Opinia, mai 1898 (Anul 2, nr. 1-24)

1898-05-01 / nr. 1

locuiribiblice; calculul în Germania ; bluza d elev; două cărţi de aritmetică (Fruja Frosinescu); Etiologia beţiei; şcoli Sobieski şi Romînil, Tirul: Redigogie Gimnazială ; cartea premiantului ’ .t' jvri d-lui Spiru Haret, iconomie de timp, Bacalaureatul. Ci» a voi să cerceteze colecţia aces- Ui( prî n an al Opiniei; lee această non col ia ca o recapitulare de materii asupra ăreia îşi poate opri la nevoie atei*; lunea Dacă nprejurările vor susţinea Opin ■ L. . un an, pentru a se respîndi si n a!mait în masa cetitorilor căştigînd iu vaza ce o are azi, cred că nu mă v iii) in ți obosit ihcl obositor, conaceiași rîvnă a întreținea pe dischoiiuriMlin neistovitul m 1? bună zi, d? i bine-voitorului ""i. Ghibănescu .. . I )EPARTE depărtare dor, toți, iubito, cobor, dec genunchii, lpiept se strînge, . I ON nd-v ^ tHă ucide — ViCirea-nu j tristă plinge !... toi o*nuntiit ' 1 în care ori'■x [i mi cit sudo-(J. i siIns pentru vecie UOlvei tîftareis, '■ pi'm'Hilla patra rece im hol cruid al nepăsăreî—M siwit Vieața sfîșiată twarttl des pe rarei '.... ^ loan I. Tăutu. mi IBN--------------- , OPINII ŞI REFLECŢII Pro patria D. Haret e un om al cifrelor, un spirit pozitivist, fără îndoială. De aceea tot ce poate fi mai original pentru marea zi naţională de zece Mai—ni s’a părut: întrecerea la joc de minge şi alergarea pe câmp organizată printre elevii cei mai bine * ratî fiziceşte. » * citesc onoruri mari victorioşiubeşte chiar de medalii corneli pe lîngă alte recompense date"mmiătonlor. . .Vei fi interesante alergările şi intredurse intre şcolari, dar nou! ICi ului JellOla tocmai maica insuficienţă, condamnabila neatenţie cu .se Ic uitării în educaţia noastră ş.cot lanentei educaţii fizice. Jooase rezervate pentru o sinională—ladi pro patria—mevnstească ironia şi să provoace mustrări cuvenite, unei unei asemenea festivităţi cu toată partea pitorească, e de la început nedreaptă şi discutabilă. Întâietatea forţei fizice e negreşit o lăudabilă şi utilă însuşire în viaţa omului; dar intrucit ea aparţine în primul loc întimplării şi heredităţii şi—în al doilea loc—bunei stări materiale, merită ca să fie apoteozată astfeliu ? E adevarat că degenerarea trupească izvorîtă din forma actuală de traiu a alarmat lumea cugetătoare şi propoveduirea «viriculturii» se face pretutindeni; dar cine va putea aproba încurajarea în şcoli a forţei musculare esclusiv în dispreţul celorlalte însuşiri, cel puţin tot pe atîta vrednice de salutat şi de resplătit ? Cu ce drept musculosul alegător voinic e consacrat erou in dauna bicisnicului cu inteligenţa scăpărătoare? Şi noi cînd iuţala picioarelor poate umili agilitatea minţii? Cunoaştem prea bine filosofia puterii fizice întrucît anume ea respunde idealului de viaţă. Ea este cele de mai de multe ori arma de rezistenţă ; ea este făuritoare de sănătoase stări sufleteşti; ea este adeseori manifestată prin mari iniţiative de îndrăzneală şi curagiu. Ea nu înlătură însă nici suficienţa, nici deşertăciunea, nici neghiobia,—a nu ! Cine dintre noi nucunoaşte pilde fără mijior ? Statisticele şcolare in această privinţă sunt foarte eloquente.... Veacul nostru întreg a săvîrşit crima de a împovora peste