Opinia, iulie 1898 (Anul 2, nr. 48-73)
1898-07-01 / nr. 48
ne spun cronicarii, boerii ce se duceau cu arz (jaroba) la poartă, pindeau când ieşia Sultanul la Moschee şi aprinzindu-şe rogojină în cap izbuteau a da loc arzului. Mulţi însă se alegeau cu închisori şi chiar cu moartea, dovadă vorba de azi, care trăeşte după ce faptele au dispărut. Cealaltă cale era şi dînsa foarte des practicată, căci împrumutând vorba figurată a lui M. Costin, pentru a ademeni pe Turci, trebuia să ungi osia, şi unsoarea la Turci era banul. Dacă ar fi să adunăm azi sumele colosale de bani, ce s’au vărsat în punga nesăţioasă a turcului, ar fi să cumpărăm şiFiipinele şi Cuba. Căci iată ce zice Ureche : «vasul cel fără fund măcar cîtă apă ai turna întrînsul nu poţi împlea. Aşa şi turcul; de ce îi dai mai mult, de aceia îţi cere şi îţi face mai multă nevoe, că el darul scrie obiceiu; mai apoi de n’ai vrea să dai, încă îţi caută numai să ’l dai». In asemenea stare de lucruri nu ne prinde mirarea dacă găsim boeri uneltind contra domnilor, sau înfruntând în divan pe domn. De nimene însă n’a rămas pomenire ca despre acest Hincu. Domnul Hănceşti ii vedem apărind în secl al XVII, cînd găsim supt Vasile Lupu amintit de un Hîncu. Hănceşti erau boeri de la Lăpuşna, Orhei şi Soroca, deci Basarabeni. Fiind departe de centru erau îndatinaţi a vedea lucrurile nu prin prisma politicei din capitală, ci prin prisma bunului simţ. Şi în adevăr mai adesa în istoria Moldovei găsim pe boerii Lăpuşneni şi Orheeni împotrivindu-se domnilor. Un Alexandru Lăpuşneanu, un Potcoavă, un Lupu cu Lăpuşnenii luptă contra capitalei. (Va urma). Gh. Ghibănescu. Igiena Copiilor SCRISOAREA IV Mult stimată Doamnă! (Urmare) 1) Nutrirea copilului Capacitatea mică a stomahuluî infantil ne indică să fim cu bagare de seamă ca cantitatea alimentelor să fie proporţională cu capacitatea stomahuluî, dacă nu voim a’l jigni in funcţionarea lui normală şi a’l expune îmbolnăvire!. Intestinele copilului, adecă întregul tub intestinal, e relativ mal lung de cit tubul intestinal a omului adult; acela a copilului are o lungime de seasă ori așa de mare ca lungimea corpului, acela a omului adult numai de patru ori ca lungimea corpului adult sau vorbind în cifre vine pe fie care oip de klgr. de copil 5000—9000 ccm. de intestin, pe cînd pe aceeași cantitate de om adult numai 3700—4000 ccm. Această particularitate anatomică constitue un avantagiu a copilului vis a vis de omul adult, fiindcă are o surfaţă mistuitoare şi absorbanţă relativă mai întinsă decit omul adult. Natura prevăzătoare în toate creaţiunile sale a prevăzut necesitatea copilului de a se nutri relativ mai bogat de ci omul adult. O altă particularitate a intestinelor infantile există şi la diferitele sucuri intestinale. Bila, productul ficatului, care saponifică şi emulzionează substanţele grase şi le face astfel apte pentru absorbiţiune, se secretează în cantitate relativ mai mare decit la omul adult.— Sucul pancreatic, productul glandule pancreatice, a căruia rol chimic e la omul adult, pe de o parte de a continua transformarea substanţelor azotate în peptonă, pe de alta de a transforma amilaceele (făinoasele) în glucosă nu are la copii mici aceeaşi putere chimică, ca la adulţi. El nu peptonizează alte azotate decît caseina şi fibrina, iar puterea glucogenă apare abea la vîrsta de două luni împlinite. Din particularităţile sucurilor digestive infantile deducem că copilul digeră bine untul, caseina şi fibrina aflată în lapte, dar că nu digeră chimiceşte alte substanţe pănă ce nu se apropie calităţile, sucurile lui digestive de acele a omului adult; trebue deci se ţinem cont de toate aceste la nutrirea copilului. După ce am avansat aceste