Opinia, septembrie 1898 (Anul 2, nr. 97-120)

1898-09-01 / nr. 97

u­m­­­îi . Moralitatea şi căsătoria ii. Am văzut pînă acuma că atit bărba­tul cit şi femeea nu vede ia căsătorie de cit o legătură de interese materiale şi egoiste. Familia care va rezulta din legături de interese de acest fel nu va fi de cit o şcoală de vicii, un esemplu de înşelăciune şi egoism. Cînd baza căsătoriei n’a fost dragos­tea nu poate să esiste nici consecvenţe şi deci moralmente căsătoria este ca şi desfăcută. Lipsa aceasta de simţ moral în contractarea căsătoriilor şi sprijinirea ei numai şi numai pe interese materiale a fost consfinţită prin legi şi obiceiuri şi din cauza aceasta, din cauza acestei lipse de sentimente în înjghebarea căsă­toriilor s’au dat toate drepturile numai unuia din soţi: bărbatul. Femeea este considerată, după legile şi obiceiurile în vigoare, ca ceva neglijabil, avînd numai datorii şi aproape nici un drept. Legiui­torii s’au ocupat numai de bărbat, dîn­­sul să fie mulţumit şi îngrijit, pe cînd femeea are de datorie să-i fie credin­cioasă şi ascultătoare. Şi nu din cauza unui interes moral bărbatul s’a fost declarat stăpîn, ci fiind­că legile sunt făcute de bărbaţi ca cei mai tari. Femeele la rîndul lor, n’au ab­solut nici un drept să se plîngă de a­­ceasta, căci dacă ele ar fi fost mai tari, dacă ele ar fi făcut aceste legi, de si­gur că în situaţia în care se găseşte azi bărbatul s’ar fi erijat dît­sele, iar pentru soţ ar fi fost legiferată o situaţie tot aşa de inferioară, cum e aceea în care se găsesc femeile actualmente. Aceasta rezultă necesarmente din aceea că fa­milia şi deci căsătoria nu este acum con­siderată de­cît ca o afacere şi că în ori­ce afacere trebue să existe un patron, care s-o dirijeze şi să ordone. Nu e mai puţin­ adevărat însă, că le­gii­ care caută să moralizeze această a­­facere, au urmări cît se poate de de­­zastroase şi pentru moralitatea publică şi pentru societatea în sine, căci dacă, femeea poate sau nu să fie ascultătoare şi credincioasă acestui bărbat a tot stă­pîn legea şi moravurile nu vor să ştie nimic. Dînsa, în căsătorie, nu trebue să judece, să gîndească, să simtă, nu, nimic din toate acestea, dînsa trebue să as­culte şi să se supue bărbatului stăpîn, bărbatului semi-zeu. Să iau cîte­va cazuri de cum se prac­tică căsătoria şi să vedem absurditatea acestor legi şi moravuri. Un bărbat pănă la vrrsta de 40—50 de ani petrece cum îi pare lui mai bine, duce o viaţă din cele mai libere şi cînd începe semnele slăbăciunei, cum încep urmările vieţei destrăbălate, atunci în­cepe a se gîndi la însurătoare, prietenii şi rudele îl sfătuesc cu toţii să facă a­­cest pas, dacă nu vrea să se prăpădească, şi dînsul îşi caută atunci o fată tînără, frumoasă, puternică pentru a-I fi... îngri­jitoare, un fel de gardiancă de bolnavi. Ce vieaţă va avea femeea aceia? Cum va putea să-I fie credincioasă ? Societa­tea, cu legile şi bunele ei moravuri nu vrea să ştie nimica. Pentru dînsa aces­­tea-s lucruri neînsemnate. Bărbatul să fie căutat, îngrijit şi mulţumit de toate, fără ca să se sinchisească cîtuşi de pu­ţin de traiul sermanei femei. Interesele ei formează o cantitate neglijabilă faţă cu acelea ale bărbatului. Să iau alt caz. Bărbatul e tînăr, sănătos, puternic. După însurătoare începe a frecventa clu­burile, cafenelele, prietenii, începe a se duce de acasă de vreme şi a veni tîr­­ziu. Prin diferitele cercuri ce le vizitează începe, cu timpul, a curta alte femei, cele de mai multe ori măritate şi caută prin toate mijloacele să între în bunele lor graţii. Femeia