Opinia, septembrie 1898 (Anul 2, nr. 97-120)
1898-09-01 / nr. 97
umîi . Moralitatea şi căsătoria ii. Am văzut pînă acuma că atit bărbatul cit şi femeea nu vede ia căsătorie de cit o legătură de interese materiale şi egoiste. Familia care va rezulta din legături de interese de acest fel nu va fi de cit o şcoală de vicii, un esemplu de înşelăciune şi egoism. Cînd baza căsătoriei n’a fost dragostea nu poate să esiste nici consecvenţe şi deci moralmente căsătoria este ca şi desfăcută. Lipsa aceasta de simţ moral în contractarea căsătoriilor şi sprijinirea ei numai şi numai pe interese materiale a fost consfinţită prin legi şi obiceiuri şi din cauza aceasta, din cauza acestei lipse de sentimente în înjghebarea căsătoriilor s’au dat toate drepturile numai unuia din soţi: bărbatul. Femeea este considerată, după legile şi obiceiurile în vigoare, ca ceva neglijabil, avînd numai datorii şi aproape nici un drept. Legiuitorii s’au ocupat numai de bărbat, dînsul să fie mulţumit şi îngrijit, pe cînd femeea are de datorie să-i fie credincioasă şi ascultătoare. Şi nu din cauza unui interes moral bărbatul s’a fost declarat stăpîn, ci fiindcă legile sunt făcute de bărbaţi ca cei mai tari. Femeele la rîndul lor, n’au absolut nici un drept să se plîngă de aceasta, căci dacă ele ar fi fost mai tari, dacă ele ar fi făcut aceste legi, de sigur că în situaţia în care se găseşte azi bărbatul s’ar fi erijat dîtsele, iar pentru soţ ar fi fost legiferată o situaţie tot aşa de inferioară, cum e aceea în care se găsesc femeile actualmente. Aceasta rezultă necesarmente din aceea că familia şi deci căsătoria nu este acum considerată decît ca o afacere şi că în orice afacere trebue să existe un patron, care s-o dirijeze şi să ordone. Nu e mai puţin adevărat însă, că legii care caută să moralizeze această afacere, au urmări cît se poate de dezastroase şi pentru moralitatea publică şi pentru societatea în sine, căci dacă, femeea poate sau nu să fie ascultătoare şi credincioasă acestui bărbat a tot stăpîn legea şi moravurile nu vor să ştie nimic. Dînsa, în căsătorie, nu trebue să judece, să gîndească, să simtă, nu, nimic din toate acestea, dînsa trebue să asculte şi să se supue bărbatului stăpîn, bărbatului semi-zeu. Să iau cîteva cazuri de cum se practică căsătoria şi să vedem absurditatea acestor legi şi moravuri. Un bărbat pănă la vrrsta de 40—50 de ani petrece cum îi pare lui mai bine, duce o viaţă din cele mai libere şi cînd începe semnele slăbăciunei, cum încep urmările vieţei destrăbălate, atunci începe a se gîndi la însurătoare, prietenii şi rudele îl sfătuesc cu toţii să facă acest pas, dacă nu vrea să se prăpădească, şi dînsul îşi caută atunci o fată tînără, frumoasă, puternică pentru a-I fi... îngrijitoare, un fel de gardiancă de bolnavi. Ce vieaţă va avea femeea aceia? Cum va putea să-I fie credincioasă ? Societatea, cu legile şi bunele ei moravuri nu vrea să ştie nimica. Pentru dînsa acestea-s lucruri neînsemnate. Bărbatul să fie căutat, îngrijit şi mulţumit de toate, fără ca să se sinchisească cîtuşi de puţin de traiul sermanei femei. Interesele ei formează o cantitate neglijabilă faţă cu acelea ale bărbatului. Să iau alt caz. Bărbatul e tînăr, sănătos, puternic. După însurătoare începe a frecventa cluburile, cafenelele, prietenii, începe a se duce de acasă de vreme şi a veni tîrziu. Prin diferitele cercuri ce le vizitează începe, cu timpul, a curta alte femei, cele de mai multe ori măritate şi caută prin toate mijloacele să între în bunele lor graţii. Femeia acestuia, însă, e datoare să stee acasă, e datoare sâ-1 aştepte, e datoare, şi aceasta e datoria cea mai mare din toate, e datoare să-i fie credincioasă. Bărbatul are dreptul să bată marginele, femeea nu, cel puţin după moravuri. Să ne închipuim, că femeea a făcut tocmai acelaş lucru pe care l’au făcut şi femeele acelea pe care bărbatul ei le curta, adică ascultă pe cuvintele dulci ale unui alt bărbat şi cedează împinsă la aceasta de