Opinia, iunie 1898 (Anul 2, nr. 25-47)
1898-06-02 / nr. 25
din întinsul oceanului, şi cu pustiire le aruncă asupra ţărmurilor. Vai, ar fi călătorului din calea lor, dacă Philippinele nu sar ascunde prin strîmtorile canalurilor lor, şi prin golfurile adăpostitoare, ce se deschid ca nişte sinuri aprofundate pe coaste. Furia deslănţuită a musoanelor se atenuează cu încetul şi vasele îşi urmează cursul eşind de prin ascunzătorile lor. Mişună canalurile de aceste vase, care defilează în faţa regiunilor celor mai pitoreşti. «Nimic mai răpitor, zice călătorul Jagor, decît călătoria printre insulele Philippine. Aceste călătorii îţi oferă un interes nemărginit, ca privelişte, şi mai ales între insula Lugon pe de o parte şi insulele Vizayag ,pe de altă parte. Dimineaţa, la răsăritul soarelui se desfăşură înaintea ochilor un tablou fermecător. Pe de o parte, în insula Lugon se ridică pe planul unei cîmpii întinse şi împodobită cu o vegetaţiune uimitoare, vulcanul Tael, ca o cupolă fumegindă ; pe de altă parte coastele stîncoase şi pline de păduri dese şi variate, ale insulei Mindoros cu portul său splendid Porto-Galera. Un şir des de corăbii, care au stat ascunse prin golfuri şi canaturi, reapar şi îşi urmează drumul spre Manilla, centrul comercial». Philippinele prin poziţiunea lor se bucură de un climat, care unii cu fertilitatea solului dau o producţiune prodigioasă. Deşi se găsesc în apropierea equatorului 5° grade, cu toate acestea întinderea lor fiind dezvoltată în senzul latitudinei de Nord pînă la 21 grade, apoi accidentările solului unite cu latitudinea, plus ploile dese şi viaturile marine, dau climatului un caracter şi temperat şi variat, care înlesneşte tot felul de producţiuni. Alăturea cu palmierul creşte şi bradul, şi alături cu ananasul şi cartofele. După regimul vînturilor Philippinele au 3 anotimpuri. 1) Timpul mal uscat şi rece, care începe din Noembrie odată cu musonul de Nord-Est. 2) Timpul cald care începe din Mart şi în Mal ajunge maximul căldurii. 3) Timpul ploilor abundente, care începe din Mal, odată cu musoanele de Sud Vest şi ţine piuă în Octombrie. Producţiunile principale sunt: Corezul, (de dealuri şi văi) de o calitate superioară, apoi trestia de zahar şi tutunul, de o calitate, care rivalizează şi concurează cu succes pe cel din Cuba. Apoi cafea excelentă şi abundentă. Cerealele se cultivă mai puţin. O specie de banan (musa textilis) dă fibre, care înlocueşte cînepa şi se şi numeşte, cînepă de Manilla ; se mai cultivă şi bumbacul, şi o specie de in, numit rame. Mai departe se cultivă tot felul de plante gomoase şi aromate. Palmierul cocos aduce venituri însemnate. Pădurile conţin copaci giganţi, buni pentru construcţiuni navale, lemn ales pentru ebenisterie şi cu esenţe colorante. Ele acopăr întinderi vaste atît prin văi cît şi prin munţi pe care Îi acopere pînă în vîrf cu o vecinică verdeaţă. Chiar şi în minerale Philippinele sunt de o bogăţie extraminară. Munţii conţin aur, fer, huilă, pucioasă, alaun, cristal de munte, etc., dar aceste bogăţii sunt puţin exploatate. Regimul animal este mai slab reprezentat afară de bivolul sălbatec, omul nu are ce se teme de nimic, căci afară de miţa selbatecă, nu există alte fiare. Se mai găseşte un fel de cerb, antilope, maimuţe, ţîstoase, şerpi şi crocodili. Pădurile foşnesc de tot felul de păseri. Animalele domestice europene s’au introdus şi aclimatizat cu succes. Populaţiunea