Opinia, august 1898 (Anul 2, nr. 74-96)

1898-08-01 / nr. 74

- --------------- ----------------­ servit la masă lucruri atît de delicate, dulciuri aşa de apetisante ca la scumpa sa soţie şi la damele germane. «In sfîrşit, mese de gală, n’am mai văzut», zice el, «bogăţiile meselor de la Francfort la 1851, unde erau galoane mi­­lităreşti pentru 24.000 de taleri, dar ia­răşi nici intr’o parte n’am văzut şam­panie femeească să se urce atîta la cap». Aici, pentru dînsul, Parisul întrecea din nou Petersburgul. Poate, ca şi Henri Heine, Bismarck a avut senzaţia că Parizienele sunt «nişte sirene făcute anume pentru a strînge în braţe pe robuştii German“­. Dar nu s’a lăsat să fie luat în braţe. Alt­fel de sigur că am fi fost cruţaţi de un 1870. E. P. ISToapt© albă 25 albastru, senin cerul Ca şi dulcii ochi albaştri... Pe nemărginita boltă Presuraţi sunt mii de aştri. O tăcere uimitoare-î Peste firea adormită : Doarme lunca, doarme codrul Şi poiana tăinuită. Peste munţi şi peste ape Liniştea mai mult s’adîncă, Bistriţa de mai vueşte Şi doar eu de nu dorm încă. Aşi voi să trec acuma Pe la poarta casei tale. Poate dormi sub paza luneî ? — Ce n’aşî da să-mi eşi în cale! Blonde licăriri de lună Ţ’au făcut măeastră salbă. De-aş­ fi luna,—împreună Am petrece „noapte albă“. E. Vasiliu. 98 Iulie. Congresul din Nantes şi patriotismul Francez Se ştie că la Nantes, cu ocazia întrunire! congresului pentru înaintarea ştiinţelor, s’au făcut demonstraţii ostile d-lui Grimaux, pre­şedintele congresului, şi cunoscut apărător al lui Dreyfus. Primarul din Nantes a invitat pe d. Gri­­maux să părăsească oraşul. Ziarele din Nantes publică următoarea scrisoare a primarului din Clisson. Clisson. 5 August 1898. D-le secretar al Asociaţiunei pentru înaintarea ştiinţelor Nantes. Mă informaţi că membrii asociaţiunei fran­­cese pentru înaintarea ştiinţelor vor veni din Cugand la Clisson, Sămbătă, 6 August, cu trenul special de 3 ore 40. ’Mi fac o datorie de a vă răspunde. Oraşul Clisson e fericit a primi pe toţi cei ce vreau să’l visiteze, dar acela care are onoare­a î l reprezintă nu se va deranja ca să primească pe un Yves Guyot sail pe un Grimaux. Pot să vă asigur că nici un dreyfusist nu va intra în Garennes, nici nu va străbate poarta cetăței spre a intra în castelul „Co­netabilului.“ Pe vremea lui, trădătorii erau spînzuraţi fără multă vorbă. Asprimea legilor s’a în­dulcit, dar nobleţă inimei a rămas aceeaşi la Clissonezi. Aduceţi-ne Francezi adevăraţi sau adevă­raţi amici ai Franţei şi ei vor fi primiţi cu toată stima şi dragostea ce o merită. Bine voiţi a mă anunţa, fie prin poştă, fie telegrafic, dacă Yves Guyat sau Grimaux vă însoţesc. Primiţi, etc. E. Brangero-Erraud. Primar. Ştiinţi-Litere-Arte „Ch­ien de garde“ drama lui Jean Riche­­pin reluată anul acesta la teatrul Odeon, din Paris, cu mare succes, a fost tradusă pentru teatrul nostru de d. Gh. V. Botez (Gordon). * La Catana în Sicilia s’a format un comitet pentru celebrarea primului centenar al naş­terei lui Bellini, în 1901. Autorul „Normei“ a murit în vrîstă nu­mai de trei­zeci şi patru de ani. * Săptămîna trecută au început la München „reprezentaţiile model“ din operile lui Wag­ner şi Mozart, ale acestui din urmă pe scena teatrului Rezidenţei şi al Operei, după im­portanţa operelor, ale lui Wagner — toate pe scena Operei. * Marele compozitor Verdi şi-a consacrat o bună parte din avere pentru a întemeia la Milan o casă de retragere pentru muzicanţi. Azilul este aproape terminat și se va inau­gura în primavara viitoare. Costul clădirii e de un milion. Se zice că artistul vrea să consacre încă trei