Opinia, decembrie 1897 (Anul 1, nr. 177-198)

1897-12-02 / nr. 177

OPINIA 3 Scurt şi cuprinzător.... Cota oficială Constanţa, 30 Noetubrie 1897. Orz 320 hect. cu 3.90. Secară 90 hect. cu lei *Nî. Grîu arnăut hect. 50 cu lei 11. I Galaţi şi l­răila nici o operaţie. semna că n’ai nici o soluţie, şi că ma­­car nu bănueşti o soluţie, căci trăim departe de timpurile cînd o decapitare sau aruncare în Dunăre ar fi posibilă? Şi în caşul acesta e bine a declara de duşmani 300000 oameni, pe cari siliţi suntem să-i ţinem în mijlocul nostru ? Ce rezultat aui avut scandalurile din urmă ? Ştiţi care ? Romînia a avut cea dintîi şi ruşinea de a plăti despăgubiri Turciei, atunci cînd imperiul Turcesc, ajuns în stare de descompunere, plă­teşte tuturor ţărilor despăgubiri. Am ajuns care omentanirii Hu­sitei şi Turciei­­să ne civilizeze. D-sa crede că ori­ce solidaritate să fie îndepărtată în cea ce priveşte scan­dalurile din Bucureşti, căci studenţii sunt autorii scandalurilor. D-sa crede, că e bine ca studenţii să aleagă din sînul lor o comisiune care se redacteze o moţiune de dezaprobare a­­supra celor petrecute în Bucureşti. In această comisiune sunt aleşi d-nii Cădere, Lupu şi Malhasovici. Moţiunea propusă de aceşti domni e foarte mult aplaudată şi primită în una­nimitate. Cităm o frază din această moţiune, care va fi tipărită şi trimisă tuturor zi­arelor. Declarăm, că respingem ori­ce solida­ritate cu acei dintre studenţi, cari cred că se poate împăca denunţarea faţă de Europa civilizată a barbariilor ungureşti cu aţîţarea pasiunilor rele, provocînd spargerea capetelor străinilor şi devas­tarea avutului lor. Studenţii au votat apoi o moţiune de blam în contra d-lor Brătescu şi Gheor­­ghiude cari, au vorbit la întrunirea din Bucureşti în numele studenţimei ieşene. Se alege apoi comitetul asociaţei ge-­­ nerale a tuturor studenţilor din Romînia. Ştiinţi-Litere-Arte Réjane s’a reîntors la Paris. Ilustra artistă e pe atît de capricioasă pe cit şi de admirabilă. In lipsa ei, proprietarul teatrului Vaudeville vroind să facă o surpriză Béjane! puse de îm­podobi­re la el şi... schimbă decorul și mobilierul. „Steaua“ însă se arătă foarte supărată de a­ceastă schimbare făcută fără voia el. * Coincidenţă...franco-rusă. Generalul Billot, ministrul de rǎzboiu al Fran­­ţiei, a împlinit zilele aceste 50 de ani de ser­viciu. La aceeaşi dată ministrul de război şi al Rusiei, generalul Wannowsky a împlinit şi el jumătate de veac de la intrarea în armată. * Sultanul Abdul-Hamid e un meloman cumplit. Abia scăpat de grijile războiului s’a dedat cu furie la vechile sale exerciţii de piano. Sublima­ Poartă a făcut, o mare comandă de asemenea instrumente, unele automate, pentru harem. Fiul sultanului, prinţul Burhanedin a moşte­nit şi el această... infirmitate la care se pare că a adăugat şi oare­care talent de „compozitor“. Cine a zis că muzica îmblînzeşte moravurile ? * Librăria editoare Rali­an şi Ignat Samitca,­­ din Craiova, a îmbogăţit literatura noastră cu o nouă şi preţioasă traducere. Una din cele mai reuşite opere’ ale lui Zola, şi ale romanului francez în genere, e prezentată acum publicului cetitor, redată într’un stil popular, într’o limbă populară, prin atenuarea terminologiei speciale a originalului. Vorbim de „Germinal“, un tablou al vieţii lucrătorilor mineri din Nordul Franţei unic în felul său, ca psihologie socială, ca fide­litate a tipurilor, o lectură şi un studiu în ace­laşi timp, recreativă şi instructivă. Volumul are 600 pagini în 8° Biblioteca Ro­manelor celebre şi costă numai Lei 3 broşat şi Lei 4,50 legat.