Opinia, iulie 1898 (Anul 2, nr. 48-73)

1898-07-01 / nr. 48

ne spun cronicarii, boerii ce se duceau cu arz (jaroba) la poartă, pindeau când ieşia Sultanul la Moschee şi aprinzi­nd­u-şe rogojină în cap izbuteau a da loc arzului. Mulţi însă se alegeau cu închisori şi chiar cu moartea, dovadă vorba de azi, care trăeşte după ce faptele au dispărut. Cealaltă cale era şi dînsa foarte des practicată, căci împrumutând vorba fi­gurată a lui M. Costin, pentru a ade­meni pe Turci, trebuia să ungi osia, şi unsoarea la Turci era banul. Dacă ar fi să adunăm azi sumele co­losale de bani, ce s’au vărsat în punga nesăţioasă a turcului, ar fi să cumpărăm şiFi­ipinele şi Cuba. Căci iată ce zice Ureche : «vasul cel fără fund măcar cîtă apă ai turna întrînsul nu­­ poţi împlea. Aşa şi turcul; de ce îi dai mai mult, de aceia îţi cere şi îţi face mai multă nevoe, că el darul scrie obiceiu; mai a­­poi de n’ai vrea să­­ dai, încă îţi caută numai să ’l dai». In asemenea stare de lucruri nu ne prinde mirarea dacă găsim boeri unel­tind contra domnilor, sau înfruntând în divan pe domn. De nimene însă n’a ră­mas pomenire ca despre acest Hincu. Domnul Hănceşti ii vedem apărind în secl al XVII, cînd găsim supt Vasile Lupu­ amintit de un Hîncu. Hănceşti­ erau boeri de la Lăpuşna, Orhei şi Soroca, deci Basarabeni. Fiind departe de centru erau îndatinaţi a ve­dea lucrurile nu prin prisma politicei din capitală, ci prin prisma bunului simţ. Şi în adevăr mai adesa în istoria Mol­dovei găsim pe boerii Lăpuşneni şi Or­­heeni împotrivindu-se domnilor. Un Alexandru Lăpuşneanu, un Pot­coavă, un Lupu cu Lăpuşnenii luptă con­tra capitalei. (Va urma). Gh. Ghibănescu. Igiena Copiilor SCRISOAREA IV Mult stimată Doamnă! (Urmare) 1) Nutrirea copilului Capacitatea mică a stomahuluî infan­til ne indică să fim cu bagare de seamă ca cantitatea alimentelor să fie propor­ţională cu capacitatea stomahuluî, dacă nu voim a’l jigni in funcţionarea lui nor­mală şi a’l expune îmbolnăvire!. Intestinele copilului, adecă întregul tub intestinal, e relativ mal lung de cit tu­bul intestinal a omului adult; acela a copilului are o lungime de seasă ori așa de mare ca lungimea corpului, acela a omului adult numai de patru ori ca lun­gimea corpului adult sau vorbind în cifre vine pe fie­ care o­ip de klgr. de copil 5000—9000 ccm. de intestin, pe cînd pe aceeași cantitate de om adult numai 3700—4000 ccm. Această particularitate anatomică cons­­titue un avantagiu a copilului vis a vis de omul adult, fiind­că are o surfaţă mistuitoare şi absorbanţă relativă mai întinsă decit omul adult. Natura prevă­zătoare în toate creaţiunile sale a pre­văzut necesitatea copilului de a se nutri relativ mai bogat de ci­ omul adult. O altă particularitate a intestinelor in­fantile există şi la diferitele sucuri in­testinale. Bila, productul ficatului, care saponifică şi emulzionează substanţele grase şi le face astfel apte pentru ab­­sorbiţiune, se secretează în cantitate re­lativ mai mare decit la omul adult.— Sucul pancreatic, productul glandule­ pancreatice, a căruia rol chimic e la o­­mul adult, pe de o parte de a continua transformarea substanţelor azotate în peptonă, pe de alta de a transforma a­­milaceele (făinoasele) în glucosă nu are la copii mici aceeaşi putere chimică, ca la adulţi. El nu peptonizează alte azo­tate de­cît caseina şi fibrina, iar pute­rea glucogenă apare abea la vîrsta de două luni împlinite. Din particularităţile sucurilor diges­tive infantile deducem că copilul digeră bine untul, caseina şi fibrina aflată în lapte, dar că nu digeră chimiceşte alte substanţe pănă ce nu se apropie cali­tăţile, sucurile lui digestive de acele a omului adult; trebue deci se ţinem cont de toate aceste la nutrirea copilului. După ce am avansat aceste mici ex-­­­plicaţiunî