milioane acestui azil unde se vor adăposti o sută de pensionari, 60 de barbaţi și 40 femei. Casa de retragere poartă numele de : Casa di riposo per musicisti. * Sarah Bernhard va începe stagiunea vii­toare la „Renaisance, cu o dramă în versuri a lui Catulle Mendés: Medée. Aceasta e a 11-a piesă cu acest nume. Edm­­ond Rostand a terminat piesa în ver­suri L’Aiglon, nume care revine pentru a treia dată pe scenă. * Capul lui Bismarck este unul din cele mai cunoscute ca dimensiuni. După constatările antropologilor el măsură 212 milimetri în lungime și 170 milimetri în lărgime. * Doi medici berlineji sunt eroii ultimului cuiel din capitala Germaniei. Rezultatul fu mortal pentru unul din com­batanți, care — cu alte cuvinte a luat rolul unui simplu... client. * Un francez, Jean Barés, proprietar al zia­rului Le Réformiste, lasă prin testament o avere mare în folosul campaniei antiorto­­grafice. Sunt diferite premii pentru deosebite reforme bune ce se vor realiza rind pe rînd. * După cum asigură Koelnische Zeitung, memoriile lui Bismarck au fost cumpărate de editura „Union“ ca suma de un milion de mărci. Memoriile se termină cu epoca actuală. Ele vor fi publicate foarte în curînd. * Al IV-lea congres pentru studiul tuber­culozei, congres care s-a întrunit la Paris, a recomandat între altele, următoarele in­strucţiuni : In aşteptarea momentului cînd tuberculoza va fi înscrisă printre boalele contagioase, a cărei declaraţiune este obligătoare, toate localurile deschise publicului să fie prevă­zute cu scuipători higienice ; Puterile publice să dea exemplu impunînd această măsură pentru toate localurile ce depind de ele şi pentru şcoalele de ori­ce grad ; Un comitet medical de iniţiativă să fie instituit pentru crearea de sanatorii popu­lare şi gratuite; întruniri internaţionale periodice să aibă loc în vederea studiului tuberculozei și mai ales pentru prevenirea ei. * O ciupercă, trichophyton, a produs o e­­pidemie de herpes (spuzeală) la caii din re­gimentul al 12-lea de artilerie din Paris. D. Lefort, medic maior al regimentului, și-a inoculat această ciupercă patogenă. A rezul­tat un herpes pe locul unde s’a făcut ino­cularea, cu tendinţa de a se întinde mai mult. A’ţi lua o boală intr’adins, spre a te instrui, iată o fantazie foarte ciudată. OPINIA „Opinia“ la Roman Cu cît se apropie temeiul iarmarocu­lui de la 6 August, cu atît vizitatorii şi negusotrii sosesc în număr mai mare. Animaţia e destul de puternică şi tot cîmpul destinat pentru acest iarmaroc e deja ocupat. Prin oraş se aşează multe magazii din Iaşi.* Marţi, la ora 7 şi jum. seara, contro­lorul casieriei judeţului Roman, numit Ghiţă Bob­oancă, a încetat subit din via­ţă. Venise la cabinele de la Moldova spre a se scalda. Cinci minute după ce a eşit din baie, nenorocitul a început să strige că ’i-e râu. Nici n’a fost timp să ’i se dea un pahar cu apă şi Boboancă a murit. Imediat a sosit la faţa locului procu­rorul şi medicul de oraş şi au dispus transportarea cadavrului la morga ora­şului. Boboancă lasă în urma sa o soţie şi 12 copii.* D. Al. Morţun, primarul oraşului a în­cercat să dreagă ruina fondurilor comu­nei, cu ocazia iarmarocului, impunînd ne­gustorilor pentru locuri, nişte preţuri înzecit de mari în raport cu cele din alţi ani. Vexaţi în interesele lor, aceşti negus­tori sunt decişi să protesteze la minister. * Epitropia spital­ului Sf. Spiridon a dis­pus repararea spitalului Precista Mare din Roman. Lucrările vor costa 4000 de lei şi au fost adjudecate asupra pietrarului Elias, din Iaşi, care a şi început lucrările. OCU­LIŞTI LUI DAR O recenzie ’1 numeşte: „Al oculiştilor soare !