Opinia, iunie 1898 (Anul 2, nr. 25-47)

1898-06-02 / nr. 25

din întinsul oceanului, şi cu pustiire le aruncă asupra ţărmurilor. Vai, ar fi că­lătorului din calea lor, dacă Philippinele nu sar ascunde prin strîmtorile canalu­­rilor lor, şi prin golfurile adăpostitoare, ce se deschid ca nişte sinuri aprofun­date pe coaste. Furia deslănţuită a mu­­soanelor se atenuează cu încetul şi va­sele îşi urmează cursul eşind de prin ascunzătorile lor. Mişună canalurile de aceste vase, care defilează în faţa regi­unilor celor mai pitoreşti. «Nimic mai răpitor, zice călătorul Jagor, de­cît că­lătoria printre insulele Philippine. Aceste călătorii îţi oferă un interes nemărginit, ca privelişte, şi mai ales între insula Lugon pe de o parte şi insulele Vizayag ,pe de altă parte. Dimineaţa, la răsări­­­­tul soarelui se desfăşură înaintea ochi­lor un tablou fermecător. Pe de o parte, în insula Lugon se ridică pe planul u­­nei cîmpii întinse şi împodobită cu o vegetaţiune uimitoare, vulcanul Tael, ca o cupolă fumegindă ; pe de altă parte coastele stîncoase şi pline de păduri dese şi variate, ale insulei Mindoros cu portul său splendid Porto-Galera. Un şir des de corăbii, care au stat ascunse prin gol­furi şi canaturi, reapar şi îşi urmează drumul spre Manilla, centrul comercial». Philippinele prin poziţiunea lor se bu­cură de un climat, care unii cu fertili­tatea solului dau o producţiune prodi­gioasă. Deşi se găsesc în apropierea equa­­torului 5° grade, cu toate acestea întin­derea lor fiind dezvoltată în senzul lati­­tudinei de Nord pînă la 21 grade, apoi accidentările solului unite cu latitudinea, plus ploile dese şi viaturile marine, dau climatului un caracter şi temperat şi va­riat, care înlesneşte tot felul de produc­­ţiuni. Alăturea cu palmierul creşte şi bradul, şi alături cu ananasul şi carto­fele. După regimul vînturilor Philippinele au 3 anotimpuri. 1) Timpul mal uscat şi rece, care începe din Noembrie odată cu musonul de Nord-Est. 2) Timpul cald ca­re începe din Mart şi în Mal ajunge ma­ximul căldurii. 3) Timpul ploilor abun­dente, care începe din Mal, odată cu mu­­soanele de Sud Vest şi ţine piuă în Oc­tombrie. Producţiunile principale sunt: Corezul, (de dealuri şi văi) de o calitate superi­oară, apoi trestia de zahar şi tutunul, de o calitate, care rivalizează şi concurează cu succes pe cel din Cuba. Apoi cafea excelentă şi abundentă. Ce­realele se cultivă mai puţin. O specie de banan (musa textilis) dă fibre, care înlocueşte cînepa şi se şi numeşte, cî­­nepă de Manilla ; se mai cultivă şi bum­bacul, şi o specie de in, numit rame. Mai departe se cultivă tot felul de plan­te gomoase şi aromate. Palmierul cocos aduce venituri însemnate. Pădurile con­ţin copaci giganţi, buni pentru construc­­ţiuni navale, lemn ales pentru ebeniste­­rie şi cu esenţe colorante. Ele acopăr întinderi vaste atît prin văi cît şi prin munţi pe care Îi acopere pînă în vîrf cu o vecinică verdeaţă. Chiar şi în minerale Philippinele sunt de o bogăţie extram­­inară. Munţii con­ţin aur, fer, huilă, pucioasă, alaun, cris­tal de munte, etc., dar aceste bogăţii sunt puţin exploatate. Regimul animal este mai slab repre­zentat afară de bivolul sălbatec, omul nu are ce se teme de nimic, căci afară de miţa selbatecă, nu există alte fiare. Se mai găseşte un fel de cerb, antilope, maimuţe, ţîstoase, şerpi şi crocodili. Pădurile foşnesc de tot felul de păseri. Animalele domestice europene s’au in­trodus şi aclimatizat