se compune din indigeni şi europei. Indigenii se pot împărţi în 2 grupuri: Tagali sau Indios cum ÎI numesc Spaniolii, şi Negritos. Aceştia par a fi autochtonii. Tangalii au venit peste dînşii şi l-au împins în regiunile munbucăţi, pînă la valoarea de 30 milioane frtoase. Sunt negri de un negru închis, dar de un caracter mai puţin pronunţat decît al negrilor africani, şi anume prin făptui că au o fisionomie mai regulată. Ei au limba lor proprie şi atît el cît şi metişii lor proveniţi din amestecul cu Tagalil, trăesc în triburi independente prin regiunile muntoase. Duc o viaţă nomadă, şi se hrănesc cu vînatul, cu pescuitul, cu fructele şi cu rădăcini. Cultul lor este foarte rudimentar, cel mai grosolan fetişism. Tangalii sunt de origină maleză. Ei au venit din Asia într-o epocă necunoscută, cu o cultură a lor proprie, ceea ce i-a făcut să se apropie mai uşor de Europei, şi să adopte chiar şi religiunea şi din obiceiurile europenilor. Cei supuşi de Spaniioil au îmbrăţişat mai toţi creştinismul (catolicismul). Limba lor este o derivaţie din cea maleză şi este limba generală din archipelag, cu mici diferenţe. Ei sunt de altfeliu foarte iscusiţi şi Învaţă orice lucru foarte uşor. Ţeseturile lor din cînepă de Manilla şi săpăturile în lemn, sunt vrednice de admirat. Afară de aceste două popoare indigene, s’au mai stabilit în Philipine: Creoli şi Spanioli vre-o 7000, Chineji peste 45.000. Metişi din Spanioli şi Tagali 20,000. Metişi din Chinezi şi Tagali 240,000. Comerciul este foarte activ. Comerciul mic de pe coaste se face de Chinezi şi Tagali, pe cînd comerciul mare stă în mina caselor mari streine, americane, engleze, franceze, elveţiene şi chiar şi germane. înlesnirea comerciului se face prin vasele americane, engleze și spaniole. Se exportă. Zahar pînă la 70 milioane killo. Orez » » 30 » » Cînepă de Manilla 30 mil. de kilo. Tutun în foi » 2 Țigări pină la 80—90 mii Apoi praf de aur, Țestoase (baga) Ololú de cocos Rom etc. Cel mai mare trafic 11 fac Statele Unite din America de Nord şi Anglia, apoi Germania, Franţa, Belgia şi Olanda. In capul administraţiunei Philippinelor stă un căpitan general numit de guvernul din Spania, pe timp de 6 ani. Tot de guvernul Spaniol sunt numiţi şi ceilalţi funcţionari. Căpitanul general, nu stă numai în capul administraţiunei generale, dar el este totodată şi preşedintele celei mai înalte instanţe judecătoreşti din Manilla. Philippinele sunt apărate de o armată permanentă de 20.000 oameni, cei mai mulţi Tangall, şi de o flotă Spaniolă. Capitala este Manilla, despre care vom face o descriere mai amănunţită intr’un capitol separat. Aşa dar Philippinele, prin producţiunea lor excesivă, şi prin climatul lor relativ blind şi propriu pentru aclimatisare, sunt astăzi cu drept cuvint pismuite de toate popoarele interesate, şi In primul loc de Americani. Aceasta ne şi explică cauza resboiului, iar nu umanitarismul, şi desfăşurarea primelor forţe în Philippine, ne arată scopul pe care îl urmăresc. Igiena Copiilor SCRISOAREA I Mult stimată Doamnă! (Urmare) Fetele primeau pînă la vîrsta de 16 ani instrucţia de la un pedagog şi învaţa, a ceti, a scrie, a socoti, desemnul, muzica şi gimnastica. Băeţii se creşteau şi educau în Palestren şi Gimnazii. Palestren se numea un fel de şcoală privată, condusă de învăţători, numiţi Pedotribl. In Palestren se primeau numai copii mici. Gimnaziu se numea şcoala publică pentru