“ Că-i aşa şi mie-mi pare. Ca şi soarele.... orbeşte. Riga. Căsătoriile înainte de vreme Părerea este unanimă că în Occident căsătoriile sunt foarte tîrziu. Dar marea criminalistă rusă, d-na Tornowska, dove­deşte, în Curierul Nordului, că în restul Europei precocitatea căsătoriilor are re­zultate cu mult mai grave. Ea vede acolo dreptatea unui fenomen ce pînă aci au căutat în zadar să­­şi-l explice : enorma proporţiune a crimina­­lităţei femenine în Rusia comparativ la cele­lalte ţări. Femeea ajunge nobilă în oraşele ru­seşti, la patru spre zece sau cinci spre zece ani, şi, la cîmpii, la şase spre zece sau şapte spre zece ani. Dar ţăranul îşi mărită fata mai înainte de această vrîstă. De unde rezultă o groaznică mortali­tate la noui născuţi. In Europa mortali­tatea copiilor este, pînă la un an, de opt­spre­zece la sută; în Rusia, ea este de două­zeci şi şapte la sută. Altă urmare, cele mai multe femei în Rusia sunt condamnate pentru asasi­narea bărbaţilor lor. Sistemul osos al femeilor, sistemul lor nervos şi prin urmare craniul lor, asemenea au fost întrerupte în desvol­­tarea lor normală. Se găsesc statistice care stabilesc că criminalitatea la femei este în raport direct cu precocitatea măritişului. Aleman. inFORMATH D. Momuleanu, un artist de talent al teatrului naţional, a fost numit secund regisor. E­l a avut loc, în biserica 40 de sfinţi, cununia religioasă a d-rei Didia Pano­­pol cu d. Inginer V. Corban, directorul şcoalei de arte şi meserii. Numi au fost d-na Fundăcescu, mama d-lui V. Corban şi d. Panopol, tatăl miresei. Serviciul divin a fost oficiat de P. S. S. arhiereul Conon Arăm­escu, înconju­­rat de un numeros cler. Printre numeroasele persoane prezente, observ: D-nele Panopol, Climescu, Tănase Gheorghiu, Gheuca, Cujbă, Baroţi, Erbi­­ceanu, Drăghici, Spiru, Ianov, Bastach­i, dr. Müller, Vlaicu, Burij, Asani, dr. Pe­­ride, Negruţi, Căp. Hagiescu, Mariana Vasiliu, Petrovanu. D-rele Panopol, Culianu, Gol, Pilescu, Săghinescu, Deoghenide, Cujbă, Fătu, Cazaban, Burij, Popovici. D-nii inginer Cristodulo, ing. Vălescu, Ianov, dr. Rătianu, dr. Müller, dr. A. Cu­lianu, senator Bastachi, dr. Crivet, dr. Peride, ing. Cucu, ing. Burghelea, Jean Catargi, ing. Petrescu, jud. Floru, prof. Leonardescu, dr. Riegler, Livadidi, căp. Sinescu, căp. Hagiescu, locot. Negruţi, sub-lct. Panopol, sub-lct. Gane, Hargo, prof. Lateş, prof. Chiticariu, Panaitescu, Ghiorghiu, P. Nedelschi. I I I i I 1 1 Ii i I i I I Ii I I 0 0 0 0 0 0 0 , IVAN TURGHENEFF____ FRICA Calul are să ne ducă el singur la drum. Capul calului de la l­lubă nici nu se mişca ; observam numai cum mişca cînd înainte cînd înapoi o ureche. Domnea o tăcere adîncă, întreruptă de murmurul apei. Luna şi cu pîrăul a­­veau o înfăţişare lugubră. Stăteam ne­mişcat. » De­odată auzii nişte şuerături. — Filofei, strigai eu, auzi tu ceva ? — Sunt boboci de raţă sălbatecă şi colubril. De­odată, capul calului de la hlubă se mişcă, şi după ce­ îşi ciuli urechile, sforăi tare. — Hii, Hii! strigă Filofei cît putu, a­­poi pocni din bici. Imediat trăsura porni legănîndu-se cînd la dreapta cînd la stingă, îmi părea că ne vîrîm la mal adînc, cînd trăsura începu a eşi din apă. Asta ţinu cît­va timp; începurăm a vedea coada cailor şi roţile trăsurei, în sfîrşit caii ne scoase la malul năsipos. Mai întăi îmi veni în minte să-mi o­­cărăsc ciceronele ; după ce mă gîndii puţin, mă abţinui, şi lungit în trăsură încercai să adorm din nou. N’am putut să adorm, nu pentru că întimplarea asta mă spăriese, dar locu­rile pe unde treceam erau aşa de fru­moase în­cît nu mă puteam opri de a nu le vedea. Cîmpii