cu succes. Populaţiunea se compune din indigeni şi europei. Indigenii se pot împărţi în 2 grupuri: Tagali sau Indios cum ÎI nu­mesc Spaniolii, şi Negritos. Aceştia par a fi autochtonii. Tangalii au venit peste dînşii şi l-au împins în regiunile mun­bucăţi, pînă la valoarea de 30 milioane fr­­toase. Sunt negri de un negru închis, dar de un caracter mai puţin pronunţat de­cît al negrilor africani, şi anume prin făptui că au o fisionomie mai regulată. Ei au limba lor proprie şi atît el cît şi metişii lor proveniţi din amestecul cu Tagalil, trăesc în triburi independente prin regiunile muntoase. Duc o viaţă no­madă, şi se hrănesc cu vînatul, cu pes­cuitul, cu fructele şi cu rădăcini. Cultul lor este foarte rudimentar, cel mai gro­solan fetişism. Tangalii sunt de origină maleză. Ei au venit din Asia într-o epocă necunos­cută, cu o cultură a lor proprie, ceea ce i-a făcut să se apropie mai uşor de Europei, şi să adopte chiar şi religiunea şi din obiceiurile europenilor. Cei su­puşi de Spaniioil au îmbrăţişat mai toţi creştinismul (catolicismul). Limba lor es­te o derivaţie din cea maleză şi este limba generală din archipelag, cu mici diferenţe. Ei sunt de altfeliu foarte iscusiţi şi Învaţă ori­ce lucru foarte uşor. Ţesetu­­rile lor din cînepă de Manilla şi săpă­turile în lemn, sunt vrednice de ad­mirat. Afară de aceste două popoare indi­gene, s’au mai stabilit în Philipine: Creoli şi Spanioli vre-o 7000, Chineji peste 45.000. Metişi din Spanioli şi Tagali 20,000. Metişi din Chinezi şi Tagali 240,000. Comerciul este foarte activ. Comerci­­ul mic de pe coaste se face de Chinezi şi Tagali, pe cînd comerciul mare stă în mina caselor mari streine, americane, engleze, franceze, elveţiene şi chiar şi germane. înlesnirea comerciului se face prin vasele americane, engleze și spaniole. Se exportă. Zahar pînă la 70 milioane killo. Orez » » 30 » » Cînepă de Manilla 30 mil. de kilo. Tutun în foi » 2 Țigări pină la 80—90 mii Apoi praf de aur, Țestoase (baga) Ololú de cocos Rom etc. Cel mai mare trafic 11 fac Statele­ Unite din America de Nord şi Anglia, apoi Germania, Franţa, Belgia şi Olanda. In capul administraţiunei Philippine­­lor stă un căpitan general numit de gu­vernul din Spania, pe timp de 6 ani. Tot de guvernul Spaniol sunt numiţi şi ceilalţi funcţionari. Căpitanul general, nu stă numai în capul administraţiunei generale, dar el este tot­odată şi pre­şedintele celei mai înalte instanţe jude­cătoreşti din Manilla. Philippinele sunt apărate de o arma­tă permanentă de 20.000 oameni, cei mai mulţi Tangall, şi de o flotă Spa­niolă. Capitala este Manilla, despre care vom face o descriere mai amănunţită intr’un capitol separat. Aşa dar Philippinele, prin producţiu­­nea lor excesivă, şi prin climatul lor relativ blind şi propriu pentru aclima­­tisare, sunt astăzi cu drept cuvint pis­­muite de toate popoarele interesate, şi In primul loc de Americani. Aceasta ne şi explică cauza resboiului, iar nu uma­nitarismul, şi desfăşurarea primelor for­­ţe în Philippine, ne arată scopul pe care îl urmăresc. Igiena Copiilor SCRISOAREA I Mult stimată Doamnă! (Urmar­e) Fetele primeau pînă la vîrsta de 16 ani instrucţia de la un pedagog şi în­­vaţa, a ceti, a scrie, a socoti, desemnul, muzica şi gimnastica. Băeţii se creşteau şi educau în Pa­­lestren şi Gimnazii. Palestren se numea un fel de şcoală privată, condusă de învăţători, numiţi Pedotribl. In Palestren se primeau numai copii mici. Gimnaziu se