* In saloanele ambasadorului austro-ungar de la Paris, contele Wolkenstein-Trasburg a avut loc zilele aceste o mare serată. Printre Invitaţi vedem trecut numele prințului A. Bibescu. * La Londra s’a constituit un club de bicicliste cu obligația de a nu purta în timpul curselor decit „culota“ bărbătească numită rational dress de cătră membrele Clubului. * O notă a administrației marinare franceză or­donă locotenentului de marină Cambécédés să plece cu șalupa Javelot la Bidassao. Această șalupă a fost comandată pînă acum de ofițerul Jul­­en Viand cunoscut în literatură­­ ca Pierre Lotti, ilustrul scriitor și academician­­ francez, care va pleca, probabil, aiurea. Pe Ja­velot a scris Lotti cîteva din romanele sale. * Irezistibilul țigan Rigo căsătorit cu prințesa belgiană Clara" Ward conduce acum o nume­roasă orchestră la Varșovia. * Sculptorul Trémiet a terminat statuia lui Fer­dinand de Lesseps care va fi așezată la intrarea istmului de Suez. Pînă atunci va figura la ex­poziția de la 1900. Statuia e de şase ori cît mărimea naturală.* Comunicat oficial pe care-l găsim în confra­tele nostru constantinopolitan Stamboul: Sublima Poartă Ministeriul de interne Direcţiunea presei străine Articolul publicat în Levant Herald de ieri cu privire la ordinul vizibial trimis autorităţi­lor provinciale pentru Cretanii musulmani ne­voiaşi cuprinde o ţandă la care n’ar fi trebuit ,nu, să treacă nevăzută. Cosiderînd caracterul blamabil al unei gre­şeli de nebăgare de samă de asemenea natură , se dă avertismentul de faţă direcţiunii numi­tului ziar. Consilierul de stat Director al presei streine N­ichan America ne anunţă o nouă descoperire: Ar­gintul va fi schimbat în aur prin procedee chi­mice. Era şi timpul....* Domnul Petru Vulianu, director la „Revista Poporului“ a mai descoperit zece poieţi romîni pe care i-a adăugat la tabloul celor 150 dinam­­­inte. Cine va mai descoperi eheminea jigănii să se adreseze sus numitei reviste de la care va primi... un brevet de poiet, drept răsplată. * Mini seara beneficiu d-nei Arist. Galuşcă, program variat şi foarte amuzant. Multă lume şi-a dat întîlnire la interesantul spectacol. Ieri s'a lacut, la clubul conser­vator, alegerea «le vice-presei!iute în locul «1-Iuî­u»r. C’ogălniceanu. S’a ales d 1. Vasile Vltuloianu, singurul cambalat propus. Dueluri mortale Duelul şi consecinţele sale sunt la or­dinea zilei, în urma evenimentului tra­gic de sîmbătă. Cel d’întăi duel mortal a avut loc în Iaşi, pe vremea domniei lui Ghica. Era schimbul de martori d’intre colonelul a­­ustriac Stolberg şi Costică Balş, ginere­le domnitorului Ghica-Vodă, pe atunci agă la Iaşi. Duelul a fost cu pistolul. La a treia reprisa, Balş lovit la tîmplă, a căzut mort pe teren.* In anul 1875, la duelul d’intre căpi­tanul de­­cavalerie Drăgănescu şi loco­tenent Vidraşcu, cel d’intăiu a remas mort pe cîmpul de luptă. Duelul a avut loc în Bucureşti. * In acelaşi an, la Iaşi, duelul d’intre Leon Ghica, comisar poliţienesc şi Cha­r­­les Vîrmav, inginer. Ghica a căzut mort. * Să amintim că nici un combatant n’a fost, nici inchis, nici trimis în judecată. La curtea de apel din Iaşi s’a dat o sentinţă de nevinovăţie pentru dom­nii Sachet­arie şi doctorul Baroni, cari au asistat ca martori într’un duel mor­tal d’intre doi austriaci. Vom reproduce această sentinţă. Strada Mahalalei Armene din disp. V. a ajuns cu desevărşire inpracticabilă, a­­tît din cauză că nu e pavată, cît şi din aceea că toate vitele celor ce locuesc în acea mahala se preumblă ziua ’ntreagă libere prin acea stradă din care ele s’au făcut un domiciliu stabil. Ar trebui ca autoritatea respectivă se intervie pe lingă proprietarii acelor vite a nu le mai