Opinia, aprilie 1898 (Anul 1, nr. 272-294)

1898-04-01 / nr. 272

2 unul şcolar de liceu, în clasa III, intre­­bîndu-1 dacă știe jocul cu mingea, am remas mirat de ce mi-a spus. — Nu ştiu jocul cu mingia, nu l’am jucat nici­odată, acum îs mare şi m­i-i ruşine să joc. La noi e curios! vezi copil de la doi ani în sus duşi la preumblare, se pre­umblă ca oameni mari. Pe drum obser­vă aceiaşi conduită ca şi cei mari. Iată în scurt starea la noi: copil, tînăr, bă­­trîn au oroare de jocuri, de exerciţii corporale. Starea aceasta de lucruri e dăunătoa­re sănătăţii oltui popor. Ea trebue schim­bată, trebue de atins idealul la care au ajuns Englejii. Cum să se schimbe? Schim­barea nu poate veni’ de cît de la oame­nii maturi. Aceştia mai întâi trebue să practice jocurile la aerul liber. Să se adune intr’un loc deschis, unde să poa­tă asista privitori, care să guste plăce­rea privirii la executarea unui joc ro­­mînesc cu mingea, cum sunt cină şi ti­­cul în opt! Iată primavara ne bate la uşă, ne în­deamnă cu braţele deschise să ne du­cem în cîmpiile mărginaşe ale Iaşului, cum e la Copou bună­oară. Inch­ipuiţi­­vă un joc cu mingea înjghebat de o su­mă de oameni maturi pe locul liber din faţa grădinei Copou! Priveliştea ar fi nespus de frumoasă! Cine din cei ce au jucat odinioară, copii fiind, un ţie în opt, ar putea resista la vederea unui joc de asemenea natură şi nu ar lua parte ? Eu unul mărturisesc că m­i-aşi da atunci drumul pornirilor, ce vecinie mă îndeamnă la exerciţii corporale. Dar cîţi sunt cari să simtă lucrul ca mine ? Numai , dacă ar fi, am dura un ţie în opt, care ar amuza pe privitori tot a­­­tît, dacă nu şi mai mult, cît i-ar amu­za jocurile engleze un foot-ball, cricket, tennis, etc. Valeriu Hulubei. EPIGRAMĂ D­reî­t studentă. S’a’nscris la drept, încredinţată Că va mai prinde ce­va minte ; Şi rezultatul : Biata fată Calcă tot strinir — ca şi ’nainte. Silvio. Ştiinţe-Litere-Arte Amintim seria spectacolelor pentru primele zile ale lunei; 5 April Vlad Ţepeş sau «Ospă­ţul de singe“; 6 April Fata aierului, melo­­dramă-feerie ; 7 April Rocambole sau „Dramele Parisului“; 8 April Hero şi Leandru cu d-na Romanescu; 9 April Hamlet şi Pentru ţară ! ; 10 April a doua reprezentaţie a d-nei Roma­­nescu; 12 April Doi sergenţi; 13 April Bon Ce­zar de Bazan; 11 April Baba Ilîrcu şi Piatra din casă. * Intr’o scrisoare adresată unui prieten din Iaşi, artistul V. Leonescu, demisionat, după cum se ştie de la teatrul din Bucureşti, îşi exprimă speranţa că va putea relua cariera părăsită, in­tr’o viitoare eră de reforme şi dreptate. * O atracţiune unică în felul sau se anunţă pentru apropiata expoziţie internaţională din Glasgow, o statuie colosală de hîrtie cartonată, infăţoşind pe Regina Victoria. Ea are 12 pi­cioare înălţime şi o greutate de 20.000 lin­gr.­ * Ziarele germene anunţă că ilustrul autor al „Ţesătorilor“, Gerhardt Hauptman a inventat o bicicletă uşor transform­abilă în triciclu. Iată un literat practic! Conferinţa d-lui N. Volenti asupra fabulistului Gr. Alexandrescu este a doua cu acelaşi sub­iect. D. I. Căvănescu acum doi ani s a ocupat şi d-sa despre un fit merituosul scriitor român. * Găgăuţescu reflecta ieri: Aţi observat un lucru curios ?.... In timpul iernei sunt mai multe căsătorii de bărbaţi de­cît de femei...