numea şcoala publică pentru băeţi mai mari şi era întreţinut de stat. Un asemenea gimnaziu avea cu totul alt aspect de­cît cele moderne. Un gimnaziu elenantic avea o curte spaţio­­să, quadrată sau ovală numită Pereşti- Hum. Inprejurul acestei curţi centrale e­­rau grupate următoarele zidiri: O sală mare pentru exercițiu corporal, o odae pentru garderobă, o bae de aburi, un local pentru bae de apă rece cu un ba­sen pentru înotat, o odae pentru presu­­rarea și frecarea corpului cu un fel de nisip foarte fin, o odae pentru ungerea corpului cu pleuri aromatice, un loc pen­tru jucat cu mingea, mai multe hale, parte acoperite, parte descoperite pen­tru preumblare, pentru curse de între­cut, pentru exerciciu în sărit, în trîntă, în mânuirea lancei, în jocul cu discul, în fine un local numit Exendren desti­nat pentru repaus, conversaţiune şi dis­­cuţiune. In interiorul localităţilor erau aşezate statuele regilor victorioşi, a bărbaţilor iluştri, a eroilor poporului, a învingăto­rilor în jocuri naţionale, diferite table de marmoră cu inscripţiuni şi menţiuni de onoare, spre a deştepta în tinerit mîndria naţională, patriotismul şi do­rinţa de a imita. Un gimnaziu se conduce de un rec­tor, diferiţi profesori şi un număr de supraveghetori care se numeau sofro­­ni şi; afară de acest personal didactic, gimnaziul mai era vizitat zilnic de toţi savanţii contemporani care se intreţi­­neau cu discipuli despre ştiinţî, poezie etc. Această admirabilă stare de lucruri n’a persistat însă. După un timp de stră­lucire s’au schimbat lucrurile în­spre râu, corupţia s’au strecurat între popor, creşterea şi educaţia copiilor s’a negli­jat atît de cătră părinţi cit şi de cătră stat, tineritul s’au moleşit şi toată splen­doarea elenă a înaintat cu paşi repezi spre complectă decădere. Despre creşterea şi educaţiunea co­piilor la Romani n’avem date atît de detailate ca de la eleni, cît putem in­­ţălege din scriptele antice care s’au păs­trat pînă în timpurile noastre, pare că Romanii nu s’au ocupat cu atita îngri­jire de creşterea şi educaţiunea copiilor lor, ca Elenii. La Romani exista asemenea o lege care se asamana cu acea a lui Lycurg. — O lege specială dedea totului dreptul de a decide la naşterea unui copil, dacă copilul să fie crescut sau nu. Romulus a restrîns acest drept al ta­tălui, hotărind ca un copil slab sau schi­lot, poate fi lepădat dacă tatul copilului şi cinci rude de mai aproape dedeau în unanimitate consimţămintul. Un copil condemnat la lepădare nu se arunca ca la Spartani într’o prăpastie ci se ex­punea la un loc numit Columna lacta­­ria şi ori­cărăî persoane miloase era permis de a’şî lua şi creşte un asemenea copil expus. Copii luaţi şi crescuţi de persoane străine se numeau Aten­, Iaşi. D-l W. Pinchelstein (Va urma) Deplasare Hotel Traian. C. Miclescu propri­etar Roman, E. Haralambe propr­ietar Botoşani, M. Philipsohn voiajor Bucu­reşti, E. Odescalchi voiajor Bucureşti, I. Selceanu preot Ploeşti, M-me Leonora Gavrilaş pr­oprietară Botoşani, N. Ionescu proprietar Bucureşti, C. Şorec propr’ietar P. Neamţ, L. Rus voiajor Focşani. OPINIA Ştiinţe-Litere-Arte La Academia de medicină din Paris pro­fesorul Panaş a cetit, în ultima şedinţă, un raport asupra însemnatei operaţiuni ch­irur­­gicale ce execută doctorul Thoma Ionescu la Bucureşti: „Rezecţia n­ervului simpatic cervical în tratamentul glaucomului.