Opinia, martie 1898 (Anul 1, nr. 247-271)

1898-03-01 / nr. 247

2 iarăşi în hotărita vade de 40 zile atlt pe toate uliţele oraşului cît şi în divan şi la împlinirea vadelei, muşteriului ce va fi şi va da preţul... şi viind şi de la diregătorii ţinutului de săvîrşire publi­caţiei şi că n’au născut nici o pricina prin hareciul ce se va face să se să­­vîrşască vînzarea... se va întări şi de cătră domnia mea». Iată cum cuvintele trăesc în limbă, numind anumite stări sociale. Influenţa turcească a slăbit întrebuinţarea lui so­roc, iar societatea de azi l’a redus la mai puţin. Oh. Ghibănescu IN MARE (Imitaţie) E-o noapte pustie De stele şi lună; Iar marea nebună E în vijelie.... Dar cine păşeşte Pe mal şi vorbeşte Cu marea încet ?... E-un tînăr poet Ce caută ’n mare Eterna scăpare.... * —„Eu n’am nici un ban f i-aş vrea un sărut, li-i gîndu-abătut Că n’am nici un ban... Poete, respunde Sărutul de unde II pot capata ?... —„A ta sărutare O, frate, e’n mare; Aruncă-te’n ea!... * — „Eu n’am nici un ban Şi să dorm aş vrea, Dar n’am unde 'ntra Căci n’am nici un ban.... Poete răspunde Odihna mea unde 0 pot capata ?“... „In mare e bine, Multi saraci ca tine Dorm veşnic în ea !“... Gordon. POZNAŞII ŢĂRĂNEŞTI Hatir II lera intr’un revărsat de ziuă. Da ceaţă, că nu se putea cunoaşte om cu om. Un popă rătăceşte drumu şi dacă vede că s’o ’ncurcat, taie şi el deadreptul prin­­tr’un lan de griu. O prubuluit el aşa, c’ar eşi mai răpede la luminiş. Feciorii boereşti văd de departe pe cine­va că le calcă sămănătura, da n’a putut deo­sebi bine anume cine. Strigă el la popă; da ista se face ne­­aude, și-și caută de mers. Unu din feciori dă să-l ajungă ; celălalt chine din urmă : — Prinde-l, măi, și-l adă cobză la vale. Fecioru ajunge pe pravoslavnic din urmă, s’apropie bine, îl împlîntă mîna-n ciată, se uită la el și, după ce vede că-I popă, ii dă drumul, stupind la o parte. — Cine-I mă? — El!.. Lasă-1 la dracu măi frate, că-I popă. I. Adam. Ştiinţî-Litere-Arte l­n scandal Îngrozitor a avut loc la facultatea de medicină din Paris in timpul ultimului curs de zoologie al d-rului Blanchard. Acestuia îi se atribuie înscenarea contra asistentului Heim care a fost recunoscut foarte puţin vinovat du­pă atîtea acuzări ce­ i se adusese. Blanchard a fost huiduit şi n’a putut ţinea cursul cu toate intervenţiile şi măsurile disciplinare. Se prevede că scandalul va dura încă multă vreme. * Celebra Duze a avut la Paris un succes e­­norm în actul V din „Adrienne Lecouvreur“ jucat în onoarea Suzannei Reichenberg care s’a retras din teatru. In „Le Temps“ de astă­zi cri­ticul Larcey roagă pe Duze să încerce a juca la Paris un repertoriu francez, in graiul Pari­sului chiar.* Am vorbit la timp de marele succes al pie­sei Cyrano de Bergerac opera tînărului poiet Eduard Rostand. O solemnitate foarte duioasă organizată în onoarea lui a avut loc la teatrul Porte St. Martin. Toţi profesorii au fost invi­taţi de Coquelin la o reprezentaţie specială da­tă pentru colegiu. Unul din profesori a închinat o odă poietului şi acesta a răspuns prin o su­perbă poezie adresată elevilor de la Stanislas. Poetul Rostand n’are încă trei­zeci de ani şi este socotit deja ca una din gloriile Franţei. * Numărul ultim al „Arhivei“ publică impor­tantul studiu al d-lui Xenopol : Principiile fun­damentale ale istoriei: (fragment) ; o parte din piesa d-lui Titus Dunca: învingător şi învins; un