şi livezi splendide se întindeau cît vezi cu ochiul, ici şi co­lea lacuri mici şi rîuleţe; acele cîmpii despre care vorbesc legendele noastre, cu privire la marele Vladimir, la vitejii ciclului Kieff şi la oile cele grii. Drumul bine bătut se întindea, ondulînd ca o cordea, înaintea noastră; caii mergeau iute și eu mă uitam cu fericire de jur împrejur. — Aceste păşune, îmi zise Filofei în­­toreîndu-se, se numesc Sfîntu Gheorghe; mai departe începe pămîntul marilor duci; în toată Rusia nu sunt așa de frumoase locuri. — Cît sunt de frumoase ! zise el de­odată. Săcerişul are să vie; şi se vor face căpiţe! Apoi cîţi peşti sunt în toate lacurile astea, ce mrene frumoase! Aici tot să trăeşti şi să nu mai mori. * .* De­odată arătînd cu mîna zise: — Uită-te stăpîne, colo deasupra apei; cred să este un bîtlan, care mînîncă peşte şi noaptea. — Cît sunt de prost, urmă el rîzind, e o ramură de copac. Merserăm mult printre cîmpii, păduri, pământuri cultivate, nu mai aveam de­cît cinci verste pentru a ajunge la drumul mare. încercai să dorm... (Va urma) E. P. De Vînzare Casele din strada Asachi No. 4, a se adresa la d-1 Ch. Pohoriles str. Sf. Ne­­culaî No. 23. BYCYCLETB­ADLER“ 15 „JPOSSJELECJFIGI“ LA Magasinul de Musică „Grünberg* I a ş 1 Bereria Unirea In fie­care seară orchestra sub condu­cerea renumitului Gh. Borteanu şi Er­­nest Alexandrescu. Theatru de varietăţî- Bere de Bragadir şi Luther. Intrarea liberă. tmemaie memui iur eimene unternenmungen (ini M­urnDerm Usina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU Str. Ştefan cel mare No. 2 (casa Niensch­otz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru in­stalaţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio­natelor instalaţiunî. Avem în­totdeauna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat a­­sortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avîn­d exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a fă­ce preţurile cele mai avantajoase esecutînd lucră­rile în modul cel mai solid şi după regalele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expozi­ţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi ori­ce alte informaţiuni relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată Biururile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2 — 7. Cu toată su­ma # 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Deplasări. Familia d­r Burada Odesa. Agentul de siguranţă, Blăniţă, a arestat pe Catinea Babincu, care a furat din strada Lăpuşneanu două cămeşi bărbăteşti, un şter­gar, două batiste, o bluză, o fustă cu bluza ei, un şorţ, trei grimele de la gazda sa, Catinca Ivanov, din strada Socola No. 6. Sergentul din strada Păcurari a depus la secţia I o greutate de două kilograme şi una de jumătate kilogram, găsite pe stradă. La secţia a II-a s-afi confiscat mai multe pini de la pitarul Marcu Bercovici găsite lipsă la cîntar. In strada de jos No. 10 cu sutoriţa Adela Beinis a găsit în paravan mai multe sticle cu gaz și lucrurile din paravan unse cu gaz. Probabil că vreun real făcător vroia să dea foc. Agentul Cosmovici a arestat, în strada Văduvelor, pe Janeta Faerstein inculpată in furtul de 300 lei de la d-1 Margulies din strada de sus. I­ V * 4 Carnet Joi, 30 Iulie. De şi muzica lui c.c. Iorgu îşi dă în­­tr’una silinţa să placă, de şi însuşi c.c. Iorgu venise aseară la grădină, ’totuşi n’a venit lume multă. Sau poate tocmai pentru că venise c.c. Iorgu... tac­e mai bine că am tăcut. Ici şi colo pilcuri de d-şoare, se pre­umblă cu paşi grăbiţi, iar printre ele ca­valerii galanţi le fac mereu loc, de­şi grădina e mai mult