“ Raportul a dat loc la interesante dezbateri. * Ziarele din capitală anunţă că la Opera romînă din capitală se vor începe­ în curînd repetiţiile pentru Petru Rareş opera d-lui Ed. Caudella, directorul conservatorului nostru.* Celebra publicistă franceză, d-na Juliette Adam, a fost Invitată de princepele Monte­negrótul să viziteze micul stat balcanic. Se ştie că d-na Adam se ocupă In special cu chestiunile politice în care a dobîndit o deo­sebită competenţă. * Poletul Coşbuc însărcinat de a alcătui o istorie a războiului pentru independenţă, ar avea intenţia —zice-se— de a scrie această mare lucrare in versuri! In comisiunea esaminatorie a conservato­­riului nostru, pentru partea muzicală, figu­rează şi d. dr. Bogdan, profesor de medi­cină legală—nu insă In această calitate bine înţeles. Legenda nedreaptă că numai în Capitală se pot executa elegante lucrări de impri­merie e pe deplin dezminţită de ultimele volume apărute in editura „Librăriei Noue“ lucrate în tipografia Dacia. Vitrina d­ior I­­liescu şi Grosu e dovada cea mai autentică pentru aceasta. * La Paris a trezit oarecare curiozitate un exotic indian care face ex cathedra propa­ganda de brahmanism. Conferinţele atrag multă lume—dar puţini adepţi, fireşte. * A se vedea în vitrina librăriei Maximo­­vici, sub o splendidă figură In culori. — Bacantă, 400 de lei. Scurt, dar suggestiv. CUVINTE EFIGII AM­ATICE XII D-şoarei ?... UN SEDUCTOR In vorba lui—e seductor— Să nu te ’nemi, ci pune-o cruce... —De-ți jură că... rămîne-al tău Hinciună e­­căci el... se­ duce... . * * * O CULME MEDICALĂ Să dispară... Influența, fiind­că s’a supri­mat... bacalaureatul... Zigfrid 11IFOR11AȚ1I Pe sama ministerului de interne a fost deschis un credit extraordinar de 500.000 lei, pentru continuarea construcţiunei os­­piciului de alienaţi de la Socola, din jud. Iaşi. Lt.-colonel Botez-Diculescu (Dimitrie) din regimentul Cantemir Nr. 12, condam­nat la 3 luni închisoare corecţională, a fost exclus dintre membrii ordinelor Stea­ua Romînieî şi Coroana Romîniei din cari făcea parte, cu interdicţiune de a mai purta pe viitor însemnele acestor ordine. Examenele soldaţilor bacalaureaţi cari au urmat cursurile şcoalelor înfiinţate pe lingă fie­care corp de armată se vor ţine în Bucureşti în prima jumătate a lunei Iunie. Comisiunea examinatoare va fi prezi­dată de d. colonel Culcer din arma ge­niului. La 1 Iunie vor începe examenele in­stitutorilor şi învăţătorilor din toată ţara. In acest scop, ministrul cultelor şi in­­strucţiunei publice a constituit comisiu­­nile următoare : Pentru cercetarea teselor scrise La institutori şi institutoare din toată ţara: d-nul C. Istrati, preşedinte, C. Ră­­dulescu-Motru, D. C. Evâlceanu, I. Pe­­tricu şi A. Mănescu, membri. La învăţătorii şi învăţătoarele din toată ţara : d-nul Paul Bujor, preşedinte, Şeicaru, D. Bungeţeanu, M. Drag­om­ires­­cu şi N. Săveanu, membri. Pentru examenele orale Bucureşti.— Pentru institutori şi în­văţătoare: d. dr. C. Istrati şi d. N. Să­veanu. Pentru institutoare şi învăţători: d-nii M. Dragomirescu şi D. Bungeţianu. Cîmpulung.—Pentru învăţători: d-nil M. Dragom­rescu şi D. Bungeţianu. Iaşi.—Pentru învăţători şi institutoare: d-nil D. C. Evolceanu şi A. Mănescu. Craiova.