chiar purtarea şi neatenţia bărbatului ei. Dînsul află. O, e teribil atunci. Divorţul imediat. Cum poate să mai trăească el în casă cu o femee rea, cu o femee destrăbălată, cu o femee căzută, o fiinţă de nimica. Femeea atunci e privită de toată lumea cu dispreţ, iar bărbatul înşelat se duce să se consoleze în braţele femeei prietenului lui, care femee nefiind nevasta lui e un înger, o banatate de femee, o femee ideală! lată morala înaltă a societăţii noastre civilizată, cultă şi atît de mult îna Cota oficială Constanţa 30 August 1898. P Orz 2500 hect. lei 4.10. Meia 250 hect. lei 4.25. In 1550 lei 12.30. Rapiţa 1250 lei 6.10. Secară 150 lei 6.50. Grîuarnăut 200 hect. lei 11.20. Ovăz 190 hect. lei 4. Fasole 120 hect. lei 10. Toate în oraş la magasie. Galaţi şi Brăila nici o operaţie mvitată pe calea progresului... material ! Morală consfinţită prin legi, întărită prin moravuri şi care nu e decît o perversitate murdară şi respingătoare. Copiii născuţi din asemenea căsătorii ce fel de membri ai societăţei vor deveni avînd din copilărie înaintea ochilor asemenea şcoală de moralitate socială? Ce fel de soţi vor deveni la rîndul lor fiind crescuţi în exemplul părinţilor lor ? Vor deveni şi ei vicioşi şi egoişti ca şi părinţii lor, absurzi şi ridicoli ca şi legile şi obiceiurile care regulamentează asemenea eresuri sociale. Iată dară unul din rezultatele, şi cel mai de fastuos din toate, a greşitului mod de educaţie actuală. Din cauza acestei educaţii prăpăstioasă şi nesocotită se creează legile acestea şi se formează moravuri atît de periculoase pentru sanatatea morală a societăţei. Jean înjunghierea împărătesei Austriei Viena 30 August. O depeşă oficială sosită aci di Geneva (Elveţia) spune că împărăteasa Elisabeta a Austriei a fost ucisă de un anarhist italian. Iată amănunte : Pe cînd împărăteasa voia să se îmbarce pe vapor ca să se ducă la Territet, un individ se repezi la dînsa și’i dete o lovitură de cuțit. împărăteasa căzu îndată. Vaporul ’și a continuat călătoria însă curînd s’a întors înapoi pentru ca să readucă la uscat pe împărăteasa care nu s’a mai deşteptat din leşin şi care, îndată ce a fost adusă la otel,’ ’şi-a dat sufletul. Anarhistul criminal a fost imediat arestat. Asupra asasinatului împărătesei se află următoarele amănunte : Asasinul era însoţit de un bătrîn cu barba albă. Se zice că acest asasin nu se numeşte Luccheni, ci şi-a dat un nume fals. In registrele, pe care le are guvernul italian, nu se găseşte numele Luccheni. Luccheni locuia de cîtva timp în Laussanne, unde lucra la construcţia unui edificiu de poştă. Parchetul uniunei Elveţice cunoştea numele Luccheni care se mărturisea pe faţă ca anarhist. Luccheni întrebuinţa ca armă o pilă de cismărie. Pe vaporul imperial, unde a fost dusă împărăteasa, aceasta a putut rosti cîteva cuvinte: Ce s’a întîmplat ? Luccheni făgăduia a da motivele, care l’a înduplecată comită asasinatul. El a voit cu deosebire să omoare pe ducele de Orleans, dar auzi din întîmplare că împărăteasa se află aci la Geneva, în trecere. împăratul, aflând știrea de la adjutantul general, contele Paar și ministrul de externe contele Goluchowsky, s’a apucat cu minele de cap și a căzut pe un scaun gemînd. El murmură cuvintele: — Nu-mi mai râmîne nimic pe lumea asta, oh! de ar trece anul jubileului meu! Cadavrul împărătesei va sosi Marţi la Viena. O ediţie specială a jurnalului «Wiener Abendpost», îndoliată, exprimă în cuvinte atingătoare durerea generală causată de perderea nobilei împărătese, a cărei viaţă n’a fost decît un şir de binefaceri pentru omenire, care plecă suferindă pentru a recapata noul forţe şi muri victima unui atentat infam. Articolele se termină prin exprimarea celei mai profunde simpatii pentru împărat, lovit anul acesta de bucurie de doliul cel mai profund pe care poporul întreg va şti să-l împărtăşască. Buda-Pesta, 30 August. Camera deputaţilor şi aceia a seniorilor se vor întruni mîine pentru a-şi exprima condoleanţelor