studiu foarte documentat al d-lui V. Butu­­reanu: Porumbul in Romînia. * In cursul lunei Martie s'au anunţat până a­­cum următoarele reprezentaţii: La 1 Martie „Floarea de pădure“, la 4 Martie concertul Mu­­zicescu, la 7 Martie prima seară de operă ita­liană, la 11, „Moartea lui Ludovic XI“ cu d. Borelli, la 17 beneficiul Anicuţel Cîrjă, la 18 „Asul de treflă“, la 20 şi 21, Ziua Zînelor. Data reprezentaţiilor operei italiane s’a anunţat în­­tr’un număr trecut. * Vom vorbi în numărul viitor despre cele două spectacole care încheie actuala stagiune teatrală şi la care îndemnăm publicul să asiste la „Nar­cis“ şi „Floarea de pădure“. * La Londra pănă astăzi nu există chioşcuri pentru vînz­area gazetelor. O propunere de în­fiinţare a unor asemenea chioşcuri a fost res­pinsă zilele acestea din motivul că mulţimea de newsboy—vinzetorii pe stradă—ar rămînea muritori de foame.* Doctorul Lapponi, medicul papei, afirmă unul ziarist într’un interview că Leon XIII se află în cea mai admirabilă bună stare. Va mai serba multe aniversări bătrînul Vaticanului! * Ie secolo din Milano cu data de 8 Martie care ne-a sosit astăzi cuprinde primele subscripții pentru ridicarea unui monument lui Cavallotti. Primele sum­i trimise se urcă la 26.000 de lei. * Piesa Floarea de pădure, excelenta traducere a d-lui de Giers, se reprezintă Duminică, în be­neficiul d-nei Verona Cuzinski şi al d-lui P. S. Alexandrescu. Svonul răspîndit de un actor interesant, cum că spectacolul acesta s’a aminat pentru Marţi, este neîntemeiat. Iată distribuţia rolurilor acestei delicioase co­medii : Anna Stepanovna Asmetiew . . D-na Vasilescu Alexandru Lvovici Asmetiew fiul ei.....................................Dl. Doina Maria Petrovna soţia sa . . D-na Cuzinschi Kirill Maximovici Zubaref. . D. Constantinescu Warea, fiica sa..................D-na Pruteanu Dimitri Andreevici Malcof . Dl. Popovici Mihai Tarasovici Boef . . . Dl. Alexandrescu Mavra Denisiovna, dadaca Varel D-na Georgescu Gavril, camardiner lui Asmetiew Dl. Botez Sysol, servitor vechii­ a familiei Asmetienilor...........................Dl. Momuleanu INFORMAŢII Diferendul dintre prefectul de politie şi d. colonel Casasovici, medicul recru­­tor, s-a aplanat abia acum. D. Penescu a recunoscut că rolurile au fost schim­bate în relaţiunile pe cari le-a dat pre­sa asupra incidentului de la recrutare, şi anume că nu medicul ci comisia de recrutare a opinat pentru dispensarea tinerilor despre cari a fost vorba. Cu această declaraţie diferendul s’a aplanat definitiv. Complectăm informaţia noastră rela­tivă la achitarea d-lui Smîdu, adăugind cum că pentru achitare au fost d-nii Burada, preşedintele, Volenti, Hina şi Porfiriu. Singur d. Boiu a fost de părere con­trară. Consiliul Comunal — Şedinţa de la 27 Februarie — Şedinţa se deschide la oara 3 şi jum. p. m. Prezidează d. N. Gane. Membrii pre­zenţi d-nii Tăcu, Lepadatu, Ed. Ghica, Cozadini, păr. Vereanu, Motăş, Beceanu N. Ioan şi Constandachi. Lefurile Personalului. D. Gane. Am ajuns la §­N­ din buget. Se votează fără discuţie retribuţia pri­marului, a ajutoarelor­­ şi a celor doi secretari. D. Ghica, întreabă dacă toţi funcţio­narii întră în noua organizaţie ce au propus anul trecut şi cere lămuriri a­­supra serviciului interior. D. Lepadatu. Proiectul organizării n’a fost votat, dar sunt unele biurouri cari cer o sporire de funcţionari şi în alte­le se pot suprima. D. Gane. Trebue