acestuia, însă, e datoare să stee acasă, e datoare sâ-1 aştepte, e da­toare, şi aceasta e datoria cea mai mare din toate, e datoare să-i fie credincioasă. Bărbatul are dreptul să bată marginele, femeea nu, cel puţin după moravuri. Să ne închipuim, că femeea a făcut tocmai acelaş lucru pe care l’au făcut şi femeele acelea pe care bărbatul ei le curta, adică ascultă pe cuvintele dulci ale unui alt bărbat şi cedează împinsă la aceasta de chiar purtarea şi neaten­ţia bărbatului ei. Dînsul află. O, e teri­bil atunci. Divorţul imediat. Cum poate să mai trăească el în casă cu o femee rea, cu o femee destrăbălată, cu o femee căzu­tă, o fiinţă de nimica. Femeea atunci e privită de toată lu­mea cu dispreţ, iar bărbatul înşelat se duce să se consoleze în braţele femeei prietenului lui, care femee nefiind ne­vasta lui e un înger, o banatate de femee, o femee ideală! lată morala înaltă a societăţii noas­tre civilizată, cultă şi atît de mult îna­ Cota oficială Constanţa 30 August 1898. P Orz 2500 hect. lei 4.10. Meia 250 hect. lei 4.25. In 1550 lei 12.30. Rapiţa 1250 lei 6.10. Se­cară 150 lei 6.50. Grîuarnăut 200 hect. lei 11.20. Ovăz 190 hect. lei 4. Fasole 120 hect. lei 10. Toate în oraş la magasie. Galaţi şi Brăila nici o operaţie m­vitată pe calea progresului... material ! Morală consfinţită prin legi, întărită prin moravuri şi care nu e de­cît o perver­sitate murdară şi respingătoare. Copiii născuţi din asemenea căsătorii ce fel de membri ai societăţei vor deve­ni avînd din copilărie înaintea ochilor asemenea şcoală de moralitate socială? Ce fel de soţi vor deveni la rîndul lor fiind crescuţi în exemplul părinţilor lor ? Vor deveni şi ei vicioşi şi egoişti ca şi părinţii lor, absurzi şi ridicoli ca şi legile şi obiceiurile care regulamentea­­ză asemenea eresuri sociale. Iată dară unul din rezultatele, şi cel mai de fastuos din toate, a greşitului mod de educaţie actuală. Din cauza a­­cestei educaţii prăpăstioasă şi nesoco­tită se creează legile acestea şi se for­mează moravuri atît de periculoase pen­tru sanatatea morală a societăţei. Jean înjunghierea împărătesei Austriei Viena 30 August. O depeşă oficială sosită aci di Gene­va (Elveţia) spune că împărăteasa Eli­­sabeta a Austriei a fost ucisă de un a­­narhist italian. Iată amănunte : Pe cînd împărăteasa voia să se îm­barce pe vapor ca să se ducă la Ter­­ritet, un individ se repezi la dînsa și’i dete o lovitură de cuțit. împărăteasa căzu îndată. Vaporul ’și a continuat că­lătoria însă curînd s’a întors înapoi pen­tru ca să readucă la uscat pe împără­teasa care nu s’a mai deşteptat din le­şin şi care, îndată ce a fost adusă la otel,’ ’şi-a dat sufletul. Anarhistul crimi­nal a fost imediat arestat. Asupra asasinatului împărătesei se a­­flă următoarele amănunte : Asasinul era însoţit de un bătrîn cu barba albă. Se zice că acest asasin nu se numeşte Lu­­ccheni, ci şi-a dat un nume fals. In re­gistrele, pe­ care le are guvernul­ italian, nu se găseşte numele Luccheni. Lucche­­ni locuia de cît­va timp în Laussanne, unde lucra la construcţia unui edificiu de poştă. Parchetul uniunei Elveţice cunoştea numele Luccheni care se mărturisea pe faţă ca anarhist. Luccheni întrebuinţa ca armă o pilă de cismărie. Pe vaporul imperial, unde a fost du­să împărăteasa, aceasta a putut rosti cîte­va cuvinte: Ce s’a întîmplat ? Lu­ccheni făgăduia a da motivele, care l’a înduplecată comită asasinatul. El a vo­it cu deosebire să omoare pe ducele de Orleans, dar auzi din întîmplare că îm­părăteasa se află aci la Geneva, în tre­cere. împăratul, aflând știrea de la adjutan­tul