s’a reîntors la Paris. Ilustra artistă e pe atît de capricioasă pe cit şi de admirabilă. In lipsa ei, proprietarul teatrului Vaudeville vroind să facă o surpriză Béjane! puse de împodobire la el şi... schimbă decorul și mobilierul. „Steaua“ însă se arătă foarte supărată de această schimbare făcută fără voia el. * Coincidenţă...franco-rusă. Generalul Billot, ministrul de rǎzboiu al Franţiei, a împlinit zilele aceste 50 de ani de serviciu. La aceeaşi dată ministrul de război şi al Rusiei, generalul Wannowsky a împlinit şi el jumătate de veac de la intrarea în armată. * Sultanul Abdul-Hamid e un meloman cumplit. Abia scăpat de grijile războiului s’a dedat cu furie la vechile sale exerciţii de piano. Sublima Poartă a făcut, o mare comandă de asemenea instrumente, unele automate, pentru harem. Fiul sultanului, prinţul Burhanedin a moştenit şi el această... infirmitate la care se pare că a adăugat şi oarecare talent de „compozitor“. Cine a zis că muzica îmblînzeşte moravurile ? * Librăria editoare Ralian şi Ignat Samitca, din Craiova, a îmbogăţit literatura noastră cu o nouă şi preţioasă traducere. Una din cele mai reuşite opere’ ale lui Zola, şi ale romanului francez în genere, e prezentată acum publicului cetitor, redată într’un stil popular, într’o limbă populară, prin atenuarea terminologiei speciale a originalului. Vorbim de „Germinal“, un tablou al vieţii lucrătorilor mineri din Nordul Franţei unic în felul său, ca psihologie socială, ca fidelitate a tipurilor, o lectură şi un studiu în acelaşi timp, recreativă şi instructivă. Volumul are 600 pagini în 8° Biblioteca Romanelor celebre şi costă numai Lei 3 broşat şi Lei 4,50 legat.* In saloanele ambasadorului austro-ungar de la Paris, contele Wolkenstein-Trasburg a avut loc zilele aceste o mare serată. Printre Invitaţi vedem trecut numele prințului A. Bibescu. * La Londra s’a constituit un club de bicicliste cu obligația de a nu purta în timpul curselor decit „culota“ bărbătească numită rational dress de cătră membrele Clubului. * O notă a administrației marinare franceză ordonă locotenentului de marină Cambécédés să plece cu șalupa Javelot la Bidassao. Această șalupă a fost comandată pînă acum de ofițerul Julen Viand cunoscut în literatură ca Pierre Lotti, ilustrul scriitor și academician francez, care va pleca, probabil, aiurea. Pe Javelot a scris Lotti cîteva din romanele sale. * Irezistibilul țigan Rigo căsătorit cu prințesa belgiană Clara" Ward conduce acum o numeroasă orchestră la Varșovia. * Sculptorul Trémiet a terminat statuia lui Ferdinand de Lesseps care va fi așezată la intrarea istmului de Suez. Pînă atunci va figura la expoziția de la 1900. Statuia e de şase ori cît mărimea naturală.* Comunicat oficial pe care-l găsim în confratele nostru constantinopolitan Stamboul: Sublima Poartă Ministeriul de interne Direcţiunea presei străine Articolul publicat în Levant Herald de ieri cu privire la ordinul vizibial trimis autorităţilor provinciale pentru Cretanii musulmani nevoiaşi cuprinde o ţandă la care n’ar fi trebuit ,nu, să treacă nevăzută. Cosiderînd caracterul blamabil al unei greşeli de nebăgare de samă de asemenea natură , se dă avertismentul de faţă direcţiunii numitului ziar. Consilierul de stat Director al presei streine Nichan America ne anunţă o nouă descoperire: Argintul va fi schimbat în aur prin procedee chimice. Era şi timpul....* Domnul Petru Vulianu, director la „Revista Poporului“ a mai descoperit zece poieţi romîni pe care i-a adăugat la tabloul celor 150 dinaminte. Cine va mai descoperi eheminea jigănii să se adreseze sus numitei reviste de la care va primi... un brevet de poiet, drept răsplată. * Mini seara beneficiu d-nei Arist. Galuşcă, program variat şi foarte amuzant. Multă lume şi-a dat întîlnire la interesantul spectacol. Ieri s'a lacut, la clubul conservator, alegerea «le vice-presei!iute în locul «1-Iuîu»r. C’ogălniceanu. S’a ales d 1. Vasile Vltuloianu, singurul cambalat propus. Dueluri mortale Duelul şi consecinţele sale sunt la ordinea zilei, în urma evenimentului tragic de sîmbătă. Cel d’întăi duel mortal a avut loc în Iaşi, pe vremea domniei lui Ghica. Era schimbul de martori d’intre colonelul austriac Stolberg şi Costică Balş, ginerele domnitorului Ghica-Vodă, pe atunci agă la Iaşi. Duelul a fost cu pistolul. La a treia reprisa, Balş lovit la tîmplă, a căzut mort pe teren.