să menţinem tot per­sonalul aşa cum este, căci odată cu în­ceperea noilor lucrări toate serviciile vor deveni încărcate de hîrtii. D. Motăş. Cere economii. D. Ghica. Eu mă abţin de la ori­ce vot, căci nu ştiu dacă personalul pre­zent este sau nu suficient. Comisarii Comunali Se votează onorarul celor patru co­misari comunali. D. Ghica. Cere ca numai un singur comisar să fie ataşat pe lingă serviciul lucrărilor tehnice spre a supraveghia poliţia comunală. D. Lapadatu, este contra şi cere a­­ceastă atribuţie pentru tuspatru comisari. Se votează bugetul pănă la persona­lul comptabilităţei. Comptabilitatea D. Ghica. Serviciul acesta suferă gro­zav de mult. Dacă am avea cîți­va oa­meni competenți la acest serviciu, s’ar putea face economie 120 mii lei. D. Lepadatu. Avem regulamentul care... D. Ghica. Ce-mi pasă de regulamen­tul dv ? E votat ? D. Lepadatu. Să creăm atunci încă doi ajutori de primari. D. Ghica. Dacă trei nu se înţeleg da­­poi cinii? Se votează înainte fără discuţie pănă la controlori, menţinîndu-se lefurile din trecut. Controlorii D. Motăş. Şeful controlor munceşte foarte mult şi răspunderea sa e mare. Eu propun s­ă-i se urce salarul cu 50 lei lunar sau să­ i se dea o diurnă, pen­tru plata trăsurilor. D. Gane. II vom pune la dispoziţie trăsură comunei. D. Ghica. II va trebui trăsura toată ziua. D. Breviman—mă siliţi să fac şi personalităţi—este model de funcţionar şi deci merită sporirea salarului. După mici discuţii se admite suirea lefel şefului controlor cu 50 lei lunar. Se urmează cu votarea conform bu­getului din anul trecut. Şeful receptor D. Gane. Şef receptor 350 lei. D. Constandache. La noi e scris nu­mai 300. D. Tăcu. De ce ne luaţi aşa repede ? D. Constandache. Dv., aţi vrut să ne surprindeţi pe noi cu o urcare de leafă nevotată. Se admite 350 lei. D. Ghica spune că pe nedrept s’a luat serviciul cotitului vaselor de la bariere şi din cauza aceasta piaţa teatrului este vecinie plină de trăsuri şi butoaie, cari deteriorează pavajul. Camerierii Se resping două cereri ale camerieri­lor prin care cer să li se facă reţineri pentru a avea dreptul de pensie. D. Constandache şi d. Motăş cer să nu se admită şi să se treacă camerierii cu 65 lei lunar. D. Ghica: Suiţi la cei mari şi voiţi să scădeţi la cei mici. Materialul Se trece 20 mii lei, în loc de 25 mii, pentru imprimate şi afişe şi 11 m­l lei lemne pentru încălzitul şcoalelor. Păr. Vereanu. Spune că anu­l acesta nu s’a respectat votul consiliului prin care s’a acordat fiecărei biserici, între­ţinută de comună, cîte un decaster de lemne. Nu s’a dat de cît cîte unul fie­cărei parohii şi fie­care parohie are cîte 2—3 biserici. Se ia notă pentru a se avea în vedere la iarna viitoare. Asistenţa publica D. Ghica cere să se pue sub acest pa­ragraf toate ajutoarele ce dă comuna precum: ajutoarele incendiaţilor, inunda­ţilor, legatele lăsate comunei pentru a­­cest scop, medicamentele gratuite ş. a. Cînd toate vor fi trecute în acelaşi ta­blou controlul va fi mai uşor. Acum se găseşte una şi aceiaşi persoană ajutată din diferite aliniate, pe cînd alţii nu ca­pătă nimic. In Germania tot aşa se prac­tică ; în Elberfeld de exemplu adoptîn­­du-se sistemul de mai sus s’a găsit la început în anul 1863 un sarac la 12 lo­cuitori; iar mai tírziu, în 1883, un să­rac la 83 de locuitori, încep discuţiile. D. Gane (cătră d. Ghica) Nu trebue să aveţi atîta amor