măsură de greu tinereţele cu trudă şi surmenagul. «M’am ruinat cu cei şapte ani de învăţături nebune şi desperate în vrîsta cînd mă formam de abia şi cînd constituţia mea n’apucase încă a se întări...» se plîngea nenorocitul Leopardi osîndit să plîngă toată viaţa cînd ar fi putut fi cel mai fericit. Vina Insă e a împrejurărilor de traiu şi superioritatea fizică e numai întîmplătoare, fără a fi meritul educaţiunei de şcoală. Ferice de cine o posedă alături de însuşirile intelectuale, ferice de vremea care le va da pe toate generaţiilor în formaţiune. Dar pănă atunci să nu consacrăm pe cea dintain d la raison du plus fort, ci să acordăm omagii aptitudinii sufleteşti în primul rînd, adeverind vorba poletului că gîndirea e mai presus de puterea brutală. Mens agitat moem. Rodion LA BIBLIOTECA. Splendidul local al bibliotecei de la noua Universitate, atrage din ce In ce mai mulţi visitator iubitori de lectură. După o Îndelungată întrerupere de consultare cu tot ce geniul timpurilor a produs pînă’n prezent, iata-me iarăşi in mijlocul acestei bogăţii intelectuale, strlnse în numeroasele volume de cărţi ce me inconjoară. In tăcerea ce se păstrează In sală, pentru a nu deranja pe cei ce fac lectură, admiram cu nesaţ frumoasele tablouri ce tapisează de jur împrejur păreţii în partea de sus a dulapurilor cu cărţi şi vastul plafon. Grupuri, grupuri de studenţi şi drăgălaşe studente îşi fac Intrarea în sală, cu paşii liniştiţi şi vorbind încetişor. Ce contrast între posomorita linişte ce se păstrează Inlăuntru şi tablourile fermecătoare şi pline de vieaţă ce ne înconjoară!... In faţa cititorilor cari stau nemişcaţi pe la numeroasele mese din sală şi cu ochii aţintiţi In cărţi, se vede in tipărită acea plăcută preocupare de a alta lucruri noi, care-i face să stee neclintiţi. Mă aşez şi eu la o masă să citesc. Cite o sticlă cu apă sta gata să ne reinprospăteze forţele, pentru a ceti necontenit. Am stat mult acolo, şi dacă nu se împlinea ora cînd a eama sa se memaa sata aşi mai fi stat încă, pentru că nu mă mai Induram să părăsesc acel frumos locaş al culture! şi nici să întrerup lectura unei prea frumoase scrieri a d-nei de Stafii, Mitea. Deplasări Hotel Traian: Artur Rosenzweig voiajor Bîrlad, Ignace Redlich, voiajor Botoșani, M. Spassovsky, proprietar Ungheni, S. Maliszoski, proprietar Ungheni, M. Viszavoty, proprietar Ungheni, B. Iakowsky, proprietar Ungheni, St. Racovitz, propr. Roman, S. Scheifeld, voiaj. Galaț, M-me Ficher, propr. Dorohoi, Herman Vanea, inginer București, Leon Voll comerciant Fălticeni, Bohnnil Pic, voiaj. Berlin. Hotel Europa, colonel Pavlov, Fălticeni, V. Elefterescu, magistrat Vaslui, S. Plitos, avocat Tecuci, V. Pavli, judecător Bacău, Z. Nadler, voiaj. Botoşani, O. Ralian, voiaj. Galaţ, D. Dobreanu, proprietar, Oneşti. t . i-ficinii cel — Sonic nie Pernei Copti-maami V.B. Atrag atenţiunea c»con I confunde fi mm mea F • A'..