* In anul 1875, la duelul d’intre căpitanul decavalerie Drăgănescu şi locotenent Vidraşcu, cel d’intăiu a remas mort pe cîmpul de luptă. Duelul a avut loc în Bucureşti. * In acelaşi an, la Iaşi, duelul d’intre Leon Ghica, comisar poliţienesc şi Charles Vîrmav, inginer. Ghica a căzut mort. * Să amintim că nici un combatant n’a fost, nici inchis, nici trimis în judecată. La curtea de apel din Iaşi s’a dat o sentinţă de nevinovăţie pentru domnii Sachetarie şi doctorul Baroni, cari au asistat ca martori într’un duel mortal d’intre doi austriaci. Vom reproduce această sentinţă. Strada Mahalalei Armene din disp. V. a ajuns cu desevărşire inpracticabilă, atît din cauză că nu e pavată, cît şi din aceea că toate vitele celor ce locuesc în acea mahala se preumblă ziua ’ntreagă libere prin acea stradă din care ele s’au făcut un domiciliu stabil. Ar trebui ca autoritatea respectivă se intervie pe lingă proprietarii acelor vite a nu le mai lasa libere să înmulţească noroiul în cantitate deja destul de colosală în acea stradă. D. Gane se află în Iaşi de ieri dimineaţă, toată după ameaza de ieri a petrecut-o la primărie in tovărăşia d-lor Tăcu, Irepadatu, Costandachi şi Velciu. Obiectul acestei intime şedinţi a fost modul cum să se combine creditele pentru a putea face virimentul la fondul milioanelor, precum de altfel opinia a aratat de mult că se va face. Tocmai pentru aceea a fost invitat şi d. Velciu la consiliul care s’ă terminat la 6 seara. întrunirea convocată pentru ieri, în sala camerei de comerţ, de cîtră preşedintele numitei camere, nu s’a putut ţinea de oare ce cei mai mulţi membrii n’au respuns la convocare. & D. General Eustaţin Bengescu, controlor general, se află de citeva zile In oraş In inspecţiunea gestiune! financiare a unui ofiţer superior din localitate. Pentru respectul instrucţiune! care mai continue, nu putem da azi alte aminunte. Un accident care putea avea urmările cele mai nenorocite s’a întîmplat ieri între staţiunele Sîrca şi Tg.-Frumos. Trenul de marfă care venea ieri din Paşcani şi întră în staţia Tg.-Frumos la ora 7 a deraiat. Patru vagoane au fost sfîrămate, iar trînarul Petru Spinescu a fost grav rănit. Cauza deraierei se crede că ar fi, bruscheţa cu care maşinistul a oprit trenul. Trenul ce pleacă din Iaşi la 5 şi 50 m. a fost oprit în staţie pînă ce linia a devenit liberă, prin rădicare sfărămăturelor de vagoane. D. dr. Lazăr Friedman, a dat primele îngrijiri nenorocitului frînar Spinescu. Lingă zidul Maternităţei s’a găsit ieri un copil In etate ca de 2 luni. Copilul avea un bileţel care purta numele de Alexandru. In ciuda acestui nume copilul este de genul lui Nichi Xenopol.* Consulul italian din localitate s’a adresat prefecture! de judeţ cu cerea de a face să se cerceteze In ce spital din localitate a murit numitul Centazzo Boz Oswalda, care avea asupră-si, în momentul de a intra în spital, mal multe livrete de ale casei de economii.* Prin demisia nea mal multor consilieri comunali, consiliul comunei Costuleni s’a descomplectat. S’a cerut învoirea de a face alegeri nuci.* S’a trimis o comisiune rogatorie de la Buda-Pesta pentru a incasa de la F. Grinberg din Iași suma de 4789 fiorini, pe care numitul o datorează Băncei generale de credit din Pesta.