băeţi mai mari şi era întreţinut de stat. Un asemenea gimnaziu avea cu totul alt aspect decît cele moderne. Un gimnaziu elenantic avea o curte spaţiosă, quadrată sau ovală numită Pereşti- Hum. Inprejurul acestei curţi centrale erau grupate următoarele zidiri: O sală mare pentru exercițiu corporal, o odae pentru garderobă, o bae de aburi, un local pentru bae de apă rece cu un basen pentru înotat, o odae pentru presurarea și frecarea corpului cu un fel de nisip foarte fin, o odae pentru ungerea corpului cu pleuri aromatice, un loc pentru jucat cu mingea, mai multe hale, parte acoperite, parte descoperite pentru preumblare, pentru curse de întrecut, pentru exerciciu în sărit, în trîntă, în mânuirea lancei, în jocul cu discul, în fine un local numit Exendren destinat pentru repaus, conversaţiune şi discuţiune. In interiorul localităţilor erau aşezate statuele regilor victorioşi, a bărbaţilor iluştri, a eroilor poporului, a învingătorilor în jocuri naţionale, diferite table de marmoră cu inscripţiuni şi menţiuni de onoare, spre a deştepta în tinerit mîndria naţională, patriotismul şi dorinţa de a imita. Un gimnaziu se conduce de un rector, diferiţi profesori şi un număr de supraveghetori care se numeau sofroni şi; afară de acest personal didactic, gimnaziul mai era vizitat zilnic de toţi savanţii contemporani care se intreţineau cu discipuli despre ştiinţî, poezie etc. Această admirabilă stare de lucruri n’a persistat însă. După un timp de strălucire s’au schimbat lucrurile înspre râu, corupţia s’au strecurat între popor, creşterea şi educaţia copiilor s’a neglijat atît de cătră părinţi cit şi de cătră stat, tineritul s’au moleşit şi toată splendoarea elenă a înaintat cu paşi repezi spre complectă decădere. Despre creşterea şi educaţiunea copiilor la Romani n’avem date atît de detailate ca de la eleni, cît putem inţălege din scriptele antice care s’au păstrat pînă în timpurile noastre, pare că Romanii nu s’au ocupat cu atita îngrijire de creşterea şi educaţiunea copiilor lor, ca Elenii. La Romani exista asemenea o lege care se asamana cu acea a lui Lycurg. — O lege specială dedea totului dreptul de a decide la naşterea unui copil, dacă copilul să fie crescut sau nu. Romulus a restrîns acest drept al tatălui, hotărind ca un copil slab sau schilot, poate fi lepădat dacă tatul copilului şi cinci rude de mai aproape dedeau în unanimitate consimţămintul. Un copil condemnat la lepădare nu se arunca ca la Spartani într’o prăpastie ci se expunea la un loc numit Columna lactaria şi oricărăî persoane miloase era permis de a’şî lua şi creşte un asemenea copil expus. Copii luaţi şi crescuţi de persoane străine se numeau Aten, Iaşi. D-l W. Pinchelstein (Va urma) Deplasare Hotel Traian. C. Miclescu proprietar Roman, E. Haralambe proprietar Botoşani, M. Philipsohn voiajor Bucureşti, E. Odescalchi voiajor Bucureşti, I. Selceanu preot Ploeşti, M-me Leonora Gavrilaş proprietară Botoşani, N. Ionescu proprietar Bucureşti, C. Şorec propr’ietar P. Neamţ, L. Rus voiajor Focşani. OPINIA Ştiinţe-Litere-Arte La Academia de medicină din Paris profesorul Panaş a cetit, în ultima şedinţă, un raport asupra însemnatei operaţiuni chirurgicale ce execută doctorul Thoma Ionescu la Bucureşti: „Rezecţia nervului simpatic cervical în tratamentul glaucomului.“ Raportul a dat loc la interesante dezbateri. * Ziarele din capitală anunţă că la Opera romînă din capitală se vor începe în curînd repetiţiile pentru Petru Rareş opera d-lui Ed. Caudella, directorul conservatorului nostru.