lor. Geneva 30 August. Atentatul contra împărătesei de Austria a fost comis la înălţimea monumentului Brunswick, în timpul drumului dintre hotelul Beau-Rivage şi debarcaderul cheiului Mont-Blanc. Asasinul urmat de un bătrân, cu o barbă mare, se aruncă asupra împărătesei, dîndu-i o lovitură violentă. Toată lumea crezu că era vorba de o lovitură de pumn. împărăteasa se ridică ajutată de o damă din suita sa şi de mai mulţi oameni cari se plimbau, putu să ajungă până la debarcader şi să se suie în vapor. In timpul acesta ,agresorul fusese arestat. Pe bord, împărătesei îi veni râu, în urmă leşină. Atunci Majestatea Sa fu transportată la hotelul Beau-Rivage. Doctorii Goloz, Mayer şi un preot fură chemaţi imediat. Nimic nu s’a neglijat pentru a scăpa pe împărăteasă, dar totul fu zadarnic. împărăteasa îşi dete sufletul pe la orele 3. Asasinul a fost arestat de două vizitii numiţi Victor Vuillemin şi Louis Chamartin. Ajuns la poliţie, asasinul a declarat că e anarhist, fără pîine şi din cauza aceasta are pică, nu pe săraci, dar pe bogaţi. In timpul interogatorului sau, el pretinse că nu ştie franţuzeşte şi nu voi să răspundă. S’a găsit asupra lui un bilet de serviciu militar. OPINIA ULTIMEI FORMAŢI Sîmbătă seara, pe la orele 8, un soldat din regim. 8 Dragoş No. 29, care se află la infirmeria de la Frumoasa, a eşit în oraş şi a băut atîta în cit a rămas pe şesul ’Frumoasei. Sergentul Dimitrie Macovei ducîndu-se la dînsul, l-a întrebat ce caută. Soldatul, fiind beat, l-a insultat, zice-se. Atunci sergentul a început a-l bate pînă l-a umplut de sînge; în urmă a chemat şi pe sergentul Stan Luca, care cum sosi începu să pălmuiască pe bietul soldat încît sărea singele în toate părţile. La urmă, ostenind de bătut cu palmele, a scos tesacul şi a început a da în soldat într’un mod îngrozitor. A trebuit să sară lumea de prin prejur ca să poată scăpa pe bietul soldat din mina zbirilor poliţieneşti. Chestiunea Cretană Amiralii celor patru Puteri cari ocupă Creta au trimis propuneri formale guvernelor lor ca să se pună capăt stărei de nesuferit din Creta prin scoaterea din insulă a prizonierilor turceşti şi prin numirea prinţului George al Greciei ca guvernator general al Cretei, sub protecţiunea Puterilor. Puterile s’ar învoi la cea dintâiu propunere cu condiţiune ca viaţa şi interesele mahomedanilor din insulă să fie serios garantate; întru atingerea acestui scop, fiecare din cele patru Puteri îşi va spori contingentul de ocupaţiune cu cîte 600 de oameni, pentru un timp hotărît. A doua propunere, pentru numirea prinţului George ca guvernator general, întîmpină serioase greutăţi. Probabil, pînă la noul dispoziţiuni, se va numi provizoriu un creştin oarecare ca guvernator general al Cretei. Ieri, după ce se sfîrşise la mitropolie serviciul divin, o sumă de cetăţeni au încercat să pătrundă în palatul mitropolitan pentru a înmîna înaltului chiriarh o suplică de iertare a prigonitului preot Arion. Poliţia, însă, şi obrazele bisericeşti cari fac zid între mitropolit şi poporeni, au isgonit pe cetăţeni, au încuiat uşile şi au silit pe înaltul prelat să-şi întoarcă faţa de la credincioşii rugători şi de la lacrămile copiilor nenorocitului preot surghiunit. Blestemele proferate ieri de creştini la adresa celor cu inima împietrită ar fi îngrozit pe mitropolit dacă fariseii n’ar fi luat măsuri să ţie departe de cei cari se plângeau. Se presupune că focul care s’a ivit acum cîtva timp în urmă la atelierul de confecţie, ar fi fost pus de serjentul major al acelei compănii, fiindcă vînduse parte din efectele ce se aflau în magazie. Serjentul major şi cu alţi doi complici sunt arestaţi. D. Bindley, hidrologul însărcinat de primărie să facă studii pentru aducerea apei, se află de ieri în oraşul nostru. „ Comisiunea de examinare a candidaţilor de burse de la şcoala normală «Vasile Lupu» se compune din d-nii I. Motru, Th. Crivăţ şi Gh. Ghibănescu. Comisiunea îşi începe lucrările mine 1 Septembrie. Azi