* Firma Meer Goldstein & Comp. a cerut declararea în stare de faliment a manufacturierului L. Haimovici. Sinuciderea unui iaşan Un tiner în vîrstă de 22 ani s’a găsit erl mort în Otelul Central, la camera No. 37. Cine este acest tînăr ? Iată detaliile ce am putut culege în privinţa acestei tragice morţi . Ioan Ianculescu Astfel se numeşte sinucisul. E un tînăr blond, cu figura simpatică şi, după cît se zice, avea un caracter foarte blînd. El e unul dîn fiii d-lui Mihail Ianculescu, profesor la gimnaziul Alexandru cel Bun, din Iaşi. Iubirea E de prisos să mai spunem că Iancu Ianculescu era îndrăgostit. La această vîrstă nimeni nu poate scăpa de veninoasele săgeţi ale omorului. Dar lanculescu iubea pe o doamnă măritată din Iaşi şi o iubea cu toată patima unei inimi înflăcărate şi a unui suflet rătăcit. Un cunoscut al tînărului ne-a spus că lanculescu singur nu-şi dădea seama cum s’a născut în el acea dragoste. Se ducea adesea în familia aceasta, stătea de vorbă cu d-na în chestiune, a început să-i admire graţiile, dulceaţa vocei, surîsul, pînă cînd se văzu cuprins de cea mai mare iubire. Şi multă vreme a înăbuşit, el începtu-i acel foc consumător, neîndrăznind să spuie nici un cuvînt femeei pe care o iubea, acelei doamne din înalta societate, măritată de curînd şi care îşi iubea bărbatul. In cele din urmă a făcut oarecari aluziuni, a dat să înţeleagă fiinţei pe care o iubea cît de adînc i-a rănit inima şi a văzut numaidecît că orice nădejde e zadarnică. Nenorocitul iubea imposibilul. El se convinse de aceasta şi atunci luă hotărîrea de a pune capăt vieţei sale nenorocite. Plecarea lu Bucureşti In ziua de 27 Octombrie plecă din Iaşi şi sosi a doua zi în Bucureşti. Aci cumpără un revolver calibru 8 şi veni la Otel Central, unde se instala în camera No. 37. In timpul serii el scrise cinci scrisori, le închise în plic, apoi începu să plîngă. Astfel spune cel puțin unul din servitorii otelului, care, întrînd ca să aducă o cană cu apă, l’a văzut cu ochii scăldați în lacrimi. Sărmanul nu-i părea, de sigur, răa că pleacă din această lume , ci plîngea gîndindu-se că se desparte pentru totd’auna da aceea pe care o iubea, că n’are s’o mai vadă. Sinuciderea După ce termină de scris cele cinci scrisori, se sculă de la masă, veni în faţa oglinzei, scoase revolverul și-l băgă în gură. El își aţinti privirile cîtva timp în oglindă. Voia să vadă singur îngrozitorul spectacol cum îl sboară crerii obosiţi de frămlntări nebune, apoi dădu foc şi glonţul ieşi prin cealaltă parte a capului. N’avu putere decît să facă un pas inapoi și căzu pe un fotoliu. Din gură, din urechi și din nas începu să curgă sînge. Alarma Țeava revolverului fiind bagată în gură,^detunătura n’a fost tocmai puternică Pe de altă parte, fiind noapte tîrziu, toată lumea dormea, astfel că nimeni n’a auzit descărcarea. Tocmai sîmbătă sara, văzind servitorii de la otel că acel tînăr nu se arată au bătut la ușă, dar fără a primi nici un respuns. S’a înştiinţat secţia a 4-a şi d. comisar Ştefănescu veni numaidecît la faţa locului. Bătu din nou la uşe, fără să se audă vreun respuns- Atunci o forţă şi cînd uşa căzu la pămînt, i se prezintă înaintea ochilor un spectacol din cele mai înfiorătoare. Cadavrul Pe fotoliul din faţa oglinzei stătea îngheţat cadavrul nenorocitului loan Ianculescu. El avea ochii deschişi, sclipitori. O mină era atîrnată în jos, voind par’că să arăte lacul de singe de la picioarele lui. Faţa îi era neagră şi începuse deja să se descompue. Scrisorile Două din scrisori au fost deschise. Una era adresată tatălui său, Mihail Ianculescu, şi spunea între altele : — «Adio tată, îngrijeşte de mămiţa, n’o lăsat să plîngă. Iartă-mă pentru că m’am sinucis. Mi-am dat moartea, aci în Bucureşti, spre a fi departe de familie şi a nu o compromite». HfA doua scrisoare era adresată fraţilor săi Alexandru şi Ahil Ianculescu. In ea le spune să se poarte bine în societate şi să iubească pe tatăl şi pe mama lor. Scrisoarea o termină luîndu-şi un etern adio. * * * La orele 10 şi jum., din ordinul d-lui prim-procuror Sărăţeanu, cadavrul s’a transportat la Morgă, înştiinţîndu-se în acelaş timp telegrafic şi părinţii nenorocitului despre