—La învăţători şi institutori : d-nil Şeicaru şi I. Petitcu. Galaţi şi Bîrlad. — Pentru învăţători: d-nil C. Rădulescu-Motru şi Paul Bujor. Deosebit de aceasta, s-au numit şi su­praveghetori pentru tezele înscris. Iată mişcarea boalelor infecţioase din Iaşi de la 25—27 Mai: Scarlatina caşuri vechi 3, caşuri noi 1, Anghină difterică caşuri vechi 15, Po­jar caşuri vechi 38, caşuri noi 25, Fe­bra tifoidă caşuri vechi 2 caşuri noi­­. La prefectura de judeţ a sosit o cir­culară din partea ministerului de dome­nii pentru a desemna persoanele cari pot forma comisiunea judeţeană, în ve­derea participăreî Romînieî la Exposi­ţiunea universală din Paris. * Pe lingă cele ce am vorbit în numă­rul trecut cu privire la strada Moţoc, ni se mai spune că în această stradă trece un canal deschis, astfel că e un adevărat focar de boli acum în timpul verei. Administraţia comunală să facă bine să ia măsuri pentru acoperirea canalului. Iată programul de la şcoala comer­cială gradul I, 6 Iunie : Cl. I Comptabilitatea, II Ger­mana, III Franceza. 7 Iunie: Cl. II Comptabilitatea. 8 Iunie : Cl. I Germana, III Comp­tabilitatea. 9 Iunie: Cl. II Matematica, III Ger­mana. 10 Iunie: Cl. I Istoria. 11 Iunie: Cl. II Fizica, III Matematica. 12 Iunie: Cl. I Matematica. 13 Iunie: Cl. II Istoria, III Fizica. 14 Iunie : Cl. I Fizica. 15 Iunie : Cl. I Caligrafia, II Franceza III Romina. 16 Iunie : Cl. I Franceza. 17 Iunie: Cl. II Caligrafia, III Ro­mina. 18 Iunie: Cl. I Romina, III Caligrafia. 19 Iunie: Cl. I Romina. A apărut fascicola II-a din marele Dic­ţionar Geografic al României (Bacău-Bel­­ciugul). Abonamentele ne fac la librăria Socec & Comp., şi la secretariatul societăţii Geografice. Tuastul Mitropolitului I. P. S. Mitropolitul a ridicat un tuast care a făcut să se încreţască d. Gheor­­ghian reprezentantul guvernului la acel banchet. Mitropolitul a băut pentru rege care este şi capul bisericei ortodoxe. Regretă insă că Mitropoliţii nu mai au Petru Ianculescu INGINER SILVIC Iassy Strada Sf. Athanasie No. 1. Se angajează a face măsurători de mo­şii şi păduri. Amenajamente de păduri, supraveghieri de exploatări de păduri, instalări de ferestrae, cubajurî, estima­­ţiuni, expertize şi orî­ce lucrări atingă­­toare de ramura silviculture!. Tipografie americană de tipuri, pentru efectuarea imediată a cărţilor de adrese, circalărî etc. Manuare uşoară şi preţurile ieftine pun pe fiecare la posibilitatea a poseda o tipografie, a cărei avantagiur! s’au constatat In modul eel mai strălucit în toate­­cereurele comer­ciale. Preţul unei tipografii complecte cu tipuri şi accente romineşel, casetă ele­gantă, cu m­ănere, 400 tipuri şi tampon de tus este Leî 11.—. Pentru Lei 17 trimit ceasul pentru Bărbaţi Ancer Rem, cu 8 capace, acoperite cu o adevăraţi pătură de aur 18 carate, cu 20 Rubine. Atenţiune ! Acest ceas nu este de metalul numit Goldin niel Imitaţiune, ci de aur ali­­age care concurează cu un CSAS de 400 Lei. Mărime pentru Damă numai Lei 86. Un frumos lanţ Lei 4. — Gratis trimit sitalogul. Triiuderea se face franco de porto contra Ram­burs. Adresa: BXJK­r­EA2,­ Viexxa, II. TaborttttUM# 9 DE VINZARE Locuri Parcelate de la 1 LEU SI 50 BANI METRU PATRAT PINA EA 50 BANI PE MALUL MAREI HEGRE Şi Lacul Techir Ghiol In condiţiuni de plată foarte a­­vantagioase adică în timp de 4 ani în 16 rate tri­mestriale. Întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recu­noscuta de autorităţile sanitare ca cea mai salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cit şi pentru calitatea apei lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sanatorium). Ori­ce informaţiuni precum şi pentru planul de situaţiune al acestei localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul n-nul I. MOVILA