general, contele Paar și ministrul de externe contele Goluchowsky, s’a apu­cat cu minele de cap și a căzut pe un scaun gemînd. El murmură cuvintele: — Nu-mi mai râmîne nimic pe lumea asta, oh! de ar trece anul jubileului meu! Cadavrul împărătesei va sosi Marţi la Viena. O ediţie specială a jurnalului «Wie­ner Abendpost», îndoliată, exprimă în cuvinte atingătoare durerea generală ca­­usată de perderea nobilei împărătese, a cărei viaţă n’a fost de­cît un şir de binefaceri pentru omenire, care plecă suferindă pentru a recapata noul forţe şi muri victima unui atentat infam. Articolele se termină prin exprimarea celei mai profunde simpatii pentru îm­părat, lovit anul acesta de bucurie de do­liul cel mai profund pe care poporul în­treg va şti să-l împărtăşască. Buda-Pesta, 30 August. Camera deputaţilor şi aceia a senio­rilor se vor întruni mîine pentru a-şi exprima condoleanţelor lor. Geneva 30 August. Atentatul contra împărătesei de Aus­tria a fost comis la înălţimea monu­mentului Brunswick, în timpul drumului dintre hotelul Beau-Rivage şi debarca­derul cheiului Mont-Blanc. Asasinul urmat de un bătrân, cu o barbă mare, se aruncă asupra împără­tesei, dîndu-i o lovitură violentă. Toată lumea crezu că era vorba de o lovitu­ră de pumn. împărăteasa se ridică aju­tată de o damă din suita sa şi de mai mulţi oameni cari se plimbau, putu să ajungă până la debarcader şi să se su­ie în vapor. In timpul acesta ,agresorul fusese a­­restat. Pe bord, împărătesei îi veni râu, în urmă leşină. Atunci Majestatea Sa fu transportată la hotelul Beau-Rivage. Doc­torii Goloz, Mayer şi un preot fură che­maţi imediat. Nimic nu s’a neglijat pen­tru a scăpa pe împărăteasă, dar totul fu zadarnic. împărăteasa îşi dete sufletul pe la o­­rele 3. Asasinul a fost arestat de două vizitii numiţi Victor Vuillemin şi Louis Cha­­martin. Ajuns la poliţie, asasinul a declarat că e anarhist, fără pîine şi din cauza a­­ceasta are pică, nu pe săraci, dar pe bogaţi. In timpul interogatorului sau, el pretinse că nu ştie franţuzeşte şi nu voi să răspundă. S’a găsit asupra lui un bilet de serviciu militar. OPINIA ULTIME­I FORMAŢI Sîmbătă seara, pe la orele 8, un sol­dat din regim. 8 Dragoş No. 29, care se află la infirmeria de la Frumoasa, a eşit în oraş şi a băut atîta în cit a rămas pe şesul ’Frumoasei. Sergentul Dimitrie Macovei ducîndu-se la dînsul, l-a între­bat ce caută. Soldatul, fiind beat, l-a in­sultat, zice-se. Atunci sergentul a înce­put a-l bate pînă l-a umplut de sînge; în urmă a chemat şi pe sergentul Stan Luca, care cum sosi începu să pălmu­iască pe bietul soldat în­cît sărea sin­­gele în toate părţile. La urmă, ostenind de bătut cu palmele, a scos tesacul şi a început a da în soldat într’un mod în­grozitor. A trebuit să sară lumea de prin pre­­jur ca să poată scăpa pe bietul soldat din mina zbirilor poliţieneşti. Chestiunea Cretană Amiralii celor patru Puteri cari ocupă Creta au trimis propuneri formale gu­vernelor lor ca să se pună capăt stărei de nesuferit din Creta prin scoaterea din insulă a prizonierilor turceşti şi prin numirea prinţului George al Greciei ca guvernator general al Cretei, sub pro­­tecţiunea Puterilor. Puterile s’ar învoi la cea dintâiu pro­punere cu condiţiune ca viaţa şi intere­sele mahomedanilor din insulă să fie se­rios garantate; întru atingerea acestui scop, fie­care din cele patru Puteri îşi va spori contingentul de ocupaţiune cu cîte 600 de oameni, pentru un timp ho­­tărît. A doua propunere, pentru numirea prinţului George ca guvernator general, întîmpină serioase greutăţi. Probabil, pînă la noul dispoziţiuni, se va numi provizoriu un creştin oare­care ca gu­vernator general al Cretei.