* Celebra publicistă franceză, d-na Juliette Adam, a fost Invitată de princepele Montenegrótul să viziteze micul stat balcanic. Se ştie că d-na Adam se ocupă In special cu chestiunile politice în care a dobîndit o deosebită competenţă. * Poletul Coşbuc însărcinat de a alcătui o istorie a războiului pentru independenţă, ar avea intenţia —zice-se— de a scrie această mare lucrare in versuri! In comisiunea esaminatorie a conservatoriului nostru, pentru partea muzicală, figurează şi d. dr. Bogdan, profesor de medicină legală—nu insă In această calitate bine înţeles. Legenda nedreaptă că numai în Capitală se pot executa elegante lucrări de imprimerie e pe deplin dezminţită de ultimele volume apărute in editura „Librăriei Noue“ lucrate în tipografia Dacia. Vitrina dior Iliescu şi Grosu e dovada cea mai autentică pentru aceasta. * La Paris a trezit oarecare curiozitate un exotic indian care face ex cathedra propaganda de brahmanism. Conferinţele atrag multă lume—dar puţini adepţi, fireşte. * A se vedea în vitrina librăriei Maximovici, sub o splendidă figură In culori. — Bacantă, 400 de lei. Scurt, dar suggestiv. CUVINTE EFIGII AMATICE XII D-şoarei ?... UN SEDUCTOR In vorba lui—e seductor— Să nu te ’nemi, ci pune-o cruce... —De-ți jură că... rămîne-al tău Hinciună ecăci el... se duce... . * * * O CULME MEDICALĂ Să dispară... Influența, fiindcă s’a suprimat... bacalaureatul... Zigfrid 11IFOR11AȚ1I Pe sama ministerului de interne a fost deschis un credit extraordinar de 500.000 lei, pentru continuarea construcţiunei ospiciului de alienaţi de la Socola, din jud. Iaşi. Lt.-colonel Botez-Diculescu (Dimitrie) din regimentul Cantemir Nr. 12, condamnat la 3 luni închisoare corecţională, a fost exclus dintre membrii ordinelor Steaua Romînieî şi Coroana Romîniei din cari făcea parte, cu interdicţiune de a mai purta pe viitor însemnele acestor ordine. Examenele soldaţilor bacalaureaţi cari au urmat cursurile şcoalelor înfiinţate pe lingă fiecare corp de armată se vor ţine în Bucureşti în prima jumătate a lunei Iunie. Comisiunea examinatoare va fi prezidată de d. colonel Culcer din arma geniului. La 1 Iunie vor începe examenele institutorilor şi învăţătorilor din toată ţara. In acest scop, ministrul cultelor şi instrucţiunei publice a constituit comisiunile următoare : Pentru cercetarea teselor scrise La institutori şi institutoare din toată ţara: d-nul C. Istrati, preşedinte, C. Rădulescu-Motru, D. C. Evâlceanu, I. Petricu şi A. Mănescu, membri. La învăţătorii şi învăţătoarele din toată ţara : d-nul Paul Bujor, preşedinte, Şeicaru, D. Bungeţeanu, M. Dragomirescu şi N. Săveanu, membri. Pentru examenele orale Bucureşti.— Pentru institutori şi învăţătoare: d. dr. C. Istrati şi d. N. Săveanu. Pentru institutoare şi învăţători: d-nii M. Dragomirescu şi D. Bungeţianu. Cîmpulung.—Pentru învăţători: d-nil M. Dragomrescu şi D. Bungeţianu. Iaşi.—Pentru învăţători şi institutoare: d-nil D. C. Evolceanu şi A. Mănescu. Craiova.