Bucureşti, str. Doamnei No. 27. Și însemnătatea de altă dată. Altă dată el erau totul in Biserică, eară acuma au ajuns a 10-a roată la car. De atunci în loc să se ridice biserica lui D-zeu se darmă. Peste cîte­va zile actuala auto­ritate comunală va dărâma biserica Dancu etc. D. Gheorghian văzînd că I. P. S. con­tinua pe acelaş ton, i-a zis: — Las înalte prea sfinţite nu-i locul aci pentru ast­fel de lucruri. I. P. S. a ţinut toastul cu atita por­nire, în­cit a căzut obosit şi pe la orele 3 jum. patru părinţi abia au putut duce pe I. P. S. in apartamentul său par­ticular. Hirotonisirea păr. V. Răileanu Rar s’a văzut în Iaşi o serbătoare mai însufleţită ca acea cu prilejul hirotonisi­­rii de Arhiereu a stimatului nostru ar­himandrit V. Răileanu. Iaşul întreg a luat parte grăbindu-se a afirma prin prezenţa sa meritata ale­gere cu persoana rectorului Seminarului Veniamin. De la 7% a. m. Mitropolia era plină de lume. La orele 8% serviciul a înce­put. A oficiat în persoană I. P. S. S. Mi­tropolit al Sucevei şi Moldovei asistat de 4 Episcopi: în dreapta 1.1. P. P. S. S. Silvestru al Huşilor şi Dionisie al Buze­­ului; în stînga Timus al Argeşului şi Mironescu al Noului Severin, înconjuraţi de celalalt cler. La orele 11, abia luă sfirşit serviciul, la care Corul Mitropolitan a intonat în mod artistic leturghia. La orele 12 din zi s-a servit o agape tradiţională în palatul mitropolitan. Au luat parte 72 persoane, înaltul cler: 1. P. S. S. Iosif Naniescu, Silvestru, Dionisie, Timus, Mironescu, Pirineu Georgescu, Conon, V. Răileanu, Iroftel, pr. Știubel, pr. C. Georgescu, pr. Savin, pr. Cajan, pr. Carp, pr. I. Anto­­novici, apoi prefectul V. Gheorghian și Penescu; N. Ganea, general Iarca, gen. Pascu, N. Cuban, A. D. Xenopol, Dra­­gomir Demetrescu, Al. Densusianu, V. Manu inspector, C. Lunga, Iorgu Tăcu, Alex. Teodoreanu, Al. Gheorghiu, Xenof. Gheorghiu, G. Catargi, Sofian consilier de curte, Stravolca, C. Langa, N. Gheu­­ca, G. Vîntu defensor, G. Dima, D. Ale­­xandrescu, Gavr. Muzicescu, Munteanu, Ilie Popescu, Miron, D. Constantinescu, Buicli, Bojincă, Iorgu Iorga, Obreja, Cio­­cirlan și Em. Manoliu. Au t­astat I. P. S. S. Mitropolitul pentru dinastie; Sil­vestru pentru Sinod ; V. Răileanu în mai multe rîndurî pentru armată, artă, gu­vern şi sinod. P. Georgescu pentru Arh. Varlaam, Al. Densuşianu pentru intro­ducerea religiei in cursul superior de li­­ceu, Gheorghian, gen. Iarca pentru bise­rici, gen. Pascu pentru arh. Varlaam ca Dorohoian, Gavr. Muzicescu, etc. Agapa mitropolitană luă sfirşit pe la orele 3. p. m. După aceea păr. Arh. Răi­leanu a primit o serie de vizite în loca­lul seminarului pînă la ora 6, cînd în­cepuse a se aduna invitaţii pentru masa de sară. Pe cînd agapa a avut un caracter o­­ficial, masa de sară a avut un caracter colegial şi intim, căci explicarea entu­­siasmului general pentru ridicarea la ran­gul de Arhiereu a Arhim. V. Răileanu, stă în faptul că Sf.-sa are multă simpa­tii în toate straturile societăţii ieşene. Invitaţi au fost 120, pentru cari masa s’a servit în vasta sală a cancelariei Se­­minarului-Un menu bogat şi variat; o animaţie deosebită cum rar s’a văzut­ o sinceră şi adevărată petrecere, căci în sală erau întruniţi prieteni de toate nuanţele po­litice, mireni şi preoţî. Am observat în sală pe următorii: Arh. Conon, N. Ionescu, Alex. Bădă­­ran, Oct. şi Vesp. Erbiceanu, Xenof. Gheor- 60.000 Lei de dat cu ipotecă. A se adresa la Redacţie.

Next