­­ Ieri, după ce se sfîrşise la mitropolie serviciul divin, o sumă de cetăţeni au încercat să pătrundă în palatul mitro­politan pentru a înmîna înaltului chiri­­ar­h o suplică de iertare a prigonitului preot Arion. Poliţia, însă, şi obrazele bisericeşti cari fac zid între­ mitropolit şi poporeni, au isgonit pe cetăţeni, au încuiat uşile şi au silit pe înaltul prelat să-şi întoarcă faţa de la credincioşii rugători şi de la lacrămile copiilor nenorocitului preot surghiunit. Blestemele proferate ieri de creştini la adresa celor cu inima împietrită ar fi îngrozit pe mitropolit dacă fariseii n’ar fi luat măsuri să ţie departe de cei cari se plângeau.­­ Se presupune că focul care s’a ivit a­­­cum cît­va timp în urmă la atelierul de confecţie, ar fi fost pus de serjentul ma­jor al acelei compănii, fiind­că vînduse parte din efectele ce se aflau în magazie. Serjentul major şi cu alţi doi complici sunt arestaţi.­­ D. Bindley, hidrologul însărcinat de primărie să facă studii pentru aducerea apei, se află de ieri în oraşul nostru. „ Comisiunea de examinare a candida­ţilor de burse de la şcoala normală «Va­­sile Lupu» se compune din d-nii I. Mo­­tru, Th. Crivăţ şi Gh. Ghibănescu. Comisiunea îşi începe lucrările mine 1 Septembrie. Azi comisia de examinare a candida­telor la Asii şi şcoala Centrală îşi în­­chee lucrările pentru Iaşi. Desară comisia pleacă la Bucureşti.­­ Un copilaş, anume Victor, al d-lui ma­ior Benescu, a căzut ieri de pe o poartă şi îşi a făcut o gravă leziune la cap. X Sinuciderea voluntarului Alex. Popovici Sîmbătă, la orele 9 dimineaţa, comi­sarul Neculau a primit vestea, de la inten­dentul cimitirului «Eternitatea» cum că un soldat a fost găsit împuşcat. Tran­­­sportindu-se la faţa locului, a găsit pe soldatul Alex. Popovici, întins la pămînt şi avînd alături un pistol cu două ţeve. Făcîndu-se cercetări, s’a găsit în bu­zunarele sinucisului o scrisoare adresată părinţilor. D. procuror Lefter Dimitrescu împre­ună cu d. medic legist Bogdan sosiră la ora 10 juni. Din constatarea făcută re­zultă că Popovici şi-a tras un glonte în inimă şi că moartea i-a fost instantanee. Intendentul cimitirului povesteşte că Vi­neri seară, la orele 6, a auzit o detu­nătură de revolver, însă nu i-a dat a­­tenţie. Abia dimineaţă groparul făcînd inspecţie găseşte cadavrul. Sora sinuci­sului se afla în cimitir aprinzînd o can­delă la un mormînt al unui moş al ei, fără să ştie nimic de sinucidere. Din scrisoarea lasată rezultă ca Popovici se sinucide din cauza neînţelegerilor din familie şi a persecuţiunilor din armată. La orele 3 cadavrul a fost transportat la spitalul militar. X­ X Silvicultorul Spiridoniei a telegrafiat epitropiei că agentul silvic Alex. Rada­­m­ski l-ar fi insultat în exerciţiul funcţi­une!. Silvicultorul a cerut îndepărtarea agen­tului insubordonat. De cît­va timp se observă circulînd în oraş monede false de 5 lei.­­ Ministrul instrucţiuneî publice a ad­mis cererea elevilor de clasa VII pre­paraţi în particular—şi cari au căzut la examenul din Iunie—de a da un nou examen în Septembre.­­ Primăria a închiriat d-nei Jane Hadvng, steaua teatrului Gymnase din Paris, tea­trul naţional pentru zilele de Vineri 16 şi Sîmbătă 17 Octombrie. Celebra artistă care vine înconjurată de o trupă de pri­ma forţă, compusă din bine cunoscutul impresario Dorval, a însărcinat agenţia teatrală de a deschide de pe acum chiar abonamentul la aceste două reprezentaţii.