neaparat necesare, ne întoar-­ cem­ la punctul de pornire adecă la nu­trirea copiilor mici. Un copil mic, un sugar, se poate nutri în două moduri: a) Prin nutrirea naturală. b) Prin nutrirea artificială. Iaşi. D-r W. Finchelstein (Va urma) »KT®­* Ştiinţe-Litere-Arte Ilustrul geograf Elisée Redus a ţinut la Londra o importantă conferinţă. Savantul a arătat necesitatea de a se da ca material de învăţăm­ânt geografic hărţi grafice de proporţii cit mai mari. Cu privire la această părere a vorbit şi despre globul uriaş pe care-l va expune la expoziţia din 1900 la Paris. * „Opera eonlique“ din Paris va avea, în­­cepind de la anul viitor, localul său­ propriu. Ziarul Aurore“ de ieri făcînd calculul su­melor cheltuite de stat, de la arderea ve­chiului teatru,—cu chiria localului—aminteşte că In schimb s’au relevat de atunci cîte­ va talente rare, între care numără pe d-na de Nuovina. * La Bruxelles a murit un tip legendar, ju­decătorul Bernaerts renumit prin sentinţele pline de humor şi bun simţ. Unele din ele au devenit proverbiale. Profesorul de anatomie din Paris, d-l Fa­­raboeuf, a stăruit să i se acorde pentru preparate de laboratoriu cadavrul lui Car­rara, ultimul guilotinat. Asasinul era în a­­devăr de o constituţie admirabilă şi se zice că va forma o frumoasă piesă în museul anatomic. * Ultima teză de doctorat în medicină sus­ţinută anul acesta la facultatea noastră, e a d-lui Liviu Buteanu, intern le secţia si­filitică. * Dl. T. Popovici va fi numit intern la me­dica­l a d-lui d-l Negel, in locul d-lui A. Donat, care a terminat facultatea. * La grădina Tivoli va avea loc o repre­zentaţie teatrală dată de d-ra Fröhlich din Viena, cu concursul mai multor artişti locali, îndrăzneţul explorator Brăckmoe a por­nit pe marea de Kara în căutarea lui Andree. La Leopoldstadt, in Ungaria, s’a sinucis acum cîte­va zile profesorul de muzică Ru­dolph Lenz, elev­ al lui Ioachim. Artistul in etate abia de 28 de ani, a sărit prin fe­­reasta unul al treilea etagiu. In Svitera femeile au fost autorizate a practica dreptul — cu 21,717 contra 20,040 voturi. * La Kaposvár s’a judecat procesul de di­­vers intentat de femeea legitimă a țiganu­lui Fu­go, lăutarul căsătorit cu ex. princesa de Chimay. Tribunalul a hotărît suma de 15000 florini despăgubiri pentru femeea le­gi­ti­mă a lui Rigo. * Pe țărmul lacului Geneva, la Giron, a murit zilele acestea savantul comentator al lui Shakespeare, F. A. Leo, născut la Var­șovia în 1820. * Doctorul Collins din Londra a fost con­damnat la 7 ani închisoare pentru că a practicat manopere abortive asupra d-nei Uzieili, moartă după facere. Procesul acesta medical a fost unul din cele mai senzaţio­nale din această seziune. Dezbaterile erau publice numai în parte. Am primit la redacţie Iosaf I Muşat primul Mitropolit al Moldovei (sect. XIV), teză de licenţă în teologie, scrisă de I. C. Grigoriu. Vom face o dare de satiră asupra acestei importante scrieri. * Profilaxia unor vei în trupele călări și a difteriei în corpurile de trupă d-l Dr. A. Gavrilescu, medic de regiment clasa II-a, Iași 1898. Acest studiu e al 8-a al d-lui d-l A. Gavrilescu.* De sub teascurile tipografiei „Epoca“ a apărut o foarte interesantă broşură „Şti­­nisme“ conferinţă ţinută la Ateneul din Bu­cureşti şi în Iaşi, de talentatul şi mult spi­ritualul D­r A. Urechia. Broşura este scrisă cu mult umor, şi sub o formă foarte hazlie, spicuieşte cu un deosebit succes dicţiona­rul limbei române, al profesorului Lazăr Şăineanu. In Primăvară Pe aleele gradinei s’au­ svîrlit salcîmii floarea, Precum iarna îşi asvîrle peste dînsele ninsoarea.... Soarele pătează umbra halfei negre de verdeaţă, Căreia privighitoarea îi dă farmec, îi dă viaţă— M’am culcat departe ’n iarbă, sub un vişin tinerel, Pe o mare de verdeaţă fiind singur sin­gurel.... Imprejuru’mî albăstrele, mierea ursului, sulcină, Tremură îmlădioase cînd zefiru ’ncet sus­pină ; Iuţi şi harnice albine zbîrnîind, din floare’n floare Sboară răscolind parfumul, rouă de măr­găritare.... O, e-atita viaţă ’n aer şi atita sănătate !