lasa libere să înmulţească noroiul în cantitate deja destul de colo­sală în acea stradă. D. Gane se află în Iaşi de ieri di­mineaţă, toată după ameaza de ieri a petre­­cut-o la primărie in tovărăşia d-lor Tă­cu, Irepadatu, Costandachi şi Velciu. Obiectul acestei intime şedinţi a fost modul cum să se combine creditele pen­tru a putea face virimentul la fondul milioanelor, precum de alt­fel opinia a aratat de mult că se va face. Tocmai pentru aceea a fost invitat şi d. Velciu la consiliul care s’ă terminat la 6 seara. întrunirea convocată pentru ieri, în sala camerei de comerţ, de cîtră pre­şedintele numitei camere, nu s’a putut ţinea de oare­ ce cei mai mulţi membrii n’au respuns la convocare. & D. General Eustaţin Bengescu, controlor general, se află de cite­va zile In oraş In inspecţiunea gestiune! financiare a unui ofiţer superior din localitate. Pentru respectul instruc­ţiune! care mai continue, nu putem da azi alte aminunte.­­ Un accident care putea avea urmările cele mai nenorocite s’a întîmplat ieri între staţiunele Sîrca şi Tg.-Frumos. Trenul de marfă care venea ieri din Paşcani şi întră în staţia Tg.-Frumos la ora 7 a deraiat. Patru vagoane au fost sfîrămate, iar trînarul Petru Spinescu a fost grav rănit. Cauza deraierei se crede că ar fi, bruscheţa cu care maşinistul a oprit trenul. Trenul ce pleacă din Iaşi la 5 şi 50 m. a fost oprit în staţie pînă ce linia a devenit liberă, prin rădicare sfărămătu­­relor de vagoane. D. dr. Lazăr Friedman, a dat primele îngrijiri nenorocitului frînar Spinescu. Lingă zidul Maternităţei s’a găsit ieri un copil In etate ca de 2 luni. Copilul avea un bileţel care purta numele de Alexandru. In ciuda acestui nume copilul este de genul lui Nichi Xenopol.* Consulul italian din localitate s’a adresat prefecture! de judeţ cu cerea de a face să se cerceteze In ce spital din localitate a murit numitul Centazzo Boz Oswalda, care avea asupră-si, în momentul de a intra în spital, mal multe livrete de ale casei de economii.* Prin demisia nea mal multor consilieri co­munali, consiliul comunei Costuleni s’a des­­complectat. S’a cerut învoirea de a face a­­legeri nuci.* S’a trimis o comisiune rogatorie de la Buda-Pesta pentru a incasa de la F. Grin­­­berg din Iași suma de 4789 fiorini, pe care numitul o datorează Băncei generale de credit din Pesta.* Firma Meer Goldstein &­ Comp. a cerut declararea în stare de faliment a manufac­turierului L. Haimovici. Sinuciderea unui iaşan Un tiner în vîrstă de 22 ani s’a găsit erl mort în Otelul Central, la camera No. 37. Cine este acest tînăr ? Iată de­taliile ce am putut culege în privinţa a­­cestei tragice morţi . Ioan Iancu­lescu Ast­fel se numeşte sinucisul. E un tî­năr blond, cu figura simpatică şi, după cît se zice, avea un caracter foarte blînd. El e unul dîn fiii d-lui Mihail Ianculescu, profesor la gimnaziul Alexandru cel Bun, din Iaşi. Iubirea E de prisos să mai spunem că Iancu Ianculescu era îndrăgostit. La această vîrstă nimeni nu poate scăpa de veni­­noasele săgeţi ale omorului. Dar lanculescu iubea pe o doamnă măritată din Iaşi şi o iubea cu toată pa­tima unei inimi înflăcărate şi a unui su­flet rătăcit. Un cunoscut al tînărului ne-a spus că lanculescu singur nu-şi dădea seama cum s’a născut în el acea dragoste. Se ducea adesea în familia aceasta, stătea de vorbă cu d-na în chestiune, a înce­put să-i admire graţiile, dulceaţa vocei, surîsul, pînă cînd se văzu cuprins de cea mai mare iubire. Şi multă vreme a înăbuşit, el în­ceptu-i acel foc consu­­mător, neîndrăznind să spuie nici un cuvînt femeei pe care o iubea, acelei doamne din înalta societate, măritată de curînd şi care