­­ Institutul liceal de domnişoare (strada Carp No. 2). In acest institut, care cuprinde un curs pri­mar complect şi un curs liceal complect, orga­­nizat şi unul şi altul după programa oficială, cursurile reîncep la 1 Septembrie cu următorul corp pedagogic şi didactic: D-na E. Rumpel, directoară. D-nul Dr. B. Buicli, profesor de igienă. „ A. Buri, profesor la liceul statului, pentru limba franceză, curs superior. „ V. Burlă, profesor la liceul statului, pentru limba greacă, curs superior. „ N. Dioianu profesor universitar, pen­tru matematice, curs su­perior. „ I. Constanţiu profesor la gimnasiul Ale­xandru cel Bun, pentru desemn şi pictură. „ P. Cujba, profesor la şcoala norma­lă Vasilie Lupu, pentru ge­ografie. „ D. Dimitriu, institutor public, pentru lim­ba romînă şi matematice în cursul primar. „ X. Gheorghiu, profesor la liceul statului, pentru limba latină, curs inter, şi super. „ Gh. Gheorghiu, profesor la liceul statului, pentru matematice, curs in­ferior. „ D. Ghibănescu, profesor la şcoala nor­mală de institutoare, pen­tru matematice, curs infer, şi super. Părintele I. Gotcu, absolvent al facultăţei de teologie, pentru religiune. D-nul N. Humped, profesor la conservator, pentru piano şi canto. „ D. lonescu, profesor la şcoala norma­lă Vasilie Lupu, pentru mu­­sica vocală. „ C. Leonardescu, profesor universitar, pen­tru economia Politică și dreptul administratv. „ G. Mumii, profesor la seminar, pen­tru limba greacă curs in­ferior. „ I. Paid, profesor la liceul statului, pentru filosofie şi limba ro­­mînă, curs super. „ P. Popescu, profesor la liceul statului, pentru limba latină, curs infer, şi super. „ K. Richter, Dr. în filosofie, pentru lim­ba germană, curs super. „ I. Sibi, bacalaureat, pentru limba franceză, curs infer. „ L. Sinigăglia, profesor la şcoala de co­merţ, pentru limba italiană. „ J. Stravolca profesor universitar, pen­tru ştiinţele fizico-chimice. „ M. Tomida, profesor­­la liceul statului, pentru ştiinţele naturale, curs superior. „ A. Xenopol, profesor universitar, pen­tru istoria naţională, este­tica şi istoria artei. Miss E. Bracher, profesoară diplomată, pen­tru limba engleză, desemn şi pictură. D-ra M Checais, absolventă a externatului secundar şi a secţiei nor­male, profesoară în cursul primar „ A. Checais, absolventă a externatului secundar şi a secţiei nor­male, profesoară în cursul primar. „ M. Cocea, licenţiată, pentru sciinţele fizico-naturale, curs inter. „ E. Heum, învăţătoare de limba ger­mană. „ M. Preis, absolventă a institutului de educaţiune Ste. Chrétienne din Metz, pentru limba fran­ceză şi caligrafie. „ L. Marinier, institutrice diplomată, pen­tru limba franceză. D-na M. Preissler, maestră de lucru diploma­tă, pentru lucru de mână şi limba germană. D-ra E. Prayer, profesoară de musică di­plomată, pentru piano. „ F. Soche, profesoară de musică di­plomată, pentru piano. „ T. Strătilescu, licenţiată, profesoară la externatul secundar, pentru istorie, curs super. „ E. Strătilescu, licenţiată, pentru istorie, curs inferior. „ M. Th­ielem­an, maestră de gimnastică la şcoala normală de institu­toare, pentru gimnastică şi danţ. D-na C. Vivoschi, profesoară la externatul secundar, pentru limba ro­mînă curs, inferior. D-ra E. Zorn, profesoară diplomată, pen­tru limba germană, curs inferior. Mai multe pedagoge repetitoare. Pentru elevele care nu aspiră la certificate cu valoare de stat, se face din cursurile liceale o alegere potrivită, corespunzătoare programe­lor de studii ale şcoalelor superioare de fete din străinătate. La mai multe obiecte de studiu limba explicativă a lecţiunilor este, pentru a­­ceste eleve, cea