- • -,ia care nu are nici ir nute. si lor fhvi'.ul. FOIŢA ZIARULUI „OPINIA“ 10 scrisoare a lui Tolstoi In gazetele ruseşti apar ştiri despre starea tristă a populaţiunei în locurile atinse de foametea de astă-vară. După cum acum şase ani în urmă, tot aşa şi acum Leon Tolstoi chiamă societatea rusască la luptă cu foametea. Trimeţînd în gazeta din Moscova ,Ruschia Vedomosti» o scrisoare a unei cunoscute, scrie următoarele «Presupun că tipărirea alăturatei scrisori particulare de la o persoană, ce cunoaşte desigur bine ţărănimea, şi care descrie adevarat starea ei din localitatea sa, ar fi folositoare. Starea ţăranilor din locul descris nu este o excepţiune , tot astfel este după cum ştia bine, poziţiunea ţăranilor în oarecari locuri din districtele : Kuzlovschil, Eleţchil, Novosilischil, Cernschil, Efremovschil, Zembianschil, Nijedeviţchil şi din alte districte a zonei pâmîntului vegetal. Persoana care a scris scrisoarea, nici în minte nu-i venea să o tipărească şi nu • .■ „u.Mb.r «ăT a rea normală şi că acel ajutor, care cu deosebire ie trebuitor în anul de faţă, de aseminea a fost necesar, de şi intr’un grad mai mic, şi in anul trecut şi in ori şi ce timp: ie adevarat că ajutorul de binefacere dat populaţiunel ie foarte greu, fiind că adesea provoacă dorinţa de a se folosi de el şi acel, cari ar putea să răsufle şi fără acest ajutor; ie adevarat că tot aceia ce pot să facă persoanele particulare, ie numai o picătură în oceanul nevoelor ţărănimei; ie adevarat încă că ajutorul dat în formă de mese publice, de oftenirea vînzărei pînel, sau a distribuire gratis a ei, a hrănirei vitelor şi altele, sunt numai paliative şi nu înlătură pricinile fundamentale ale mizeriei. Toate aceste sunt adevăruri, dar ie adevarat şi acela, că ajutorul dat la timp, poate să scape viaţa bătrînului, a copilului, poate să înlocuiască desperarea, duşmănia omului neglijat cu simţul credinţei în bine şi in frăţia oamenilor. Şi ceia ce ie mai însemnat, negreşit, ie că orice om din cercul nostru, care, in loc să se gîndească numai la veselii, teatre, concerte, banchete de subscripţie, curse, expoziţii, etc., se va gindi la extrema nevoie faţă cu viaţa de paradă a oraşelor, în care acum, în acest moment trăesc mulţi şi mulţi din fraţii-« u«» de om, dacă ţională a senzului vieţei şi în îndeplinirea în viaţa a destinaţiei sale de om. Leon Tolstoi. 4 Fevruarie 1898. Scrisoarea de care vorbeşte Tolstoi, se rapoartă cătră guvernămîntul Voronej. In această scrisoare se vorbeşte : «îmi cereţi să vă scriu ce se petrece la noi în sat; ie mare nevoie, ie nevoie de ajutor ? Ascultaţi, vă voi povesti tot ce ştiu şi ce văd, şi veţi judeca singuri; este’ oare nevoie şi trebuie să se deie ajutor celor ce au trebuinţă de el. Voi începe de departe. Astă-vară a fost săcetă şi pentru asta sacara era rară, cu paiul scurt şi cu spicul mic; ovăzul rar şi aşa de scurt, că s’au cosit numai spi- ‘ cele; meiul nu s’a mai cosit ca de ordinar, ci mergea omul de la tufă la tufă şi-l scutura cu minele; grăuntele era să chrişcă de aseminea sacă; iarba arsă. Ţarina noastră, cea mai bună faţă cu împrejurimele precum şi cea boerească a dat rod de două ori mai puţin de cît în anii mijlocii. Prin urmare ţaranii n’au pine nici casă*), pae pentru foc lipsesc şi hrană pentru vite nu mai este. Pîne, cine poate, cumpără; iar caşa, ca lux, lipseşte de pe masa ţăranului; mai este curechiul (cumpărat de sigur astă, grabă !) «« CREDITUL FUNCIAR URBAN ROMÂNIAŞI PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa amatorilor că de la 26 Octombrie anul 1899 