îşi iubea bărbatul. In cele din urmă a făcut oare­cari a­­luziuni, a dat să înţeleagă fiinţei pe ca­re o iubea cît de adînc i-a rănit inima şi a văzut numai­de­cît că ori­ce nă­dejde e zadarnică. Nenorocitul­ iubea imposibilul. El se convinse de aceasta şi atunci luă hotărîrea de a pune capăt vieţei sale nenorocite. Plecarea lu­ Bucureşti In ziua de 27 Octombrie plecă din Iaşi şi sosi a doua­ zi în Bucureşti. Aci cum­pără un revolver calibru 8 şi veni la O­­tel Central, unde se instala în camera No. 37. In timpul serii el scrise cinci scrisori, le închise în plic, apoi începu să plîngă. Ast­fel spune cel puțin unul din servitorii otelului, care, întrînd ca să aducă o cană cu apă, l’a văzut cu ochii scăldați în lacrimi. Sărmanul­ nu-i părea, de sigur, răa că pleacă din a­­ceastă lume , ci plîngea gîndindu-se că se desparte pentru tot­d’a­una da aceea pe care o iubea, că n’are s’o mai vadă. Sinuciderea După ce termină de scris cele cinci scrisori, se sculă de la masă, veni în faţa oglinzei, scoase revolverul și-l bă­gă în gură. El își aţinti privirile cît­va timp în o­­glindă. Voia să vadă singur îngrozito­rul spectacol cum îl sboară cr­erii obo­siţi de frămlntări nebune, apoi dădu foc şi glonţul ieşi prin cealaltă parte a ca­pului. N’avu putere de­cît să facă un pas inapoi și căzu pe un fotoliu. Din gură, din urechi și din nas începu să curgă sînge. Alarma Țeava revolverului fiind bagată în gu­ră,^detunătura n’a fost tocmai puternică Pe de altă parte, fiind noapte tîrziu, toată lumea dormea, astfel că nimeni n’a auzit descărcarea. Tocmai sîmbătă sara, văzind servito­rii de la otel că acel tînăr nu se arată au bătut la ușă, dar fără a primi nici un respuns. S’a înştiinţat secţia a 4-a şi d. comisar Ştefănescu veni numai­de­cît la faţa locului. Bătu din nou la uşe, fără să se audă vre­un respuns- Atunci o forţă şi cînd uşa căzu la pămînt, i se prezintă înaintea ochilor un spectacol din cele mai înfiorătoare. Cadavrul Pe fotoliul din faţa oglinzei stătea în­gheţat cadavrul nenorocitului loan Ian­culescu. El avea ochii deschişi, sclipi­tori. O mină era atîrnată în jos, voind par’că să arăte lacul de singe de la pi­cioarele lui. Faţa îi era neagră şi înce­puse deja să se descompue. Scrisorile Două din scrisori au fost deschise. Una era adresată tatălui său, Mihail Ian­culescu, şi spunea între altele : — «Adio tată, îngrijeşte de mămiţa, n’o lăsa­t să plîngă. Iartă-mă pentru că m’am sinucis. Mi-am dat moartea, aci în Bucureşti, spre a fi departe de fami­lie şi a nu o compromite». HfA doua scrisoare era adresată fraţilor săi Alexandru şi Ahil Ianculescu. In ea le spune să se poarte bine în societate şi să iubească pe tatăl şi pe mama lor. Scri­soarea o termină luîndu-şi un etern adio. * * * La orele 10 şi jum., din ordinul d-lui prim-procuror Sărăţeanu, cadavrul s’a transportat la Morgă, înştiinţîndu-se în acelaş timp telegrafic şi părinţii neno­rocitului despre această tragică moarte. Una din cele­l’alte trei scrisori era a­­dresată d-nei din Iaşi, fiinţa pe care o iubea şi pentru care s’a sinucis tînărul loan Ianculescu. O afacere care prin peripeţiile iei a început a pasiona lumea judiciară, s’a înfăţoşat azi înaintea secţiunei I-a a tri­bunalului , de cauza referitoare la con­tesa Eliza Balş căreia fiica sa, d-ra E­­lena Beldiman, stabilită în Liége, i-a in­tentat acţiune în alimente. Tribunalul dăduse cîştig de cauză re­clamantei şi condamnă pe contesa să plătească fiicei sale o pensiune alimen­tară lunară de 800 lei. Sentinţa fiind fă­cută cu execuţie provizorie, contesa a plătit alimentele vreme de 4 luni, cînd execuţia a fost suspendată prin sentinţa