propriu. D. Ghica. Nu e amor propriu­, ci bun simţ. D. Gane. Aveţi prea multă încredere în dv. Fie­care ar vra s’o aibă. D. Ghica. Asta ar fi foarte periculos. Azilul de noapte D. Ghica. De ce ne cereţi 15 mii lei, cînd în buget e trecut numai 14 mii ? D. Tăcu. Nu ne ajunge suma cea veche. Erau nopţi în care infirmii nu mai în­că­peau în azil. Azilul va remîne pină la expirarea contractului; după aceea se va muta în casele donate comunei de către d-na Elena Apostol, D. Cozadini. Am luat odată deciziu­­nea ca prefectura să adune pe toţi in­firmii şi să-i interneze în azil. Un timp ordinul a fost respectat; acum văd că iar aţîn calea. Ar fi bine să alegem pe cei ce sunt din comuna noastră şi să-l punem în azil, iar cei veniţi de-aiurea sâ-l retrimitem la comunele de unde au venit. Spitalul de izolare D. Ghica. De ce aţi reziliat contrac­tul pentru acest local ? Şi de ce aţi su­primat spitalul de la 1 Aprilie 1897. D. Gane. Find­că n’am avut nici-o boală epidemică. D. Ghica. Aţi făcut rău, d-le primar, că v-aţi grăbit să-mi răspundeţi. Spita­lul acesta era făcut mai ales, pentru co­piii bolnavi de anghină difterică şi scar­­latină. Cînd spitalul a fost închis, epide­mia era în toată puterea ei, şi apoi a mers crescînd. Iată, ca dovadă, de la Ianuarie pănă la Mal anul trecut, s’au constatat cazuri mortale: 17 creştini, 25 evrei, în total 42. De la Mal—cînd s’a închis spitalul—şi pînă la Decembrie au fost cazuri mortale de anghină şi scar­­latină: 39 creştini şi 23 evrei, adecă 63 in total, deci cu 21 de cazuri mai mult. Nu trebuie să ’nch­ideţi spitalul (privind cătră d. Gane). Vă desfid chiar şi acum să mă contrariaţi că epidemia nu există încă. D. Gane (cătră d. Ghica) şi noi avem tot atîta simţire cît şi d-ta; n’avem ne­voie de îmboldirea d-v. Noi n’am închis din capul nostru spitalul, ci după consul­tul ce l’am avut cu medicul şef şi cu doctorii de dispărţire. Acum bolile sînt în stare endemică. In timp ce unii se ’ndreaptă, alţii se îmbolnăvesc. Trebue să spun, însă, că vina o poartă unii doc­tori, cari pentru a-i face reclamă, declară o durere de gîlci, drept anghină difte­rică. Cînd copilul moare, el se degajează de răspundere spunînd că e epidemie şi dacă scapă, îşi fac reputaţie. D. Ghica. Asta-i serviciul d-v sanitar ! D. Gane. Nu primesc din partea d-tale nici direct, nici indirect imputări. Se votează închiderea discuţiei. * * * Serviciul curăţire! D. Cozadini. Să punem în vederea an­treprenorilor de a-şi face şacale erme­tice. S’a făcut cu el un contract greşit. D. Beceanu. Contractul e bun, dar serviciul e puturos. Se votează fără discuţii , pensiilor, diurnelor şi telefoanele comunale. Se trece la articolul întreţinerilor su­ma de 1600 lei, rentă viageră d-nei E­­lena Apostol, pentru imobilul dăruit co­­ munei.❖ Serviciul accizelor D. Lepadatu. Cere adăugirea a 10 gardişti şi pentru inspectorul acestui ser­viciu sporire de 50 lei. D. Motăş. Cere să se scadă 50 de lei. Păr. Vereanu. Avem 110 păzitori de bariere şi şanţuri, sunt informat că lu­crează numai 25, iar restul se primblă şi ia leafă de­geaba. D. Lepadatu. Dă explicaţiile necesare. D. Ghica. Avem o armată întreagă de lefegii.