mici ex-plicaţiunî neaparat necesare, ne întoar- cem la punctul de pornire adecă la nutrirea copiilor mici. Un copil mic, un sugar, se poate nutri în două moduri: a) Prin nutrirea naturală. b) Prin nutrirea artificială. Iaşi. D-r W. Finchelstein (Va urma) »KT®* Ştiinţe-Litere-Arte Ilustrul geograf Elisée Redus a ţinut la Londra o importantă conferinţă. Savantul a arătat necesitatea de a se da ca material de învăţământ geografic hărţi grafice de proporţii cit mai mari. Cu privire la această părere a vorbit şi despre globul uriaş pe care-l va expune la expoziţia din 1900 la Paris. * „Opera eonlique“ din Paris va avea, începind de la anul viitor, localul său propriu. Ziarul Aurore“ de ieri făcînd calculul sumelor cheltuite de stat, de la arderea vechiului teatru,—cu chiria localului—aminteşte că In schimb s’au relevat de atunci cîte va talente rare, între care numără pe d-na de Nuovina. * La Bruxelles a murit un tip legendar, judecătorul Bernaerts renumit prin sentinţele pline de humor şi bun simţ. Unele din ele au devenit proverbiale. Profesorul de anatomie din Paris, d-l Faraboeuf, a stăruit să i se acorde pentru preparate de laboratoriu cadavrul lui Carrara, ultimul guilotinat. Asasinul era în adevăr de o constituţie admirabilă şi se zice că va forma o frumoasă piesă în museul anatomic. * Ultima teză de doctorat în medicină susţinută anul acesta la facultatea noastră, e a d-lui Liviu Buteanu, intern le secţia sifilitică. * Dl. T. Popovici va fi numit intern la medical a d-lui d-l Negel, in locul d-lui A. Donat, care a terminat facultatea. * La grădina Tivoli va avea loc o reprezentaţie teatrală dată de d-ra Fröhlich din Viena, cu concursul mai multor artişti locali, îndrăzneţul explorator Brăckmoe a pornit pe marea de Kara în căutarea lui Andree. La Leopoldstadt, in Ungaria, s’a sinucis acum cîteva zile profesorul de muzică Rudolph Lenz, elev al lui Ioachim. Artistul in etate abia de 28 de ani, a sărit prin fereasta unul al treilea etagiu. In Svitera femeile au fost autorizate a practica dreptul — cu 21,717 contra 20,040 voturi. * La Kaposvár s’a judecat procesul de divers intentat de femeea legitimă a țiganului Fugo, lăutarul căsătorit cu ex. princesa de Chimay. Tribunalul a hotărît suma de 15000 florini despăgubiri pentru femeea legitimă a lui Rigo. * Pe țărmul lacului Geneva, la Giron, a murit zilele acestea savantul comentator al lui Shakespeare, F. A. Leo, născut la Varșovia în 1820. * Doctorul Collins din Londra a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru că a practicat manopere abortive asupra d-nei Uzieili, moartă după facere. Procesul acesta medical a fost unul din cele mai senzaţionale din această seziune. Dezbaterile erau publice numai în parte. Am primit la redacţie Iosaf I Muşat primul Mitropolit al Moldovei (sect. XIV), teză de licenţă în teologie, scrisă de I. C. Grigoriu. Vom face o dare de satiră asupra acestei importante scrieri. * Profilaxia unor vei în trupele călări și a difteriei în corpurile de trupă d-l Dr. A. Gavrilescu, medic de regiment clasa II-a, Iași 1898. Acest studiu e al 8-a al d-lui d-l A. Gavrilescu.* De sub teascurile tipografiei „Epoca“ a apărut o foarte interesantă broşură „Ştinisme“ conferinţă ţinută la Ateneul din Bucureşti şi în Iaşi, de talentatul şi mult spiritualul Dr A. Urechia. Broşura este scrisă cu mult umor, şi sub o formă foarte hazlie, spicuieşte cu un deosebit succes dicţionarul limbei române, al profesorului Lazăr Şăineanu. In Primăvară Pe aleele gradinei s’au svîrlit salcîmii floarea, Precum iarna îşi asvîrle peste dînsele ninsoarea.... Soarele pătează umbra halfei negre de verdeaţă, Căreia privighitoarea îi dă farmec, îi dă viaţă— M’am culcat departe ’n iarbă, sub un vişin tinerel, Pe o mare de verdeaţă fiind singur singurel.... Imprejuru’mî albăstrele, mierea ursului, sulcină, Tremură îmlădioase cînd zefiru ’ncet suspină ; Iuţi şi harnice albine zbîrnîind, din floare’n floare Sboară răscolind parfumul, rouă de mărgăritare.... O, e-atita viaţă ’n aer şi atita sănătate !