goală. Prin grădină observ: d-nele: Lecca, o brunetă fermecătoare, Manu, Popovici, Tincu, Dabija, Cernătescu, Drăghici, căp. Păun, Anghelescu, Galeri, Eni, Gavrilescu, Dimitrescu, Maler, Pavlov, Manariu, Pe­­troni, Catana, Macarovici, Creangă, Bo­tez, Cotescu, Cujbă, Ciudin, Porfiriu, Da­­maschin, etc. D-şoarele Anette Tătaru drăgălaşă bru­netă, Brăescu, drăgălaşă şi simpatică, Laura Manaru, Fătu, Amalie Zira, Cos­­tin, Şerban, Dimitriu, Ciudin, A. şi I. Panu, Lucie şi Marie Popescu, Adela Placa, Lupu, loan, Florantin, Toni, Chir­­culescu, Faur, Botez, Damaschin, Tăcu­cioae şi serioase, Costin, Sion, Lupaşcu, Botez, Stibi, Cujbă, Vestalie, Cornelie şi Janette Pilescu, etc. D-nii : Popovici Andrei, Manu, Istrati, Cananău, Istrate, locot. Lecca, Buteanu, Mircea, Tincu, căp. Popovici, Proca, căp. Păun, maj. Anghelescu, dr. Negură, Be­­jan, dr. Müller, Octav Sofian, Pavlov, Scorpan, col. Brăescu, Porfiriu, Const. Dabija, sub­locot. Asachi, Manaru, Mo­­tăș, Săvescu, Cotescu, Dumbravă, Lon­­ghinescu, Momuleanu, Săndulescu, G. Tăcu, G. Scorţescu, Eni, Vizante stud., Damaschin, etc. Bug. Noul regiment de infanterie, care va purta numele de 35 şi va lua garnizoana în oraşul Botoşani, se va înfiinţa pe ziua de 1 Noemvrie. Numai acest regiment va fi înfiinţat a­­nul acesta şi nu trei după cum anunţaţi unele ziare. Ministrul cultelor şi instrucţiunei pu­blice a însărcinat pe inginerul Săulescu ca, împreună cu alţi ingineri, să inspec­teze lucrările ospiciului de nebuni de la Socola. Ministrul instrucţiunei publice a în­sărcinat pe d. Vasile Negruţi, profesor de gimnastică la gimnaziul Alexandru cel Bun, să plece de la 1 Septembrie în oraşele din Moldova pentru a învăţa pe profesorii de gimnastică jocul de «oină». Gazeta Transilvaniei mai află din E­­lepatak următoarele cu privire la rupe­rea portretului M. S. Regelui Carol. S’a ţinut mare seceret asupra întîm­­plării, aşa că numai după 2—3 zile, cînd un gendarm a găsit rama portre­tului distrusă şi aruncată în valea de lîngă restaurantul unde s’a comis fapta, publicid român din Vîlcele a aflat despre cele petrecute. Lipsa portretului însă s’a observat îndată a doua zi după faimoasa benchetuire ungaro-secuiască şi deja de atunci s’au deşteptat nedumeririle şi bă­­nuelile publicului. îndată ce au auzit ce s'a petrecut în noaptea aceea la restaurantul «Mor­a», oaspeţii romîni de la băi au încetat să mai cerceteze acel restaurant, care ast­fel a rămas fără muşterii, Indignaţiunea a fost aşa de mare şi generală la Ro­mîni în cît mai multe familii s’au şi ho­­tărît să plece din localitate. D Despre vre-o cercetare a aces­­tui caz grav dim partea autorită­ţilor ungureşti, nu s’a auzit pînă acum nimic. Marţi pe la orele 7 şi jumătate, s’a văzut în capitală un fenomen care se poate observa foarte rar. Soarele apu­­sese deja şi nu mai rămăsese pe cer de­cît reflexiul losifl al crepusculul, cînd de o dată se produse în atmosfera deja încărcată cu aburi de o coloare vînătă închisă, o lumină roşie-albastră-violetă : un bolid trecu din­spre apus spre ră­sărit, lăsînd în urmă o dungă mai mult violetă, şi străluci apoi producînd o lu­mină albăstrie foarte vie, ca a unei ra­chete. Dunga lăsată in urmă a stat vre-un minut şi jumătate tot ştergîndu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a dispărut. Fenomenul acesta e foarte rar, căci de­şi bolizii cad ziua ca şi noaptea, ziua nu pot fi văzuţi din cauza luminei soarelui. De astă dată se pare că lumi­na lăsată pe acest bolid, prin arderea lui de frecarea cu aerul, a fost aşa de mare că a putut fi observată la­ acel ceas cînd este încă lumină mare.­ ­

Next