—La învăţători şi institutori : d-nil Şeicaru şi I. Petitcu. Galaţi şi Bîrlad. — Pentru învăţători: d-nil C. Rădulescu-Motru şi Paul Bujor. Deosebit de aceasta, s-au numit şi supraveghetori pentru tezele înscris. Iată mişcarea boalelor infecţioase din Iaşi de la 25—27 Mai: Scarlatina caşuri vechi 3, caşuri noi 1, Anghină difterică caşuri vechi 15, Pojar caşuri vechi 38, caşuri noi 25, Febra tifoidă caşuri vechi 2 caşuri noi. La prefectura de judeţ a sosit o circulară din partea ministerului de domenii pentru a desemna persoanele cari pot forma comisiunea judeţeană, în vederea participăreî Romînieî la Exposiţiunea universală din Paris. * Pe lingă cele ce am vorbit în numărul trecut cu privire la strada Moţoc, ni se mai spune că în această stradă trece un canal deschis, astfel că e un adevărat focar de boli acum în timpul verei. Administraţia comunală să facă bine să ia măsuri pentru acoperirea canalului. Iată programul de la şcoala comercială gradul I, 6 Iunie : Cl. I Comptabilitatea, II Germana, III Franceza. 7 Iunie: Cl. II Comptabilitatea. 8 Iunie : Cl. I Germana, III Comptabilitatea. 9 Iunie: Cl. II Matematica, III Germana. 10 Iunie: Cl. I Istoria. 11 Iunie: Cl. II Fizica, III Matematica. 12 Iunie: Cl. I Matematica. 13 Iunie: Cl. II Istoria, III Fizica. 14 Iunie : Cl. I Fizica. 15 Iunie : Cl. I Caligrafia, II Franceza III Romina. 16 Iunie : Cl. I Franceza. 17 Iunie: Cl. II Caligrafia, III Romina. 18 Iunie: Cl. I Romina, III Caligrafia. 19 Iunie: Cl. I Romina. A apărut fascicola II-a din marele Dicţionar Geografic al României (Bacău-Belciugul). Abonamentele ne fac la librăria Socec & Comp., şi la secretariatul societăţii Geografice. Tuastul Mitropolitului I. P. S. Mitropolitul a ridicat un tuast care a făcut să se încreţască d. Gheorghian reprezentantul guvernului la acel banchet. Mitropolitul a băut pentru rege care este şi capul bisericei ortodoxe. Regretă insă că Mitropoliţii nu mai au Petru Ianculescu INGINER SILVIC Iassy Strada Sf. Athanasie No. 1. Se angajează a face măsurători de moşii şi păduri. Amenajamente de păduri, supraveghieri de exploatări de păduri, instalări de ferestrae, cubajurî, estimaţiuni, expertize şi orîce lucrări atingătoare de ramura silviculture!. Tipografie americană de tipuri, pentru efectuarea imediată a cărţilor de adrese, circalărî etc. Manuare uşoară şi preţurile ieftine pun pe fiecare la posibilitatea a poseda o tipografie, a cărei avantagiur! s’au constatat In modul eel mai strălucit în toatecereurele comerciale. Preţul unei tipografii complecte cu tipuri şi accente romineşel, casetă elegantă, cu mănere, 400 tipuri şi tampon de tus este Leî 11.—. Pentru Lei 17 trimit ceasul pentru Bărbaţi Ancer Rem, cu 8 capace, acoperite cu o adevăraţi pătură de aur 18 carate, cu 20 Rubine. Atenţiune ! Acest ceas nu este de metalul numit Goldin niel Imitaţiune, ci de aur aliage care concurează cu un CSAS de 400 Lei. Mărime pentru Damă numai Lei 86. Un frumos lanţ Lei 4. — Gratis trimit sitalogul. Triiuderea se face franco de porto contra Ramburs. Adresa: BXJKrEA2, Viexxa, II. TaborttttUM# 9 DE VINZARE Locuri Parcelate de la 1 LEU SI 50 BANI METRU PATRAT PINA EA 50 BANI PE MALUL MAREI HEGRE Şi Lacul Techir Ghiol In condiţiuni de plată foarte avantagioase adică în timp de 4 ani în 16 rate trimestriale. Întreaga această localitate este foarte mult căutată din cauză că a fost recunoscuta de autorităţile sanitare ca cea mai salubră din toată Dobrogea, atît ca climă cit şi pentru calitatea apei lacului ce o învecinează. Probă de aceasta este că Eforia Spitalelor din Bucureşti a construit un Spital Maritim (Sanatorium). Orice informaţiuni precum şi pentru planul de situaţiune al acestei localităţi se vor trimite franco la cerere de către proprietarul