* FOIŢA ZIARULUI „OPINIA“( 102) PARIS de EMILE ZOLA CARTEA A TREIA I — Dacă eşti urîtă, asta e pentru că te îmbraci rău­. — Mă îmbrac cum îmi place şi foarte bine fără îndoială, pentru că cine­va mă iubeşte aşa cum sînt. — Adevărat, te iubește cine­va ? A­­tunci să te ceară de nevastă. — Dar de­sigur, de­sigur! Te vei des­curca ușor de mine, nu-i așa ? Camille se opri puțin, apoi cu o voce înceată, fluerătoare. — Gérard, trebue să vie zilele aces­tea să-mi ceară mîna. Vînătă, cu ochii fixi, Eva păru că nu înțălege. — Gérard... pentru ce-mi spui asta? — Dar pentru că Gérard mă iubește și vrea să mă iea de nevastă. » Eva respiră lung, privi dacă nu întră nimeni, apoi hotărîtă: — Nu poți să iei de barbat pe Gé­rard. — Pentru ce nu pot să ieau de bar­bat pe Gérard ? — Pentru că nu vreau, pentru că e cu neputință. — Acesta nu-i un motiv. Spunemi-1 pe cel adevărat. — Motivul e că această căsătorie e cu neputință. — Nu e acesta. Adevăratul motiv e că Gérard e amantul tău. — Ești o nenorocită, murmură Eva lovită în inimă. Nu știi ce spui, nici cît mă faci să sufăr. Trebui să tacă, căci Rosemonde veni alergînd să-i spue că o cheamă cine­va jos. Porțile otelului se deschisese și dîn­­sa trebuia să fie la comptuarul ei. Jos întîlni pe Gérard care tocmai a­­tunci intra și profitînd de un moment cînd erau amîndoi singuri într’un colț al comptuarului. — Cît de rar veniți pe la noi, spuse Eva cu voce tare. — Am fost puțin bolnav, vă asigur răspunse dînsul pe un ton amabil. — Gérard trebue să ne vedem un­­de­va, vreau ! Jenat dînsul răspunse încurcat: — Nu, te rog să mai așteptăm. — Gérard, trebue să ne întîlnim. Ca­mille mi-a spus povestele tale. Nu poți refuza să ne întîlnim. Atunci dînsul înfiorat încerca să scape de esplicație: — Dar acolo, unde ne intîlneam pînă acuma e cu neputință. — Ei bine atunci mîni la patru cea­suri în micul restaurant de la Pădure, unde ne-am mai intîlnit deja. Dînsul trebui să promită, după care se despărțiră. Camille întorsese capul și-l privea. Un val de femei năvăliră a­­supra comptuarului și baroana își în­cepu vînzarea, în timp ce Gérard se în­­tîlnise cu Duvillard, Fonségue și Dubhil. A doua­ zi după vînzarea făcută în o­­telul Duvillard, pe la 8 ceasuri de dimi­neață cînd toate biurourile vastului otel al ministerului de interne erau goale, Montferrand ministru de interne se gă­sea singur în cabinetul sau. (Va urma) II Criticul dramatic Henri Bauer judecă foarte sever pe compatriotul nostru de Max după re­prezentaţia piesei religioase Joseph d’Arim­athée, în care a jucat pe Cephas: ...d. de Max vocifi­­cează și gesticulează într’un mod îngrozitor. Ex­cesul acesta al geniului tragic cere intervenţia duşului. Cit despre costumul cu care s’a deghi­zat îl sfătuesc să cetească versurile frumoase din „Tragicii“ lui Agrippa d’Aubique. * D-na de Nouvina joacă la Opera comique din Paris în Carmen. * Librăria Samitca a pus în vînzare în Biblio­teca de popularizare No. 41 poema Carmen Syl­­ver. Vrăjitoarea a cării traducere s’a publicat aproape în întregime în „Opinia.“ * D. Ion N. Baston talentatul elev al conser­vatorului din localitate a compus o frumoasă romanţa, intitulată „Lăutarul.