se dă în chirie Marele Oţel Traian din Iaşi pe un period de cinci ani. Domnii concurenţi care doresc a lua în chirie acest Oţel pot găsi toate lămurirele în cancelaria serviciului Contencios al Creditului de la orele 2 la 5 p. m. Custode Th. A. Pogor. In editura librăriei nouă P. Iliescu şi D. Crossu, a apărut frumoasa bucată musicală: DOINA LUI RAŢIU pentru voce, cor şi piano, cuvinte de Viora Magdii musica de O. MOXICESCU Preţul 1 leu 50 b. Doctora D. CONTA de In Tactatux de Medicină din Paris Desfacere de Str. Lăpușneanu No. 26 —coiful Din cauză de mutație • b ›” turi reduse o cantitate e h.' !›:• * vedre vin, roş și alb d- : 0‰. ,be.str. (V nari, Nicoresci etc., di 1882—1897. In provincie expediez contra la cantităţi pănă la 50 1 sau sticle. N. M. AOMlMM.. . . msTmrți FABRIC . PAUL MILKER ARTICOLE DF A. 1 li PORTMONEURI Șl v ISITMli Are onoarea mn.«-'n,1la P •n.• . G entelă că se află în Strada Sărindar, No. . Aradei Nouă) ■ că _.it nici o alt u’surv, di ^ropiindu-se timpul c voiagii* r.»g s-Muații mei clienți cari »ii rievoe ! w; cote de voiagiu, sau car) -.tu a •, articolele de Voiagin să bine vui.-u:c;t onora cu conmndele D-lor mai tini . căci în plinul seson de voiagin » id aglomeraţiune, nu se poale cvâ prompt onor. clientelă ca MU Ştiinţi -Litere-Arte Sala . . ■ ţSidoli va revedea iară, după multă vreii.1 11 ,.ţ umoasă seară de artă. Violonistul Papastrci, artist cu vază va concerta la Iaşi In trecere spre Rusia. Programul cuprinde încă bucăţi executate de pianistul Ionescu, o interesantă figură artistică din ce In ce mai căutată In lumea muzicală, flautistul Zinger, o veche dinstincţiune a conservatorului şi o simplică cunoştinţă a publicului iaşan. D. Pella va recita un monolog comic. O mică trupă dramatică avind cu sine pe d-na Pruteanu şi d. State Dragomir va da in cursul lunei Mal o serie de reprezentaţii In provincie: Roman, Vaslui, Fălticeni etc. La Roman se va juca Marele Galeotto şi Vinovat. * La 2 Mai va avea loc la Constanţa un concert organizat de profesorii gimnazului. Cîţiva artişti iaşani au fost invitaţi să dea concursul. * Din Paris ni se anunţă moartea generalului La Farrige, fratele doctorului condamnat acum doi ani pentru o nenorocită operaţiune. Generalul a suferit îngrozitor in urma ruşinosului proces care i-a şi pricinuit moartea. * Dacă Americani vor bombarda Havana, ar risca să distrugă între multe altele ultimul monument ridicat aceluia căruia datoresc oarecum existenţa naţională, spaniolului Cristoph Columib. După o serie de mutări, oasele descopnritorulul£fură adăpostite In capitala Cubei, Intr’o capelă mică pe care ar risipi-o o singură ghiulea. * Exploratorul Nansen, In trecere prin Viena, a fost primit In audiență de împăratul Franz Joseph.* In cartierul moabit din Berlin a fost distrusă o casă In patru caturi prin o teribilă explozie. Un lucrător mecanic lucra la descoperirea unul nou explozibil. Se crede că Haini, lucrătorul, era In legătură cu anarhiștii. Corpul nenorocitului s’a găsit cu totul carbonizat. ) P I N I A t. ► J Astăzî, la ora 1 d. a., comitetul Liget s’a dus în corpore la locuinţa d-lui Ict-colonel leişanu, unde, conform hotărîrei de aseară, ’şi-au depus cărţile de vizită. Nu-i aşa că Liga’i energică