— Soare, cîntec, flori, zimbire, dragoste şi bunătate— Lumea erbete’n găteală, lume mare ca ş’a noastră, Umbră care ne’nsoțeşte sub divina boltăalbastră: Gîndăceî cu-aripî de sticlă, cărăbuşi, şopîrle, fluturi.... — Primăvară, primăvară, tu tot farmecul ţi-l scuturi Din imensul corn de aur, sub un cer cald, ideal.— Primăvară, aminteşte-ţi şi de cei ce-s în spital !.... Copou, 1898. Gordon 11TOEMATSÎ Abonamente de Vilegiatura €11 Începere de la, 1 iunie, în timpul sesonului de vară, administraţia „Opiniei“ primeşte abonamente pentru 15 zile şi o lună. EV TAIU Pentru o Lună . . . l.ei 3.50 „ 15 «zile ... „ 1.80 STREIE ATATE Pentru o lună . . . l.ei 5 „ 15 zile ... „ 3.75 Persoanele care pîeacă la băi sau la ţară pot trăsnete susnele respective in mărci poştale. Serbarea hramului corpului de serjenţi din 29 Iunie a fost hramul Corpului Serjenţilor de poliţie din oraşul nostru, astfel că de obicei, un serviciu divin s’a oficiat la biserica Sf Voevozî din Tataraşi, de cătră patru preoţi şi corul vocal. De la oarele 7“cum. a. m. o companie formată din serjenţi sub comanda ofiţerului de poliţie Curmei Dumitru, erau pregătiţi în ograda prefecturei poliţiei. La orele 8 a. m. a plecat din ogradă în modul următor: Cinci ofiţeri de poliţie calări, 7 cornişti şi cinci toboşeri. Muzica, şi in fine Compania serjenţilor.Au parcurs străzile Golia, Primăriei, Ştefan cel Mare, Anastasie Panu, Albă, Ornescu, Tataraşi, Fulger, Verdeş şi Eternitatea unde au intrat în curtea bisericei Sf. Voevozî. La 9 luni, a sosit Directorul Prefecturei Alexandru Zdrobici. Un lucru care mi-au atras atenţiunea a fost că unul din cornişti la sosirea directorului a sunat semnalul drepţi de două ori, onoare ce se rezervează numai Generalilor.In timpul sfinţirei apei muzica a intonat ruga. După terminarea serviciului divin compania a defilat în ograda bisericei în faţa Directorului poliţiei, după care s’a retras la poliţie parcurgînd străzile Eternitatea, Cucu şi Golia. Ajunşi la Poliţie, muzica a cîntat diferite cîntece Naţionale de joc, iar serjenţii au jucat. La oarele 11 şi un sfert li s’a dat cite un sfert de vin oferit din partea d-lui P. Argintoianu comisarul secţiei II. La orele 12 din zi s’a terminat serbarea şi serjenţii au plecat la serviciu. La această serbare au asistat toţi d-nii comisari. Comandantul serjenţilor, cu ajutorul şefi şi şeful Siguranţei, un lucru ne miră şi ne întrebăm care este cauza că d. Penescu prefectul poliţiei a lipsit de la această serbare ? Astăzi au plecat 11 elevi, absolvenţi ai şcoalei tehnice din localitate, angajaţi fiind de d. Costafor pentru exploatarea minelor de la Berea, din judeţul Buzeu. Au fost angajaţi cu 100 lei lunar şi întreţinerea. Premiile la şcoala Normală «Vasile Lupu» In ziua de 29 a. c. s-au împărţit premiile la Şc. Normală «Vasile Lupu» în localul şcoalei. Directorul şcoalei a ţinut un discurs în care a expus situaţia şcoalei (213 elevi înscrişi, 2 morţi, 166 promovaţi, 44 corigenţi deci 79.06 la sută promovaţi). Tot în discurs a arătat că Ministerul a anulat examenul de capacitate al următorilor elevi, care au copiat teza de matematică : Asaftei Ion, Postescu Const, Stefânescu Petru şi Gavrilescu Nic., iar la alţii le-a scăzut la 7 : Popa Ion, Arsinte V., Stefânescu V., Gheorghiasa Petru şi Morariu Ion, căci a ajutat la copiare. Iată premianţii. Clasa I, I Matin Eugen, II, Dumitriu