— Soare, cîntec, flori, zimbire, dragoste şi bunătate— Lumea erbet­e’n găteală, lume mare ca ş’a noastră, Umbră care ne’nsoțeşte sub divina boltă­albastră: Gîndăceî cu-aripî de sticlă, cărăbuşi, şo­pîrle, fluturi.... — Primăvară, primăvară, tu tot farmecul ţi-l scuturi Din imensul corn de aur, sub un cer cald, ideal.— Primăvară, aminteşte-ţi şi de cei ce-s în spital !.... Copou, 1898. Gordon 11TOEMATSÎ Abonamente de Vilegiatura €11 Începere de la, 1 iunie, în tim­pul sesonului de vară, administraţia „Opiniei“ primeşte abonamente pen­tru 15 zile şi o lună. EV TAIU Pentru o Lună . . . l.ei 3.50 „ 15 «zile ... „ 1.80 STREIE AT­ATE Pentru o lună . . . l.ei 5 „ 15 zile ... „ 3.75 Persoanele care pîeacă la băi sau la ţară pot trăsnete susnele respecti­ve in mărci poştale. Serbarea hramului corpului de serjenţi din 29 Iunie a fost hramul Corpului Serjenţilor de poliţie din oraşul nostru, ast­fel că de obicei, un serviciu divin s’a oficiat la biserica Sf Voevozî din Ta­­taraşi, de cătră patru preoţi şi corul vo­cal. De la oarele 7“cum. a. m. o com­panie formată din serjenţi sub coman­da ofiţerului de poliţie Curmei Dumitru, erau pregătiţi în ograda prefecturei poliţiei. La orele 8 a. m. a plecat din ogradă în modul următor: Cinci ofiţeri de poliţie calări, 7 cor­nişti şi cinci toboşeri. Muzica, şi in fi­ne Compania serjenţilor.Au parcurs stră­zile Golia, Primăriei, Ştefan cel Mare, Anastasie Panu, Albă, Ornescu, Tataraşi, Fulger, Verdeş şi Eternitatea unde au in­trat în curtea bisericei Sf. Voevozî. La 9 luni, a sosit Directorul Prefectu­rei Alexandru Zd­robici. Un lucru care mi-au atras atenţiunea a fost că unul din cornişti la sosirea directorului a sunat semnalul drepţi de două ori, onoare ce se rezervează numai Generalilor.­­­In timpul sfinţirei apei muzica a intonat ruga. După terminarea serviciului divin com­pania a defilat în ograda bisericei în faţa Directorului poliţiei, după care s’a retras la poliţie parcurgînd străzile E­­ternitatea, Cucu şi Golia. Ajunşi la Poliţie, muzica a cîntat di­ferite cîntece Naţionale de joc, iar ser­­jenţii au jucat. La oarele 11 şi un sfert li s’a dat cite un sfert de vin o­­ferit din partea d-lui P. Argintoianu co­misarul secţiei II. La o­rele 12 din zi s’a terminat ser­barea şi serjenţii au plecat la serviciu. La această serbare au asistat toţi d-nii comisari. Comandantul serjenţilor, cu ajutorul şefi şi şeful Siguranţei, un lucru ne miră şi ne întrebăm care este cauza că d. Penescu prefectul poliţiei a lipsit de la această serbare ? Astăzi au plecat 11 elevi, absolvenţi ai şcoalei tehnice din localitate, angajaţi fi­ind de d. Costafor pentru exploatarea minelor de la Berea, din judeţul Buzeu. Au fost angajaţi cu 100 lei lunar şi întreţinerea. Premiile la şcoala Normală «Vasile Lupu» In ziua de 29 a. c. s-au împărţit pre­miile la Şc. Normală «Vasile Lupu» în localul şcoalei. Directorul şcoalei a ţinut un discurs în care a expus situaţia şcoalei (213 e­­levi înscrişi, 2 morţi, 166 promovaţi, 44 corigenţi deci 79.06 la sută promovaţi). Tot în discurs a arătat că Ministerul a anulat examenul de capacitate al ur­mătorilor elevi, care au copiat teza de matematică : Asaftei Ion, Postescu Const, Stefânescu Petru şi Gavrilescu Nic., iar la alţii le-a scăzut la 7 : Popa Ion, Ar­sinte V., Stefânescu V., Gheorghiasa Pe­tru şi Morariu Ion, căci a ajutat la co­­piare. Iată premianţii. Clasa I, I Matin Eugen, II, Dumitriu C. III Ştefânescu G. Clasa II, I Mitru Iordachi, II, Dăscă­­lescu V. III, Oboroceruţă