în mişcarea de protestare în contra ultimei in-Casapii şi brutarii îşi fac de cap bizuindu-se pe protecţia administraţiei comunale care nu îndrăzneşte să ia nici o măsură din cauză că unii din aceştia votează la alegerea de la 9 Mai. Aşa, de astăzî s’a fixat preţul de 65 bani preţul pîinei de două kilograme, şi 90 de bani kilogramul de carne Iată programul fixat în şedinţa de aseară a Ligei cu privire la serbarea de la 3 Maiu. La ora 10 dimineaţă se va oficia un tedeum la biserica sf. Spiridon. După oficiarea serviciului religios publicul şi corpurile studenţeşti cu drapelele în frunte vor face o procesiune pe stradă pănă la statuia lui Ştefan cel Mare. La ora 2 va avea loc în aula veche! Universităţi o conferinţă naţională ţinută de d. A. D. Xenopol. Se vesteşte că în apropiere de Sculeni a revărsat Jijia inundînd cîmpiile. Economul Gherasim Gheorghiu, călucăr pănă acum cîteva zile la Mitropolie, a fost numit al treilea preot supranumerar la biserica Sf. Lazăr care e o filială a bisericei Bîrnovschi. Preotul Chiriac Neculai, de la Sf. Spiridon, a fost numit supra numerar la biserica Mitocul Maicelor, loc devenit vacant prin moartea preotului Pompilian. Cei trei criminali cari au încercat să ucidă pe Elena Negrea, zisă şi Berăriţa, din strada Golia —şi care in urmă a şi încetat din viaţă, au fost trimişi în judecata curţei cu juraţi din Iaşi pentru faptul de tentativă de omor şi încercare de furt. In şedinţa de aseară a comitetului Ligei s’au hotărît următoarele : S’au încheiat socotelile de la reprezentaţia Ligei cu un produs de 3851 lei; din această sumă scăzînd 1603 lei 70 bani, cheltuieli, au rămas un produs net de 2247 lei 30 bani. Din această sumă, 1000 de lei rămîne în folosul Ligei 277 ajutor pentru preîntimpinarea cheltuelilor comitetului naţional studenţesc în vederea meetingurilor ce se organizează pe ziua de 3 Mai ; 400 de lei comitetului naţional studenţesc , 300 leî societăţel studenţilor in medicină română şi 300 leî societăţel Solidaritatea. S’a hotărît aşezarea de cutii în diferite localuri publice unde să se colecteze bani în folosul Liget, întreg comitetul să depue cărţile de vizită la locuinţa d-lui lot.-colonel Teişanu. Este adevărat că se face un gheşeft cu plata mandatelor, la comună ? Este adevărat că mandatul de plată nu se eliberează din birourile administraţiei decît numai în urma intervenţiei unor protejaţi ai colectivităţei, cari au făcut o adevărată industrie din această intervenţiune ? Cităm cazul unuia, care avînd nu un mandat de opt mii lei, a fost ţinut 16 zile cu mandatul neachitat, fiindcă a refuzat samsariîcul a două copoi cari se ofereau să intervie pentru iscălirea mandatelor. Administraţia comunală are cumulul. Tribunalul secţia I, a amînat pentru altă dată procesul grefierului Dimitriu, acuzat de sustragere de acte publice. In privinţa excrocherei comisă de autopsierul de la spitalul Sf. Spiridon, Gafencu, care a luat 100 lei de la Araboî, autoiml owmoî ilin str. Perju, aflăm că parchetul a trimis pe Gafencu în judecata tribunalului. Gafencu neagă a fi luat bani. Administraţia comunală să facă bine să ne preapundă cum soldatul Costache Vasiliu,din regimentul 7 de calaraşî, serviciu permanant, e trecut funcţionar al