curtei s. II, care acum 14 zile a găsit că reclamaţia d-rei Beldiman a fost rău făcută, de­oare­ce n’a fost timbrată. Mandatarul reclamantei a intentat o nouă acţiune, pe timbru legal de astă­­dată şi afacerea a fost sorocită pentru astă­zi, Luni. Intre acestea, însă, contesa s’a adre­sat curţei de casație cu cererea de a strămuta cauza în resortul altui tribu­nal—invocînd suspiciunea legitimă. Astă­zi, la judecarea cauzei, s’a dat mai intâiu citire unei cereri a procura­torului general a contesei, d. avocat P. Zamfirescu, prin care recuză pe primul­­președinte al tribunalului, d. A. Vidraş­cu, pentru motivul că s’ar mai fi pro­nunţat în această afacere. D. Vidraşcu s’a retras din şedinţă. D. Tache Ionescu, pentru contesa Balş, a cerut amînarea procesului pănă ce curtea de casaţie se va pronunţa asu­pra cererei de strămutare. D. G. Cristofor, mandatarul reclaman­tei, dovedește neseriozitatea cererei de transferare, cerere făcută numai în sco­pul de a trăgăna afacerea. In vremea aceasta contesa Balș își vinde imobilele, după cum a făcut astă vară și chiar a­­cum 3 zile, cînd a ipotecat casa sa pen­tru suma de 45.000 lei. Combate cererea de transferare din punct de vedere legal și cere respinge­rea amînărei procesului. In replică d. T. Ionescu arată posiția falsă în care s’ar pune, dacă, ascultînd povața părţei adverse, ar arăta aci cau­zele cari au determinat-o pe clientă să ceară transferarea cauzei. Tribunalul, compus din domnii S. Ză­­hărescu și Liteanu, amînă judecarea fon­dului. In casație cererea se va judeca la 8 a. c. * * * Un post scriptum original la procesul Vuros, Neculcea , am zis că tribunalul după ce a cercetat această cauză vre­me de 10 ani, a condamnat alaltăieri pe Vuros la... 221 lei. Astă­zi unul din experţii în acest proces a cerut să-i plă­tească’ 7000 lei pentru lucrarea sa! Scump dar original! * Parchetul general a remis camerei de punere sub acuzare dosarul privitor la vestitul bandit C. Piele-Verde. Banditul va fi judecat în sesiunea ac­tuală a curţei cu juri, acuzat de tenta­tivă de omor. Astă­zi a expirat mandatul domnului N. Gane din giranţa succesiunei Alcaz. Tot astă­zi d. Gane trebuia să presinte tribunalului Suceava conturile gestiunei. Cu toate acestea d. Gane se află în Iaşi. O nostimadă, care dovedeşte ce bună administraţie fac colectiviştii noştri, pre­ocupaţi prea mult de cancanurile din sinul partidului ce ne guvernează. Io lana August, camera de comerţ, primeşte înştiinţarea că ministrul dome­niilor a numit pe d. Kalenderu, ca pre­şedinte a comisiune­ pentru organizarea secţiei române la expoziţia din 1900 de la Paris. Zilele aceste, camera de comerţ din Iaşi, bazîndu-se pe această circulară a ministrului domeniilor, cerind oare­cari lămuriri în pr­ivinţa modului cum crede d. Kalenderu să organizeze numita secţie. Ştiţi ce respunde d. Kalenderu? că e foarte surprins de adresa camerei de co­merţ întru cit ministrul domeniilor nu l’a înştiinţat de o asemenea însărcinare în care caz de sigur d-lui s’ar fi pus în legătură cu toate camerile de comerţ din ţară. Halal colectivitate! O ordonanţa a prefecture! poliţie! spune că nici un animal nu se va putea vinde întru­­­cit vîn­­zătorul nu va presinta actul de identitate, chi­tanţa de plata contribuţiei şi biletul de pose-S’a oprit vinderea peştelui, în alte locuri,de­cit în pieţele publice anume destinate pentru aceasta. Sinuciderea de la Copou­ La ora 1, astă­zi, am primit vestea despre o sinucidere la grădina Copoii. Ştirea s’a adeverit. Aproape de bufe­tul grădinei zăcea la pămînt, fără sim­ţiri, un tînăr, ca de 18 ani, de o fru­­museţă plăcută, pus în redingotă