II . Clasa IIi. I, Răileanu N. II, Vasiliu Ilie III, Cireş Gheorghe. Clasa IV, I, Mrejeriu Leon, II, Rădă­­şanu G. II­. Popovici V. C. Prefectura judeţului Neamţ, printr’o circulară, ne face cunoscut că toate ver­siunile despre banditul Florea sunt nişte pure invenţiuni fantastice, care au avut de rezultat de a îngrozi lumea, care ar fi hotărită să se ducă la stabilimentele balneare sau climaterice din acea loca­litate. Banditul Florea umblă numai cu un singur tovarăş pe la stină, şi se fereşte de locurile mai deschise, de­oare­ce sunt luate măsurile cele mai severe pentru a fi prins. Aflăm din sorginte sigură, că cu oca­­zia alegerei preşedintelui şi vice-preşe­­dintelui comitetului diriginte de la clu­bul liberal din localitate, se vor retrage din club cei mai inteligenţi şi cei mai activi membri, ne­voind să fie sub tutela d-lor Pake Vasiliu, Căpitan Costanda­­che, N. Gane, Tănase şi Fîntînaru. Prefectul de Roman a destituit din postul de suprefect pe d. Stârcea pentru că acesta se afla în Giurgeni, cînd s’a comis, de primarul acelei comuni, barba­riile care au provocat moartea unui locuitor și despre care am vorbit la timp în Opinia. 111 locul d-lui Stîrcea a fost numit d. Bucur, șef de birou de la prefectura din * Roman. Facem o întrebare d-lui prefect de po­liţie dacă serjenţii de oraş au îndatori­rea de a apara afişele ziarului «Propa­ganda» în naştere, sau buna ordine în­tre cetăţeni? Serjentul baş-buzuc de la punctul sf. Neculai cel sarac, a obligat pe afişerul nostru de a lua şi nimici afişul «Opiniei» pentru 1 Iulie şi a lăsa să trăiască acel al «Propagandei». Sermana poliţie în ce hal a ajuns! Noi o credeam mai demnă, nu ştiam că este capabilă a se înjosi la aşa ceva. Dar sub regimul colectivist multe ne mai sunt date să vedem. Mulţi părinţi ni s’au plîns, că cu oca­­ziunea distribuire! premiilor nu li s’au dat bilete pentru a întră în sală. Unora li s’au refuzat bilete pe motiv că nu sunt încă imprimate, altora că deja s’au dis­tribuit şi nu au mai rămas. Care nu le fu însă mirarea cînd în ziua solemnită­ţii s’a observat că mai toate locurile e­­rau ocupate de străini pînă şi prin loji. De alt­fel lucrul nu ne surprinde căci colectiviştii au publicul lor, joc care îl menajează. De cetăţeni nu ţin seamă fie ci­ in ajunul vre­unei alegeri. Iată rezultatul examenului de clasa a 7-a de la liceele particulare precum şi a celor preparaţi în particular: Culianu N. Ada 7.95, loanovici Elena 7.86, Cuşti Dimitrie 7.81, Schapira Char­lotte, 7.77, Bătutărescu Paulina 7.68, Brăteanu M. Elvira 7.68, Macarovici L. Maria 7.18, Granspan Matilda 7.00, Fili­­pide Eugenia 6.95, Niţescu Constanţa 6.90, loan Aglaea­ 6.86, Polihron Dimi­trie 6.85, Rosiadi Elisa 6.81, Eraclide Alisa 6.77, Pantazopolu Fatima 6.77, Pălărieru A. Lelba 6.57, Bellissimus Mar. 6.50, Păun Elena 6.40, Ghiţescu Elena Solemnitatea distribuirea premiilor de la şcoala de fete, care a avut loc as­tăzi, s’a încoronat printr’o frumoasă pro­­ducţiune a corului de la externatul se­cundar, condus de profesoara de canto d-na Elena Chirilă. De­şi prima bucată lăsa de a se întrevedea oarecare emo­­ţiune elevelor, restul programului însă a fost executat într’un mod clar, precis, şi cu nuanţările pronunţate cu o gra­daţie cum nici nu ne-am aşteptat. Cele mai multe bucăţi au fost bisate— dar publicul nu s’a putut bucura de a­­ceastă mulţămire, din causă că elevele erau prea obosite. Doamna Chirilă a făcut studii distinse în muzică, şi cunoş­tinţele d-sale unite cu hărnicia conştiin­cioasă pe care o depune—ne dă aceste resultate satisfăcătoare. Ne simţim fe­riciţi că putem vedea resultate atît de rodnice în învăţăm­întul muzical de prin şcoalele noastre. Camera Italiană a votat în şedinţa de 25 iunie suma de 800000 lei pentru par­ticiparea