“ De vînzare la magazinul de muzică Grünberg CINICE XXI Pînă astă-xî nu pot spune Despre adorata mea Dacă e deşteaptă, bună Orte făţarnică şi rea, Căci în faţa-î piere şirul Scrutătoarelor gîndirî : Vrei s’o judeci, însă vremea Nu-ţi ajunge s’o admiri. XXII Iubită, pe pămînt străin Plec iară—şi voiu stă Pin ’ce mă cheamă să revin Veşti bune ’n ţara ta. Mă voiu întoarce ’n ziua cînd Veţi fi gonit de-aici Minciuna pururi triumfînd In sufletele mici; Cînd voiu putea cuvîntul drept Rosti ori cînd pe plac, ...„Şi mult, iubite, să te-aştept ?...“ — Socot, măcar un veac... XXIII Eram doi vechi şi buni tovarăşi Şi la belşug şi la nevoi Prietenie blestemată! Ne-am scos în drum aceeaşi fată Şi-am îndrăgit-o amîndoi... XXIV Mă văzu încins de duşmani Şi s’a 'nduioşat Isus. Cu blajinul glas îmi zise Pogorîndu-se de sus : „ Te-au supus atîtor chinuri, Pentru că nu mi te ’nchini. Dreptul de-a nu crede’n legea-mi E păstrat—pentru creştini... XXV Dac’ai ajuns să blestemi viaţa, Să gemi, să urli, să muşti ca fiara; Să’nfigi, ori­cui te-atinge, ghiara. Şi în ocări să schimbi povaţa; De-ţi plînge teama în privire — De toţi ce-odată dragi îţi fură De ’nprăştiî ’n jur venin şi ură, Ştii tu aceasta ce-î?... „Iubire!“ Tristis ERATĂ. Un ziar anonim din localitate a descoperit că o poezie „Dreptate“ publicată acum trei ani e „furată“ din­tr’o.... schiţă a d-luî Mille. E o confuzie regretabilă. Subiec­tul zilei poezii e luat dintr’un dosar al curţii cu juraţi. D. Mille ar putea lămuri cel mult cît mi s’au plătit versurile de cătră „Adevărul literar“ de sub direcţiunea d-sale. TR. -------------------- ■--------------------­ Sergentul din strada sf. Lazăr a găsit un portofel de piele cu un bilet de loterie saxonă. * A fost internată la spitalul Paşcanii copila Maria Pescaru, in etate de 3 ani, bolnavă de anghină difterică.* Poliţia a Înaintat arestului militar pe co­pilul de trupă Bidescu, din regimentul 7 calarasi. Bidescu a fost găsit ieri dormind In pridvoarele bisericei sf. Atanasie şi de­zertase de vre-o săptămină. “ * Zacheft Creangă a fost arestat la poliţie, fiind surprins de lucrătorul Gh. Căpăţină pe cind fura nişte stălpi de la teatrul Naţional. * Vînzătorul Beri, de la crişm­a d-nei Base Sura Sor, din strada Dreapta No. 4, a furat din saltarul tejghelei 50 de lei. Hoţul a fost arestat.* Camera de punere­­sub acuzare a admis opoziţia făcută de primul procuror al tri­bunalului din Iaşi, contra ordonanţei jude­cătorului de instrucţie cabinetului IIi prin care declară că nu e loc de urmările in contra lui loan Casapii şi V. Manu, acuzaţi de tîlhărie.* Camera de punenere sub acuzare a decis trimiterea înaintea curţei cu juraţi din Iaşi a individului Vasile C. Ciobanu­, acuzat de faptul de tîlhărie.* Camera de punere sub acuzare a decis trimeterea in judecata curţei cu juri din judeţul Neamţ a indivizilor Matei Bucătariu şi 1r. Vasile Tom­a Vizitiu, cel dinţii pentru tîlhărie şi ambii pentru Înşelăciune. Deplasări Hotel­­I­raja­ni: Dr. Bucşinescu, de­put­at Bucureşti, M-me E. Antonescu pro­prietară Vaslui, Ioan Stoicescu comer­­sant Galaţi, Dim­itrie Stati propr. Vaslui, dr. I. Ghergh­el profesor Brăila, Dim­itrie Golescu profesor Brăila, S. Gratz voiaj. Berlin, A. Poper voiaj. Botoşani, N. Salz­­man voiaj. Bucureşti, I. Barace avocat Bucureşti. Hotel Europa, M-me Carol Bîrlad, M-me Spitzer Vaslui, A. Blau Bucureşti, A. Ramig. JVT-A FI­UNTE OPINIA Congresul didactic din Piatra Al XV-lea congres, anul acesta, ur­­mînd a se ţinea în Piatra­ N. în zilele de 9, 10 şi 11 Aprilie, comitetul de re­­cepţiune din localitate, aduce la cunoş­tinţa congresiştilor următoarele indica­­ţiuni: 1) Numărul membrilor ce vor lua parte la congres trecînd negreşit peste 250, nu vor putea fi aşezaţi toţi la hotelurile din oraş, aşa că comitetul de recepţiune a regulat gazde şi pe la cetăţeni. 