nea­gră, camaşă albă, cravată neagră. * La 12.30, după unii, la 12.45 după alţii, s’a auzit o detunătură de revolver. Gardistul şi grădinarii, alergînd care în­cotro, găsiră, la locul indicat mai sus, cadavrul unui tînăr. Din scriptele găsite asupra mortului s’a descoperit că sinucisul se chema A­­lecu Moisiu, fără profesie. El s’a în­tors din Bucureşti în luna Septembrie şi ducea casă rea cu mama sa, pensio­nară, domiciliată în Podul­ roş. Ceartă dintre fiu şi mamă provenea de acolo, că Moisiu vroia să ducă viaţa liberă la care mama sa se opunea. Astă­zi la ora 11 juni, Moisiu plecă de acasă, elegant îmbrăcat, fără palton. Ajuns la Copou el şi-a tras un glonte în ţîţă. Moartea a fost instantanee. * Asupra sinucisului s’a găsit o scri­soare prin care arată că opunerea ma­mei sale de a-i da bani cu care se ducă viaţa care-i plăcea, l’a hotărît să-şi cur­me firul vieţei. S’a mai găsit ş­i un manuscris înti­tulat „Intre streini“—dovadă că, prin excepţie, junele nu făcea poezii lirice. S’a găsit şi o fotografie, care, după unii, ar fi a surorei defunctului. * Prefectul, procurorul Manea şi medi­cul dispărţirei, d. Buicliu, au fost la faţa locului. Cadavrul, încărcat într’un furgon, a fost transportat la camera mortuară a spitalului sf. Spiridon. MULŢEMIRE Pătrunsă în suflet de o adîncă şi ne­­ştearsă durere, prin pierderea prea iu­bitului mieu soţ Miron Pompiliu, am găsit o uşurare în grozava mea durere în multele scrisori de condoleanţă, ce mi-au venit de la numeroşi şi îndepăr­taţii amici ai soţului meu.’ La jalea şi durerea, ce au cuprins i­­nima atîtor buni Romîni din cele patru unghiuri ale ţării, mi-am găsit jalea mea uşurată; şi neputînd răspunde tuturor în parte pentru a le arata neţermulita mea mulţumire, îl rog a primi prin pu­blicitate expresiunea celor mai sincere ale mele sentimente de mulţumire. Mulţumesc numeroşilor colegi şi pri­eteni, cari au întovărăşit convoiul­ pînă la groapă. Mulţemesc scumpilor elevi, cari au do­vedit iubire adîncă profesorului lor. Mulţemesc d-lui general Iarca, cari în mod benevol a contribuit la deplinăta­tea onorurilor militare. Mulţumesc prietenilor de departe, cum şi de peste munte, care au arătat că prin Miron Pompiliu au pierdut nu nu­mai un prietin, un frate, dar şi un bun Român. Maria Miron Pompiliu, Iaşi, 1 Decembre 1897. Fotografia „dialand“ Str. Lăpuşneanu vis-ă-vis de Farmacia d-lor Konya Portrete artistice în ori­ce specie. Platinotipui Busturî mărime naturală. Reproducţiuni după portrete vechi. Devisa atelierului: Executare ar­tistică şi preţuri convenabile.­­ Se fotografiază pe ori­ ce timp cu aparate de sistem modern. De vînzare Casile din str. de Sus No. 71, compus­­din un salon, două odăi, un vitraj bu­cătărie şi pivniţă, casile No. 25, un an­­tret, un salon, două odăi, o bucătărie, o sufragerie şi pivniţă. A se adresa la d. Gh. Smîdu, str. Şe­il­ărie No. 129. La Bruxella Subsemnatul aduc la cunoştinţă onor­ familii că mă însărcinez a primi ca pen­sionari pe tinerii care ar dori a se per­fecţiona în limbele franceză, germană şi engleză. Tot o dată voi prepara şi pe acel care ar dori a se prezenta la examenele de bacalaureat, de litere sau de ştiinţe, con­form programului de studii, în vigoare. Condiţiuni avantajoase, viaţă de fa­milie. Pentru condiţiuni a se adresa direct la subsemnatul: Doctor J. Grossmann, profesor uni­versitar, Rue de l’Amazone No. 13, Bru­xelles (Belgique). E. HAZIAM avocat S’a mutat strada Carp No. 6 Casa Comarnescu Ho Innhirmt doua apartamente Uc llll/llll ICI din etajul de jos de la casa No. 96 din str. De Sus.—A se daresa la proprietară str. Serăriei, 43. * , * ^

Next