C. III Ştefânescu G. Clasa II, I Mitru Iordachi, II, Dăscălescu V. III, Oboroceruţă II . Clasa IIi. I, Răileanu N. II, Vasiliu Ilie III, Cireş Gheorghe. Clasa IV, I, Mrejeriu Leon, II, Rădăşanu G. II. Popovici V. C. Prefectura judeţului Neamţ, printr’o circulară, ne face cunoscut că toate versiunile despre banditul Florea sunt nişte pure invenţiuni fantastice, care au avut de rezultat de a îngrozi lumea, care ar fi hotărită să se ducă la stabilimentele balneare sau climaterice din acea localitate. Banditul Florea umblă numai cu un singur tovarăş pe la stină, şi se fereşte de locurile mai deschise, deoarece sunt luate măsurile cele mai severe pentru a fi prins. Aflăm din sorginte sigură, că cu ocazia alegerei preşedintelui şi vice-preşedintelui comitetului diriginte de la clubul liberal din localitate, se vor retrage din club cei mai inteligenţi şi cei mai activi membri, nevoind să fie sub tutela d-lor Pake Vasiliu, Căpitan Costandache, N. Gane, Tănase şi Fîntînaru. Prefectul de Roman a destituit din postul de suprefect pe d. Stârcea pentru că acesta se afla în Giurgeni, cînd s’a comis, de primarul acelei comuni, barbariile care au provocat moartea unui locuitor și despre care am vorbit la timp în Opinia. 111 locul d-lui Stîrcea a fost numit d. Bucur, șef de birou de la prefectura din * Roman. Facem o întrebare d-lui prefect de poliţie dacă serjenţii de oraş au îndatorirea de a apara afişele ziarului «Propaganda» în naştere, sau buna ordine între cetăţeni? Serjentul baş-buzuc de la punctul sf. Neculai cel sarac, a obligat pe afişerul nostru de a lua şi nimici afişul «Opiniei» pentru 1 Iulie şi a lăsa să trăiască acel al «Propagandei». Sermana poliţie în ce hal a ajuns! Noi o credeam mai demnă, nu ştiam că este capabilă a se înjosi la aşa ceva. Dar sub regimul colectivist multe ne mai sunt date să vedem. Mulţi părinţi ni s’au plîns, că cu ocaziunea distribuire! premiilor nu li s’au dat bilete pentru a întră în sală. Unora li s’au refuzat bilete pe motiv că nu sunt încă imprimate, altora că deja s’au distribuit şi nu au mai rămas. Care nu le fu însă mirarea cînd în ziua solemnităţii s’a observat că mai toate locurile erau ocupate de străini pînă şi prin loji. De altfel lucrul nu ne surprinde căci colectiviştii au publicul lor, joc care îl menajează. De cetăţeni nu ţin seamă fie ci in ajunul vreunei alegeri. Iată rezultatul examenului de clasa a 7-a de la liceele particulare precum şi a celor preparaţi în particular: Culianu N. Ada 7.95, loanovici Elena 7.86, Cuşti Dimitrie 7.81, Schapira Charlotte, 7.77, Bătutărescu Paulina 7.68, Brăteanu M. Elvira 7.68, Macarovici L. Maria 7.18, Granspan Matilda 7.00, Filipide Eugenia 6.95, Niţescu Constanţa 6.90, loan Aglaea 6.86, Polihron Dimitrie 6.85, Rosiadi Elisa 6.81, Eraclide Alisa 6.77, Pantazopolu Fatima 6.77, Pălărieru A. Lelba 6.57, Bellissimus Mar. 6.50, Păun Elena 6.40, Ghiţescu Elena Solemnitatea distribuirea premiilor de la şcoala de fete, care a avut loc astăzi, s’a încoronat printr’o frumoasă producţiune a corului de la externatul secundar, condus de profesoara de canto d-na Elena Chirilă. Deşi prima bucată lăsa de a se întrevedea oarecare emoţiune elevelor, restul programului însă a fost executat într’un mod clar, precis, şi cu nuanţările pronunţate cu o gradaţie cum nici nu ne-am aşteptat. Cele mai multe bucăţi au fost bisate— dar publicul nu s’a putut bucura de această mulţămire, din causă că elevele erau prea obosite. Doamna Chirilă a făcut studii distinse în muzică, şi cunoştinţele d-sale unite cu hărnicia conştiincioasă pe care o depune—ne dă aceste resultate satisfăcătoare. Ne simţim fericiţi că putem vedea resultate atît de rodnice în învăţămîntul muzical