2) Pentru ca aşezarea membrilor con­gresului, fie la hoteluri ori în familii să se facă cu înlesnire şi să nu se producă dezagramente, credem că este imperios necesar ca sosirea la Congres, in oraşul Piatra, să se facă ziua. Iar nu noaptea şi anume: a) Mercuri 8 Aprilie cu trenul ce so­seşte în gara Piatra 8 ore dimineaţa şi care tren uneşte toate localităţile cu li­nia principală: Vîrciorova—Craiova—Sla­tina—Piteşti—Chitila—Ploieşti—Buzeu— Rîm­nic—Focşani—Bacau—Piatra. b) Cu trenul ce soseşte în gara Piatra la ora 3 p. m. tren care vine de la Iţ­­cani şi uneşte localităţile cu linia princi­pală : Iţcani—Dorohoi—Botoşani—Dolha­­sca —Paşcani—Roman—Bacau—Piatra. c) Numai în caz extrem unii pot sosi în gara Piatra şi cu trenul de Mercuri 8 aprilie, care soseşte seara la ora 8 şi 50, tren ce vine dinspre Bucureşti. Membrii cari s’ar întîmpla să sosească cu acest tren vor descinde direct în lo­calul primăriei şi de aci se vor regula la hoteluri ori gazde şi d) Se poate sosi şi cu trenul care vine în gara Piatra Joi 9 Aprilie ora 8 şi 15 minute dimineaţa, de­şi sosirea la acea­stă oră prezintă oare­care incovenient, din cauză că congresul se deschide în acea zi la ora 9 dimineaţă, perzind a­­ceştia prima conferinţă intimă. 3) La sosirea fie­căruia din trenurile citate vor fi la gară membri de al co­­misiunei de recepţiune care vor purta o cocardă albă. Aceştia vor primi pe membrii ce vin la Congres, le vor indica locuinţele fie la hotel fie la particulari, înmînîndu-le fie­căruia, programa congresului şi lista restaurantelor. De Inchiriet un apartament str. Sf. Theodor No. 6. Telegramele Strâinătăţei Nebunia nevestei faimosului ţigan Rigo. Viena, 30 Martie. La Hotel Metropol o damă misteri­­oasă a încercat într’un acces de nebu­nie, să se asvîrle peste o fereastră, însă a fost scăpată ca prin minune. Ziarele au scris că nefericita ar fi prințesa de Chimay, părăsită de țiganul Bigo, dar apoi s’a aflat că e vorba de nevasta legitimă a lui Bigo. Medicii spun că nebunia de care e a­­tinsă această nefericită femee nu se mai poate vindeca. Industriaşii d­ore­sc pacea. Madrid 30 Martie. Ziarul Vanguardia scrie că numeroşii indus­triaşi, cari au interese directe cu Cuba se aso­ciază bucuros la propunerile Papei oricare ar fi ele, pentru menţinerea păceî. Răsboiul i-ar ruina în mare parte. Noul proces al lui Zola Paris, 30 Martie. Noul proces Zola se va judeca la Versailles sub preşedinţia primului­­preşedinte Permvier. Se crede ca consiliul ordinului le­giimei de onoare, va aştepta sentinţa juriului, apoi va h­otări asupra şter­gerea lui Zola din listele sale. Preşe­dinte al consiliului este maestrul ordinului, ducele Davoust d'Auersta­­edt. Zola se va apăra in persoană şi Înaintea acestui ordin. Paris, 30 Martie. La vila sa din Medan, Zola a avut o conferinţă cu advocaţii Labori, Cle­­menceau şi Mornard. Au hotărît să ci­teze neapărat pe membrii corpului di­plomatic, de asemenea să ceară cu per­sistenţă cestionarea amănunţită a ge­neralilor. Paris, 30 Martie. Situaţiunea guvernului este foarte zdruncinată. Ziarele monarhiste şi cleri­cale, şi mai ales Intransigeant, atacă vio­lent pe Méline şi pe Billot. Noul proces al lui Zola s’a fixat pentru 11 Mai­, şi spre a evita agitaţiunile de stradă­­ se va judeca la Versailles. Vin de Vînzare Via Naslau lingă Cotnari Decalar Vin alb si roşu, recolta 1891 si 1892 1,400 „ , *„ „* * 1895 . . . 