­­ D. Lepadatu. Arată cauza pentru care s’au mutat barierile Nicolina şi Păcurari. D. Ghica. Vorbind de periferiile ora­şului, zice: Cu această nenorocită afa­cere este însărcinat de inginer Savul, şi ştiţi deja cum lucrează d-sa. De la 1894 pină azi nu s’a făcut aproape nimic. Ba chiar am auzit că sunt unele puncte ne­determinate încă în perimentul oraşului. Ca dovadă e că lucrarea nu-i aprobată de consiliul de miniştri. Cimitirul evreesc D. Ghica. S’a cerut ca cimitirul evreec să figureze în periferiile oraşului Iaşi. D. Lepadatu. Comuna Tăuteşti, de care depinde locul, a refuzat. D. Tăcu. Pe-acolo se fac contrabandele cele mai mari, din cauză că şanţul nu-i bine săpat. D. Ghica cere ca de-acum încolo să nu se mai pecetluiască sicriile cu mor­ţii evrei. Se admite. Abator După ce d. Tăcu strică planul d-lui Lepadatu, care cere 17 păzitori la dife­rite lucrări de pază, se trece la­­ aba­torului. Se iscă o neînţelegere pentru două ajutoare de mecanici. D. Tăcu. Dați-mi voe să vă explic că... D. Gane (necăjit): Frate nu vorbi, că strici mai mult, mai bine să punem la vot. După propunerea d-lui Ghica se în­scrie în buget 3 mii lei pentru a recom­pensa pe acei ce vor expune vite la iar­marocul de la abator, care va avea loc anual la 16 August. Se votează diferite subvenţii şi se mă­reşte acea a arestului comunal. Şedinţa se ridică la ora 6, aminîndu­­se continuarea pentru ceasurile 8 sala. * * Deplasări Hotel Traian: Moritz Moscovici comersant, Fălticeni; Alex. Ion Ghica prop. Bucureşti; A. Crasovici voiaj, Bu­cureşti ; Eduard Ulea primar, Botoşani; Flora Niculescu prop. Caracal. Hotel Europa: N. Suţu, Bacau ; L. Mendelsohn, Bucureşti; A. Marculescu Bucureşti; N. Rainu avocat, Focşani. Hotel Rusia : D. Sarafina artistă, Botoşani; M-me Babuşchini artistă, Bu­cureşti ; M-me Ivanov artistă, Bucureşti. INFORMAŢII Demisionează d. Chaigneau? La paragraful serviciului tehnic pă­rintele Vereanu a ridicat din nou ches­tiunea dacă se face cuvenitele reţineri d-lui Chaigneau. Atunci s’a pus în dis­­cuţiune un protest al d-lui Chaigneau cu privire la această reţinere. D. Velciu a susţinut că de­oare­ce d. Chaigneau e funcţionar al comunei, trebue neapărat să i se facă reţinere. D. Gane caută să explice situaţia in­ginerului şef şi susţine că trebue să se facă reţinerea. D. Ghica spune atunci consiliului : „Sunt însărcinat din partea d-lui Chaig­neau să vă declar că d-sa e ferm decis să părăsească serviciul comunei Iaşi, dacă el se va face reţinerea şi dacă sis­temul acesta de bănuieli va continua. De alt­fel declaraţia aceasta a făcut-o d. Chaigneau şi d. Tăcu." D. Tăcu confirmă spusele d-luî Ghica. * * * Consilierii votează reţinerea. Admi­nistraţia e abătută. Pentru a masca lucrurile, d. Gane declară că ia asupra-şi pentru a face pe d. Chaigneau să nu demisioneze.­ ­ Tribunalul Iaşi secţia II-a a admis ieri înscrierea la colegiul I comunal a tînărului principe Mihail D. Sturdza fiul lui Bezede Dumitru, care imediat după majoritate a făcut declaraţie la Primărie că-şi stabileşte domiciliul sau politic în Iaşi. „ Pe urma vacanţei lăsată de defunctul M. Slătineanu la catedra de limba lati­nă la liceul naţional, s’au ivit o sumă de competitori. Pe cît ştim, au petiţio­­nat prin inspectorat d-nul Tomida, P. Gărniceanu, păr. Niţescu şi M. Vărgolici, acesta din urmă cerind permutarea de la gimnaziul Ştefan cel Mare la liceul naţional, pe motiv că e titular şi că are casa aproape de liceu. Catedra în mod provizoriu era supli­nită de d. A. Brandia, directorul liceu­lui, pănă la 1 Martie. Direcţiunea a re­comandat pe d. V. Burlă, autorul exer­­ciţiilor latine. Se crede că d. Burlă va fi numit, iar ceilalţi competitori n’au de­cît mîngîierea aşteptării.