primăriei, şef de serviciu la starea civilă şi primeşte salarie şi face concentrare de la 1 Aprilie a. c. Toi credem că lucrul se explică prin faptul că soldatul Vasiliu e fratele d-lui Radu Vasiliu. Dacă administraţia are o altă explicare să binevoiască a ne-o da. In grajdurile primăriei s’a găsit mort astă noapte un cal în valoare de 1000 lei. Se spue că din cauza foamei a murit animalul. Jandarmul rural Stanciu Gheorghe, din compania Dîmbovița, a fost trimis în judecata consiliului de răsboiu al corpului II de armată, pentru că a maltratat şi lovit cu sabia pe un superior. Consiliul judeţian din . s. , ... . sesiune extra ordinară pentru ziua ăv Main, va avea de rezelvit ; maU •. )'• '• chestiuni: Să avizeze la primirea (h.»aiimn.'; cute județului de d. Dimitri-• fihiu ; ci consistînd dintr’un teren a construi şcoala de meserii din ■ De asemenea asupra exprop rie ci • zului dl« comuna Buznea, profuns,, de utilitate publică. Să voteze modificării ■ hii la • mumelui spitalului rural din Badul ‘loael, pe anul 1897 98. Să se pronunţe asupra a r se li do comptabilităţel judeţene u tiv, ia , rirea salarului său. I’i şedinţa de aseară a pn netului societăţel de artişti din 1 , sa h t. rit să se trimeată invitaţiuni . iu.nu. persoane din ţară pentru a .ah .:■ i: statutele acestei societăţi. In Iaşi s’au trimis invitaţiuni mai iultor literaţi. D. major Dimitriu, ii. m chetei făcută la secţia de jarul Codăeşti, de unde primis..... den.u că şeful secţiei Gh. Petrovici ar i într’un mod neomenos pe ... ml şi ca ar face economii din îurajul caii profitul lui, a constatat nevinovăţi mitului serjent şi a stabilît c-i don ni era o simplă răsbunare din partea ui jandarm înlăturat. In sesiunea de prima nod, care se deschide la o alege un arhiereu in locul devenit cant prin alegerea ca episcop a luitanasie Craiovanul. Candidează din laş pariaide Rdileanu, rectorul seminaru ui, dar tata sunt speranţe că va rea,şi totei,a acestui obraz bisericesc pentru candidaţii eforiei. Administraţia casei şcoli dăduse licitaţie, la 1896, construi, 76 le şcoale, cari trebuiau să fie executat in timpul campaniei anului din diferite motive a trebuit să fie animate campania de lucru. Din aceste şcoale, 23 ■ 1 gură clasă, 32 doufi clar • , ... • se și 8 cite patru clase —toat ivind ci un local separat pentru ta.tor. Valoarea totală a 1 ; • . er B5309°° leî-In Moldova, construcţiinte mm partizate astfel: 9 Bacau, 2 Botoşani, 3 erol oi, Fălciu, 4 Neamtz, 9 Roma,'.. » 11 aici si 3 Vaslui. In urma intervenţiei casei jc, ministrul lucrărilor publice a invitat pe inginerii statului, pe I ce cicumscripţii şi o parte din ingineri, şefi de districte să supravegheze şi conducă lucrările. In anul acesta nu se ţiru mene de capacitate pentru e înv . a directori la şcoalele primare urle ■ ambele sexe, din causă ( ă acel c , reuşit la exameneledin anul tru ■ cari figurează deja pe tablot n c tut fi încă numiţi toţi, r cânte. Revisorul şcolar a . ml zii ' inspecţii în plasa Cîrligă lura a luat ca tovarăş la inspecţie a* cu, fost director al şcoale! «'.■ i ’i t ! Frumos, alegător în adagiu ii •;*; * nat și om cu oare ce i ț concetățeni. D. Vlaicu sondat a o fiul i’a spus d-lui Ropalarvă si voteze la Folticen I.