3,500 „ „ „ „ „ 1896 . . . 3,200 • ■ * „ » 1897 . . . 4,200 Amatorii se pot adresa la dl. Vasile Vlădoianu proprietar, la Cărțoaie prin Tîrgu-Frumos. k s® s» INFORMAŢII Furtul de la manufacturistul Goldstein Comis şi comisionar.— Gazda de hoţi. — O societate originală.—Cum se fura. Percheziţia d-luî Goldstein. —Pla­nuri de plecare.—Poliţia şi Par­chetul. Am vorbit in «Opinia» de ieri despre trei băeţi cari furau zilnic marfă de la manufacturistul engrosist d. M. Golds­tein, din str. Stefan cel Mare. Iată împrejurările în cari au fost des­coperiţi hoţii: De 5 luni băetul M. Iacob Zauber era angajat la d. Goldstein. Sub sală Zau­ber profita de întunericul din prăvălie şi dosea într’un colţ marfa ce voia s’o fure. In acelaşi colţ se îngrămădea şi embalajul ce rezulta din despachetarea mărfurilor precum şi hîrtia maculatură. Noaptea, după ce se curăţia prăvălia, embalajul se ducea afară într’o maga­zie din ograda. Odată cu scoaterea aces­tei maculaturi Zauber transporta şi marfa indosită. Ograda e îngustă, dar foarte întisă şi se sfîrşeşte cu o poartă ce dă intr’o curte cu faţada spre strada primăriei, în dreptul tipografiei H. Goldner. Marfa se lega cu o frînghie înodată de un cîrlig, la extremitatea porței şi de unde se putea ajunge cu mina, stîn­d bi ograda vecină. Noaptea, cînd se închidea prăvălia, Zauber împreună cu complicii săi duceau marfa acasă. * Ajutorul și tovarășul lui Zauber este unul Solomon Stern, fost comis la pră­vălia de mărunţuşuri S. Mark, din str. de Sus. Marfa, odată furată, se ducea acasă la părintele lui Zauber, ciubotar din str. Anastasie Panu. La început Zauber fura în cantităţi mici, pentru trebuinţele fa­miliei sale. De o lună, însă, Zauber care trebuia să tragă sorţii, temîndu-se că va fi recrutat, se pregătea să plece la Ber­lin. Cum n’avea bani, Zauber începu să fure cantităţi mari de mărfuri spre a le vinde. Stern să dădea drept agent şi vindea furtişagurile pe la diferiţi manufacturişti, detailişti din str. Podul­ Vechiu şi Anas­tasie Panu, iar cîşligul îl împărţea cu Zauber. Ast­fel, au vîndut marfă comer­cianţilor Avr. Olivenbeum şi Sapse Ber­­gher fără ca aceştia să ştie de prove­nienţa mărfei. * Sîmbăta trecută băetul Zauber este sur­prins în momentul cînd transporta în o­­gradă un pachet de şaluri scumpe. Zauber, luat la cercetare, declară a­­devărul şi spune că marfa se află in str. Răchiţel 16, unde este şi o societate li­terară a mai multor tineri. Poliţia face percheziţie la părinţii lui Zauber şi găseşte o mulţime de marfă şi efecte de casă făcute din lucrurile furate. A doua descindere se face în strada Răchiţel. Poliţia găseşte aici un teanc de mărfuri în valoare de 1500 lei. Aici era societatea hoţilor; in fie­care duminică se întruneau aici, citeau gazete şi cărţi şi apoi îşi «regulau socotelile». Afară de cei doi funi de la d. Gold­stein s’a mai arestat băetul Maurice Le­helsohn, tot din această societate, care fura de la stăpinul seu hîrtie de ţigară. La societate s’au găsit registre în re­gulă, cu partizi conţinînd fie­care cît a luat din operaţiunile