­­ Pavagiul nou din faţa Universităţii a început a se deteriora din cauza pros­tului ciment care s’a întrebuinţat. Şi de abia s’a luat pe samă noul local, iar cursurile nu s’au deschis. Cum e făcut, nu va putea susţinea nici cea mai mică circulaţie a trăsurilor.­ ­ In urma raportului şefului horticultor al primăriei, s’a admis în principiu plan­tarea încă a 300 de metri de la grădina aleelor In sus pe podişul Copoului. I­deia e nimerită, mai ales că pepiniera de la Cîrlig e plină de arbori deja prea mari, care întunecă şi sălbătăcesc şcoa­­■ ■ * * lele. D. Oane se lauda mereu că asfaltul Ia­şului n’a costat de cît 6,500,000 lei. Cu ocazia discuţiei asupra serviciului teh­nic, d. Velciu a dovedit in mod nedubios că asfaltul a costat suma de 13.000.000 lei, adică tocmai dublu. Și d. Gane a tăcut. Procurorul general a declarat recurs contra decisiune l, Curtel care achită pe Liza Simovici inculpată pentru risipirea averea fiului său minor, pentru că şi Curtea de Casaţie îşi va zice cuvîntul sau asupra chestiei, dacă părinţii tutori pot fi urmăriţi pentru raua gestiune a tutelei, minorilor lor copii.­­ In şedinţa de aseară a consiliului dis­­cutindu-se între altele şi subvenţia pen­tru institutul antirabic, administraţia comunală redusese subvenţia de la 3000 anual la 1000 lei. Cu drept cuvînt d. Cozadini s’a ridi­­cat în contra acestei măsuri vexatorie pentru unul din institutele cele mai fo­lositoare din oraşul nostru. Mulţumită intervenţiei d-sale, s’a în­­înscris în buget suma de 2000 lei, de­şi colonelul Botez se opunea susţinînd­ că şi statul acordă o subvenţie pentru in­stitutul antirabic. OPINIA ———aaaa­n Telegramele Strâinătăţeî Stuttgart 27 Febr. Ministrul de finanţe din Würtenburg, dr. de Rieche, a încetat ieri din viaţă. Paris 27 Febr. Aurore publică un articol iscălit de Clemenceau în privinţa sinuciderei mis­terioase. Publicistul francez e de părere că această afacere e în legătură cu ches­tiunea Dreyfus-Esterhazy. E surprinză­tor că poliţia, care a desfăşurat cea m­ai mare activitate pentru a descoperi iden­titatea cadavrului, caută să întunece misteriul ce se ascunde sub această sinu­cidere. D-na Severine scrie în Fronde: „oamenii de soiul acestuia nu se sinu­cid şi sînt asasinaţi.“ D-na Severine încheie articolul zicînd : „Poliţia, şi în special cea militară, întrebuinţează ast­fel de personaje, care sunt în stare să facă ori­ce.» Paris 27 Febr.­­Generalul Ginise, care a jucat un rol atit de important in afa­cerea Dreyfus-Esterh­azy, si in procesul Zola, a fost şters din rindurile statului major. Ştirea a produs o mare senza­ţie in Franţa. Jalnicii Alex. Artino, fiu şi cei­l­alţi membri a familiei pătrunşi de cea mai profundă durere, face cunoscut înceta­rea din viaţă a d-nei Tereza Artino născută Gerian şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii a lua parte la ceremonia înmormintărei care va avea loc Duminică 1 Mart a. c. la ora 3 post-meridiane, la cimitirul Ar­mean din Iaşi. Carol Gruchel Acordor de Piane al conservatorului din Iaşi Str. Golia No. 71 vis-a-vis de casa Weisengrün. Deposit de piane din fabrici renumite. Atelier special pentru repararea pia­nelor. Piane cu chirie pe lună. Dr. EDUARD FABINI No. 140 Strada de Sus No. 140 — I A S S Y S — Maladii Interne —­­ BOALE DE FEMEI Consultațiuni de la 5 — 7 ore p. m.

Next