această tragică moarte. Una din celel’alte trei scrisori era adresată d-nei din Iaşi, fiinţa pe care o iubea şi pentru care s’a sinucis tînărul loan Ianculescu. O afacere care prin peripeţiile iei a început a pasiona lumea judiciară, s’a înfăţoşat azi înaintea secţiunei I-a a tribunalului , de cauza referitoare la contesa Eliza Balş căreia fiica sa, d-ra Elena Beldiman, stabilită în Liége, i-a intentat acţiune în alimente. Tribunalul dăduse cîştig de cauză reclamantei şi condamnă pe contesa să plătească fiicei sale o pensiune alimentară lunară de 800 lei. Sentinţa fiind făcută cu execuţie provizorie, contesa a plătit alimentele vreme de 4 luni, cînd execuţia a fost suspendată prin sentinţa curtei s. II, care acum 14 zile a găsit că reclamaţia d-rei Beldiman a fost rău făcută, deoarece n’a fost timbrată. Mandatarul reclamantei a intentat o nouă acţiune, pe timbru legal de astădată şi afacerea a fost sorocită pentru astăzi, Luni. Intre acestea, însă, contesa s’a adresat curţei de casație cu cererea de a strămuta cauza în resortul altui tribunal—invocînd suspiciunea legitimă. Astăzi, la judecarea cauzei, s’a dat mai intâiu citire unei cereri a procuratorului general a contesei, d. avocat P. Zamfirescu, prin care recuză pe primulpreședinte al tribunalului, d. A. Vidraşcu, pentru motivul că s’ar mai fi pronunţat în această afacere. D. Vidraşcu s’a retras din şedinţă. D. Tache Ionescu, pentru contesa Balş, a cerut amînarea procesului pănă ce curtea de casaţie se va pronunţa asupra cererei de strămutare. D. G. Cristofor, mandatarul reclamantei, dovedește neseriozitatea cererei de transferare, cerere făcută numai în scopul de a trăgăna afacerea. In vremea aceasta contesa Balș își vinde imobilele, după cum a făcut astă vară și chiar acum 3 zile, cînd a ipotecat casa sa pentru suma de 45.000 lei. Combate cererea de transferare din punct de vedere legal și cere respingerea amînărei procesului. In replică d. T. Ionescu arată posiția falsă în care s’ar pune, dacă, ascultînd povața părţei adverse, ar arăta aci cauzele cari au determinat-o pe clientă să ceară transferarea cauzei. Tribunalul, compus din domnii S. Zăhărescu și Liteanu, amînă judecarea fondului. In casație cererea se va judeca la 8 a. c. * * * Un post scriptum original la procesul Vuros, Neculcea , am zis că tribunalul după ce a cercetat această cauză vreme de 10 ani, a condamnat alaltăieri pe Vuros la... 221 lei. Astăzi unul din experţii în acest proces a cerut să-i plătească’ 7000 lei pentru lucrarea sa! Scump dar original! * Parchetul general a remis camerei de punere sub acuzare dosarul privitor la vestitul bandit C. Piele-Verde. Banditul va fi judecat în sesiunea actuală a curţei cu juri, acuzat de tentativă de omor. Astăzi a expirat mandatul domnului N. Gane din giranţa succesiunei Alcaz. Tot astăzi d. Gane trebuia să presinte tribunalului Suceava conturile gestiunei. Cu toate acestea d. Gane se află în Iaşi. O nostimadă, care dovedeşte ce bună administraţie fac colectiviştii noştri, preocupaţi prea mult de cancanurile din sinul partidului ce ne guvernează. Io lana August, camera de comerţ, primeşte înştiinţarea că ministrul domeniilor a numit pe d. Kalenderu, ca preşedinte a comisiune pentru organizarea secţiei române la expoziţia din 1900 de la Paris. Zilele aceste, camera de comerţ din Iaşi, bazîndu-se pe această circulară a ministrului domeniilor, cerind oarecari lămuriri în privinţa modului cum crede d. Kalenderu să organizeze numita secţie. Ştiţi ce respunde d. Kalenderu? că e foarte surprins de adresa camerei de comerţ întru cit ministrul domeniilor nu l’a înştiinţat de o asemenea însărcinare în care caz de sigur d-lui s’ar fi pus în legătură cu toate camerile de comerţ din ţară. Halal colectivitate! O ordonanţa a prefecture! poliţie! spune că nici un animal nu se va putea vinde întrucit vînzătorul nu va presinta actul de identitate, chitanţa de plata contribuţiei şi biletul de