de prin şcoalele noastre. Camera Italiană a votat în şedinţa de 25 iunie suma de 800000 lei pentru participarea Italiei la expoziţia din 1900. Italia e de 2 ori mai mare ca țara noastră în teritoriu, cu o populaţie de 5 ori mai mare, cu o industrie mai desvoltată, şi cu toate acestea a crezut că e suficientă suma de 800 mii franci. Camerile Române au votat suma de 1300 000 franci. Se vede cît de colo că Italia nu e guvernată de liberali colectiviştî, nici n’au oameni de talia spiţerului Poni, care să încaseze 60000 leî pe an. Liceul nou de domnişoare, de sub direcţiunea d-reî Caty Warlam, s’a trecut d-luî colonel Paraschivescu. Biblioteca centrală se închide la 1114- lie, dispoziţie, care repetăm, este contrară intereselor cetitorilor. Astăzî 30 iunie ea este închisă , de ce ? Pentru ca să fie închisă cu o zi mai înainte. Ce zice d. Carajani şi d. Ministru? Licitaţia pentru lucrarea de la rîpa galbenă în suma de 126.000 lei, a fost adjudecată asupra d-lui inginer Victor Halâceanu care a oferit 12 fo sub deviz. Adjudecarea însă e provizorie și urmează să fie confirmată de consiliul comunal. OPINIA 1 6.40, Vereanu Elena 6.40, Tufescu Calipso 6.09, Tătărășanu Elena 6.04 Donea Alesxandru 6.00, Giurăscu Gheorghe 6.00, Ioan Ortansa 6.00, Matasaru Elvira 6.00, Şeptelici MihaLO.CO, Andrievici Ana 6.00 , Teodoreanu Zoe 6.00. Cele petrecute cu ocazia acestui examen a pus în uimire nu numai elevii şi părinţii dar pe însăşi unii profesori din comisiune. Ast-fel la darea rezultatului s’a petrecut un adevărat scandal, n’au lipsit nici cuvintele grele, nici ameninţări nici isbiri de cataloage şi unii profesori—d-nii Găvănescul şi Filipide—au refuzat să iscălească procesul verbal. Indignarea era fără margini din partea părinţilor, căci s’a Intîmplat că elevi şi eleve felicitaţi de comisiune pentru frumoasele respunsuri s’au trezit pe listă ca repetenţi. De altfel e foarte caracteristic faptul că din 75 au reuşit 29 dintre cari numai şase elevi. Din 32 elevi de la institute n’au reuşit de cît unul Guşti. De la Varlam au reuşit numai, iar restul sunt elevele pensionatului Humpel. Se mai dă ca sigură că fapta d-lui Densuşanu n’ar fi decît o îjuneltire colectivistă cu scopul de a da lovitură puternică nouei direcţiuni de la institutele unite. y vI III PRIMUL ATELIER ROMAN de Legătorie de Cărţi Subsemnaţii foşti maiştri în atelierul d-luî Schonwizner avem onoare a face cunoscut onor. public că am deschis un atelier de legătorie de cărţi şi încadrare de tablouri în str. Alexandri No. 9. Inştiinţînd pe Onor. Public că primim orîce comandă atingătoare de branşa noastră şi asigurîndu-î de o lucrare perfectă şi curată cu preţ moderat, fugind de a ne încuragea. A. Popp și Mihai Geavăn Str. Alexandri 9 Dl Nathan Silberberg ornicar din str. Golia 52 desminte pe „EcoulMoldovei“ No. 136 că în magazia sa s’ar fi întîmplat o potlogărie. D-sa declară că nu știe nimic de această daraveră și că nici un popă nu s’a plîns contra sa. Uşina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU Str. Sirian cel mare Mo. 2 (casa Meuseholz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instaluţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punindu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţionatelor instalaţiuni. Avem întotdeauna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri in măsură a face preţurile cele mai avantajoase executînd lucrările în modul cel mai solid şi după regalele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expoziţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi orice alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biurourile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima SIREC flOnEA