Italiei la expoziţia din 1900. Italia e de 2 ori mai mare ca țara noastră în teritoriu, cu o populaţie­ de 5 ori mai mare, cu o industrie mai des­­voltată, şi cu toate acestea a crezut că e suficientă suma de 800 mii franci. Camerile Române au votat suma de 1300 000 franci. Se vede cît de colo că Italia nu e guvernată de liberali colec­­tiviştî, nici n’au oameni de talia spiţe­­rului Poni, care să încaseze 60000 leî pe an. Liceul nou de domnişoare, de sub di­recţiunea d-reî Caty Warlam, s’a tre­cut d-luî colonel Paraschivescu. Biblioteca centrală se închide la 1114- lie, dispoziţie, care repetăm, este contrară intereselor cetitorilor. Astă­zî 30 iunie ea este închisă , de ce ? Pentru ca să fie închisă cu o zi mai înainte. Ce zice d. Carajani şi d. Ministru? Licitaţia pentru lucrarea de la rîpa galbenă în suma de 126.000 lei, a fost adjudecată asupra­ d-lui inginer Victor Ha­­lâceanu care a oferit 12­ fo sub deviz. Adjudecarea însă e provizorie și ur­mează să fie confirmată de consiliul co­munal. OPINIA 1­ 6.40, Vereanu Elena 6.40, Tufescu Cal­ipso 6.09, Tătărășanu Elena 6.04 Donea Ale­s­­xandru 6.00, Giurăscu Gheorghe 6.00, Ioan Ortansa 6.00, Matasaru Elvira 6.00,­­ Şeptelici MihaLO.CO, Andrievici Ana 6.00 , Teodoreanu Zoe 6.00. Cele petrecute cu ocazia acestui exa­men a pus în uimire nu numai elevii şi părinţii dar pe însă­şi unii profesori din comisiune. Ast-fel la darea rezultatului s’a petrecut un adevărat scandal, n’au lipsit nici cuvintele grele, nici amenin­ţări nici isbiri de cataloage şi unii pro­­fesori—d-nii Găvănescul şi Filipide—au refuzat să iscălească procesul verbal. Indignarea era fără margini din par­tea părinţilor, căci s’a Intîmplat că elevi şi eleve felicitaţi de comisiune pentru frumoasele respunsuri s’au trezit pe lis­tă ca repetenţi. De alt­fel e foarte caracteristic faptul că din 75 au reuşit 29 dintre cari nu­mai şase elevi. Din 32 elevi de la in­stitute n’au reuşit de cît unul Guşti. De la Varlam au reuşit numa­i, iar­ restul sunt elevele pensionatului Humpel. Se mai dă ca sigură că fapta d-lui Densuşanu n’ar fi de­cît o îjuneltire co­lectivistă cu scopul de a da lovitură pu­ternică nouei direcţiuni de la institute­­le­ unite. y vI I­II PRIMUL ATELIER ROMAN de Legătorie de Cărţi Subsemnaţii foşti maiştri în atelierul d-luî Schonwizner avem onoare a face cunoscut onor. public că am deschis un atelier de legătorie de cărţi şi încadrare de tablouri în str. Alexandri No. 9. Inştiinţînd pe Onor. Public că primim orî­ce comandă atingătoare de branşa noastră şi asigurîndu-î de o lucrare per­fectă şi curată cu preţ moderat, fugind de a ne încuragea. A. Popp și Mihai Geavăn­ Str. Alexandri 9 Dl Nathan Silberberg ornicar din str. Golia 52 desminte pe „EcoulMoldovei“ No. 136 că în magazia sa s’ar fi întîm­­plat o potlogărie. D-sa declară că nu știe nimic de această daraveră și că nici un popă nu s’a plîns contra sa. Uşina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU Str. Sirian cel mare Mo. 2 (casa Meuseh­olz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instaluţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punindu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio­natelor instalaţiuni. Avem în­totdeauna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat a­­sortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai­ elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri in măsură a face preţurile cele mai avantajoase executînd lucră­rile în modul cel mai solid şi după regalele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expozi­ţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi ori­ce alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biurourile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima SIREC­ flOnEA

Next