pose-S’a oprit vinderea peştelui, în alte locuri,decit în pieţele publice anume destinate pentru aceasta. Sinuciderea de la Copou La ora 1, astăzi, am primit vestea despre o sinucidere la grădina Copoii. Ştirea s’a adeverit. Aproape de bufetul grădinei zăcea la pămînt, fără simţiri, un tînăr, ca de 18 ani, de o frumuseţă plăcută, pus în redingotă neagră, camaşă albă, cravată neagră. * La 12.30, după unii, la 12.45 după alţii, s’a auzit o detunătură de revolver. Gardistul şi grădinarii, alergînd care încotro, găsiră, la locul indicat mai sus, cadavrul unui tînăr. Din scriptele găsite asupra mortului s’a descoperit că sinucisul se chema Alecu Moisiu, fără profesie. El s’a întors din Bucureşti în luna Septembrie şi ducea casă rea cu mama sa, pensionară, domiciliată în Podul roş. Ceartă dintre fiu şi mamă provenea de acolo, că Moisiu vroia să ducă viaţa liberă la care mama sa se opunea. Astăzi la ora 11 juni, Moisiu plecă de acasă, elegant îmbrăcat, fără palton. Ajuns la Copou el şi-a tras un glonte în ţîţă. Moartea a fost instantanee. * Asupra sinucisului s’a găsit o scrisoare prin care arată că opunerea mamei sale de a-i da bani cu care se ducă viaţa care-i plăcea, l’a hotărît să-şi curme firul vieţei. S’a mai găsit şi un manuscris întitulat „Intre streini“—dovadă că, prin excepţie, junele nu făcea poezii lirice. S’a găsit şi o fotografie, care, după unii, ar fi a surorei defunctului. * Prefectul, procurorul Manea şi medicul dispărţirei, d. Buicliu, au fost la faţa locului. Cadavrul, încărcat într’un furgon, a fost transportat la camera mortuară a spitalului sf. Spiridon. MULŢEMIRE Pătrunsă în suflet de o adîncă şi neştearsă durere, prin pierderea prea iubitului mieu soţ Miron Pompiliu, am găsit o uşurare în grozava mea durere în multele scrisori de condoleanţă, ce mi-au venit de la numeroşi şi îndepărtaţii amici ai soţului meu.’ La jalea şi durerea, ce au cuprins inima atîtor buni Romîni din cele patru unghiuri ale ţării, mi-am găsit jalea mea uşurată; şi neputînd răspunde tuturor în parte pentru a le arata neţermulita mea mulţumire, îl rog a primi prin publicitate expresiunea celor mai sincere ale mele sentimente de mulţumire. Mulţumesc numeroşilor colegi şi prieteni, cari au întovărăşit convoiul pînă la groapă. Mulţemesc scumpilor elevi, cari au dovedit iubire adîncă profesorului lor. Mulţemesc d-lui general Iarca, cari în mod benevol a contribuit la deplinătatea onorurilor militare. Mulţumesc prietenilor de departe, cum şi de peste munte, care au arătat că prin Miron Pompiliu au pierdut nu numai un prietin, un frate, dar şi un bun Român. Maria Miron Pompiliu, Iaşi, 1 Decembre 1897. Fotografia „dialand“ Str. Lăpuşneanu vis-ă-vis de Farmacia d-lor Konya Portrete artistice în orice specie. Platinotipui Busturî mărime naturală. Reproducţiuni după portrete vechi. Devisa atelierului: Executare artistică şi preţuri convenabile. Se fotografiază pe ori ce timp cu aparate de sistem modern. De vînzare Casile din str. de Sus No. 71, compusdin un salon, două odăi, un vitraj bucătărie şi pivniţă, casile No. 25, un antret, un salon, două odăi, o bucătărie, o sufragerie şi pivniţă. A se adresa la d. Gh. Smîdu, str. Şeilărie No. 129. La Bruxella Subsemnatul aduc la cunoştinţă onor familii că mă însărcinez a primi ca pensionari pe tinerii care ar dori a se perfecţiona în limbele franceză, germană şi engleză. Tot o dată voi prepara şi pe acel care ar dori a se prezenta la examenele de bacalaureat, de litere sau de ştiinţe, conform programului de studii, în vigoare. Condiţiuni avantajoase, viaţă de familie. Pentru condiţiuni a se adresa direct la subsemnatul: Doctor J. Grossmann, profesor universitar, Rue de l’Amazone No. 13, Bruxelles (Belgique). E. HAZIAM avocat S’a mutat strada Carp No. 6 Casa Comarnescu Ho Innhirmt doua apartamente Uc llll/llll ICI din etajul de jos de la casa No. 96 din str. De Sus.—A se daresa la proprietară str. Serăriei, 43. * , * ^