făptuite. * Comisia secţia a IlI-a a anchetat ieri faptul şi a înaintat parchetului pe hoţi împreună cu registrele găsite în localul societăţii. Faţă de decisiunea camerei de comerţ prin care de fapt se desfiinţează legea repausului duminical în ce priveşte băr­­bieriile, o mişcare s’a produs printre lu­crătorii friseri în scop de a se protesta în contra numitei hotărîri. Bărbierii în mod unanim—cer ca pră­văliile să fie închise pînă la ora 2, iar nu ca prăvăliile să fie deschise toată ziua. Iată numirile şi permutările ofiţerilor superiori, din corpul III şi IV de armată, pe ziua de 1 Aprilie: D. colonel Cica, comandantul şcoalei fiilor de militari, este transferat în aceiaş calitate la şcoala de ofiţeri din Bucureşti. D. col. Moise Groza, com. reg. Buzeu No. 8, la brigada a 10-a de Buzău. D. col. Zamfir Vasiliu, com. reg. Put­­na, la brigada I de Focşani. Ü. col. Georgescu Bereşteanu, com­. reg. II Galaţi, la aceiaşi brigadă. D. col. Botez, com. reg. 13 Ştefan cel Mare, la brigada 16 din Bacău. D. col. Pavel Guss, com. reg. 34, la brigada 16 Fălticeni. D. col. Petrovici, corn. r­eg. Suceava 16, transferat în aceiași calitate la reg. Răsboeni. D. lct.-col. C. Spirol, de la reg. Argeș la reg. Radu Negru 20. D. lct-col. Andronic Georgescu, de la reg. R.­Sarat la regimentul Rahova 7. D. maior Radu Dimitrescu, de la reg. 7 Rahova, la reg 13 Stefan cel mare. D. maior Popovicî, de la reg. Calafat la reg. Rahova 25. D. col. Anastasescu St. Magheru, de la reg. Văl­cea 2, în aceiași calitate la Rahova 25. D. lit.-col. D. Cocea de la 4 Ilfov, la reg. 18 Buzeu. * I* Dispensare de examenul de bacalaureat. Ministrul de instrucţiune publică a lu­at următoarea decizie: Şcolarii din «Liceele Statului», cari vor termina liceul după actualele pro­grame, trecînd examenul de clasa VII într’un liceu al statului, şi fiind promo­vaţi regulat din acea clasă, vor obţine certificatul de absolvire al liceului, care pentru dînşii va echivala cu actuala di­plomă de bacalaureat. Intre altele, cu acel certificat el se vor putea înscrie la Universitate. Şcolarii pregătiţi în familie sau în in­stituiie private cari vor fi absolvit liceul înainte de 24 Martie 1898, însă nu vor fi trecut examenul de cl. 7 la un liceu al Statului şi nici nu vor fi obţinut în­că diploma de bacalaureat pentru a se incrie la Universitate, vor trece un e­­xamen de admiterea în Universitate. A­­cest examen se va ţine la fie­care din cele două Universităţi, toamna, înainte de deschiderea cursurilor universitare, după regulele care se vor publica în cu­­rînd. Acest examen se va face pentru inscriera în facultatea de drept precum şi în acea de filosofie şi litere,­­ asupra limbilor romînă, latină, elenă şi franceză, iar pentru facultatea de me­dicină şi ştiinţă precum şi pentru învă­­ţămîntul farmaceutic şi dentistic,­asu­pra limbilor romînă şi franceză, asupra matematicilor, ştiinţelor fizice şi natura­le. Comisia de examen se va compune din decan şi din cîte 3 profesori lu­aţi respectiv din facultatea de filosofie şi litere şi din cea de ştiinţe. In această categorie intră bine înţe­les şi şcolarii pregătiţi în familie sau în institute private, care, înainte de ziua de 24 Martie 1898, au absolvit liceul, trecînd examenul de clasa VII,­nu la un liceu al Statului, cari s-au prezintat de­ja la examenul de bacalaureat şi au fost refuzaţi.

Next