franceză, în genere se accen­tuează pentru ele studiul limbelor streine mo­derne şi cultivarea artelor frumoase, a musicei desen­ului, picture!. Se atrage atenţiunea onor, părinţi asupra no­ului regulament, conform căruia elevele ce ur­mează programa statului, fie primară, fie lice­ală, trebuesc înscrisă înainte de 15 Septembrie, din Iaşi . Doctora C. CONTA de la Facultatea de Medicină din Paris —Boale de Femei şi Copii— Consultaţiuni de la 2 — 5 p. m. Aleea Princesa Maria, — Iaşi. D-na Aina Olinchievici—Zulu? DENTISTE Iaşi Str. Guliei 42. Efectuează denturi artificiale cari nu se deosebesc de dinţii naturali, denturi parţiale fără plăcă pe ceriul gurei, den­turi complecte, cu placă în aur, aluminiu bronzat, aur cauciuc şi cauciuc sade. Lipsa unui singur dinte se înlocueşte printr’un dinte sistem Richmond şi dinte cu şurub (dent pivot). Regulează dinţii anormali crescuţi. Plombează dinţi în aur, platină, email, cristal, etc. etc. Cutariseşte dinţii şi măselele bolnave fără a necesita scoaterea lor. Extracţiune fără durere. Consultaţiune de la 9—12 a. m. şi de la 2—6 p. m. Institutele Unite - IAŞI — Director: EUGENIU L MELIK Fondată în 1866, de o asociaţiune de profesori universitari, e cea m­ai ve­che instituţiune de învăţămînt privat din Romînia. Acum reorganizată, şi schimbînd de direcţiune, această şcoală e pusă pe pi­ciorul şcoalelor din străinătate. Cursurile încep la 1 Septembrie. Vaccinările şiRevaccinările la institutul Vaccinat str. Sf. ♦ Lazăr 62, se încep la 15 Au-­i ♦ gust a. c. * Chemările acasă prin o carte ♦ poștală. ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ Liceul nou de Domnișoare DIN IAȘI autorizat din nou cu decretul No. 8382 din 10 Octombrie 1896. Directoară C. WAK­LAM Instrucţiune privată Curs primar Curs liceal Curs de şcoală profesională. Curs de Conservator pentru piano şi pentru canto. Toate cursurile se fac întocmai după programele Şcoalelor publice ale Statului, înscrierile încep la 20 August şi se termină la 15 Septembrie. Cursurile încep Luni 7 Septembrie. Pentru ori­ce lămurire a se adresa di­­recţiunei. HovA Instil D. C. PaSfJa aaijjl all xi-lea S’ Strzik Banu, Oasele Acest institut se împarte în două sec- 1,iin secţia primară şi secţia liceală. Un corp profesor, compus dintre ce­i mai buni institutori, profesori şi pregă­titori, propune materiile prevăzute în programul statului, în secţia primară. Iar elevii secţiei liceale urmează cursu­rile liceului naţional, care ie alăturea, găsind în institut o întreţinere şi o edu­caţie desăvîrşită , pregătitori într’adins aleşi, vor prepara cu elevii lecţiile zil­nice. Această secţie a fost reorganisată, spre perfecţionare. Limbele franceză şi germană se pre­­dau cu tot dinadinsul de către profesori şi pedagogi cu îngrijire aleşi din Ger­mania şi Franţa.—Muzica vocală şi ins­trumentală—de­semnul, dansul şi celelalte arte de agrement se propun de cei mai buni maeştri, înscrierile încep la 15 August a. c. şi se sfîrşesc la 1 Septembrie a. c. In ori­ce caz nu se mai primesc după 15 Sep­tembre conform dispoziţiei ministeriale. Drept ori­ce lămurire, a se cere bro­şura explicativă a şcoalei, care se va trimete la cerere, adresa numai să fie ci­­teată şi lămurită. Numărul elevilor fiind cu vroinţă măr­ginit, iar cea mai mare parte din locuri fiind reţinute, părinţii doritori a-şi plasa copiii în acest institut sunt rugaţi a in­ ştiinţa cît mai de cu vreme direcţiunea- IMrecţiunea 60.000 de dat cu ipotecă. A se adresa la Redacţie. Cre­pania eleve îa gazdă. A se a­­«JC l­atila dresa strada Sf. Sava No. 4.

Next