n-nul I. MOVILA Bucureşti, str. Doamnei No. 27. Și însemnătatea de altă dată. Altă dată el erau totul in Biserică, eară acuma au ajuns a 10-a roată la car. De atunci în loc să se ridice biserica lui D-zeu se darmă. Peste cîteva zile actuala autoritate comunală va dărâma biserica Dancu etc. D. Gheorghian văzînd că I. P. S. continua pe acelaş ton, i-a zis: — Las înalte prea sfinţite nu-i locul aci pentru astfel de lucruri. I. P. S. a ţinut toastul cu atita pornire, încit a căzut obosit şi pe la orele 3 jum. patru părinţi abia au putut duce pe I. P. S. in apartamentul său particular. Hirotonisirea păr. V. Răileanu Rar s’a văzut în Iaşi o serbătoare mai însufleţită ca acea cu prilejul hirotonisirii de Arhiereu a stimatului nostru arhimandrit V. Răileanu. Iaşul întreg a luat parte grăbindu-se a afirma prin prezenţa sa meritata alegere cu persoana rectorului Seminarului Veniamin. De la 7% a. m. Mitropolia era plină de lume. La orele 8% serviciul a început. A oficiat în persoană I. P. S. S. Mitropolit al Sucevei şi Moldovei asistat de 4 Episcopi: în dreapta 1.1. P. P. S. S. Silvestru al Huşilor şi Dionisie al Buzeului; în stînga Timus al Argeşului şi Mironescu al Noului Severin, înconjuraţi de celalalt cler. La orele 11, abia luă sfirşit serviciul, la care Corul Mitropolitan a intonat în mod artistic leturghia. La orele 12 din zi s-a servit o agape tradiţională în palatul mitropolitan. Au luat parte 72 persoane, înaltul cler: 1. P. S. S. Iosif Naniescu, Silvestru, Dionisie, Timus, Mironescu, Pirineu Georgescu, Conon, V. Răileanu, Iroftel, pr. Știubel, pr. C. Georgescu, pr. Savin, pr. Cajan, pr. Carp, pr. I. Antonovici, apoi prefectul V. Gheorghian și Penescu; N. Ganea, general Iarca, gen. Pascu, N. Cuban, A. D. Xenopol, Dragomir Demetrescu, Al. Densusianu, V. Manu inspector, C. Lunga, Iorgu Tăcu, Alex. Teodoreanu, Al. Gheorghiu, Xenof. Gheorghiu, G. Catargi, Sofian consilier de curte, Stravolca, C. Langa, N. Gheuca, G. Vîntu defensor, G. Dima, D. Alexandrescu, Gavr. Muzicescu, Munteanu, Ilie Popescu, Miron, D. Constantinescu, Buicli, Bojincă, Iorgu Iorga, Obreja, Ciocirlan și Em. Manoliu. Au tastat I. P. S. S. Mitropolitul pentru dinastie; Silvestru pentru Sinod ; V. Răileanu în mai multe rîndurî pentru armată, artă, guvern şi sinod. P. Georgescu pentru Arh. Varlaam, Al. Densuşianu pentru introducerea religiei in cursul superior de liceu, Gheorghian, gen. Iarca pentru biserici, gen. Pascu pentru arh. Varlaam ca Dorohoian, Gavr. Muzicescu, etc. Agapa mitropolitană luă sfirşit pe la orele 3. p. m. După aceea păr. Arh. Răileanu a primit o serie de vizite în localul seminarului pînă la ora 6, cînd începuse a se aduna invitaţii pentru masa de sară. Pe cînd agapa a avut un caracter oficial, masa de sară a avut un caracter colegial şi intim, căci explicarea entusiasmului general pentru ridicarea la rangul de Arhiereu a Arhim. V. Răileanu, stă în faptul că Sf.-sa are multă simpatii în toate straturile societăţii ieşene. Invitaţi au fost 120, pentru cari masa s’a servit în vasta sală a cancelariei Seminarului-Un menu bogat şi variat; o animaţie deosebită cum rar s’a văzut o sinceră şi adevărată petrecere, căci în sală erau întruniţi prieteni de toate nuanţele politice, mireni şi preoţî. Am observat în sală pe următorii: Arh. Conon, N. Ionescu, Alex. Bădăran, Oct. şi Vesp. Erbiceanu, Xenof. Gheor- 60.000 Lei de dat cu ipotecă. A se adresa la Redacţie.