comisia de examinare a candidatelor la Asii şi şcoala Centrală îşi închee lucrările pentru Iaşi. Desară comisia pleacă la Bucureşti. Un copilaş, anume Victor, al d-lui maior Benescu, a căzut ieri de pe o poartă şi îşi a făcut o gravă leziune la cap. X Sinuciderea voluntarului Alex. Popovici Sîmbătă, la orele 9 dimineaţa, comisarul Neculau a primit vestea, de la intendentul cimitirului «Eternitatea» cum că un soldat a fost găsit împuşcat. Transportindu-se la faţa locului, a găsit pe soldatul Alex. Popovici, întins la pămînt şi avînd alături un pistol cu două ţeve. Făcîndu-se cercetări, s’a găsit în buzunarele sinucisului o scrisoare adresată părinţilor. D. procuror Lefter Dimitrescu împreună cu d. medic legist Bogdan sosiră la ora 10 juni. Din constatarea făcută rezultă că Popovici şi-a tras un glonte în inimă şi că moartea i-a fost instantanee. Intendentul cimitirului povesteşte că Vineri seară, la orele 6, a auzit o detunătură de revolver, însă nu i-a dat atenţie. Abia dimineaţă groparul făcînd inspecţie găseşte cadavrul. Sora sinucisului se afla în cimitir aprinzînd o candelă la un mormînt al unui moş al ei, fără să ştie nimic de sinucidere. Din scrisoarea lasată rezultă ca Popovici se sinucide din cauza neînţelegerilor din familie şi a persecuţiunilor din armată. La orele 3 cadavrul a fost transportat la spitalul militar. X X Silvicultorul Spiridoniei a telegrafiat epitropiei că agentul silvic Alex. Radamski l-ar fi insultat în exerciţiul funcţiune!. Silvicultorul a cerut îndepărtarea agentului insubordonat. De cîtva timp se observă circulînd în oraş monede false de 5 lei. Ministrul instrucţiuneî publice a admis cererea elevilor de clasa VII preparaţi în particular—şi cari au căzut la examenul din Iunie—de a da un nou examen în Septembre. Primăria a închiriat d-nei Jane Hadvng, steaua teatrului Gymnase din Paris, teatrul naţional pentru zilele de Vineri 16 şi Sîmbătă 17 Octombrie. Celebra artistă care vine înconjurată de o trupă de prima forţă, compusă din bine cunoscutul impresario Dorval, a însărcinat agenţia teatrală de a deschide de pe acum chiar abonamentul la aceste două reprezentaţii. Institutul liceal de domnişoare (strada Carp No. 2). In acest institut, care cuprinde un curs primar complect şi un curs liceal complect, organizat şi unul şi altul după programa oficială, cursurile reîncep la 1 Septembrie cu următorul corp pedagogic şi didactic: D-na E. Rumpel, directoară. D-nul Dr. B. Buicli, profesor de igienă. „ A. Buri, profesor la liceul statului, pentru limba franceză, curs superior. „ V. Burlă, profesor la liceul statului, pentru limba greacă, curs superior. „ N. Dioianu profesor universitar, pentru matematice, curs superior. „ I. Constanţiu profesor la gimnasiul Alexandru cel Bun, pentru desemn şi pictură. „ P. Cujba, profesor la şcoala normală Vasilie Lupu, pentru geografie. „ D. Dimitriu, institutor public, pentru limba romînă şi matematice în cursul primar. „ X. Gheorghiu, profesor la liceul statului, pentru limba latină, curs inter, şi super. „ Gh. Gheorghiu, profesor la liceul statului, pentru matematice, curs inferior. „ D. Ghibănescu, profesor la şcoala normală de institutoare, pentru matematice, curs infer, şi super. Părintele I. Gotcu, absolvent al facultăţei de teologie, pentru religiune. D-nul N. Humped, profesor la conservator, pentru piano şi canto. „ D. lonescu, profesor la şcoala normală Vasilie Lupu, pentru musica vocală. „ C. Leonardescu, profesor universitar, pentru economia Politică și dreptul administratv. „ G. Mumii, profesor la seminar, pentru limba greacă curs inferior. „ I. Paid, profesor la liceul statului, pentru filosofie şi limba romînă, curs super. „ P. Popescu, profesor la liceul statului, pentru limba latină, curs infer, şi super. „ K. Richter, Dr. în filosofie, pentru limba germană, curs super. „ I. Sibi, bacalaureat, pentru limba franceză, curs infer. „ L. Sinigăglia, profesor la şcoala de comerţ, pentru limba italiană. „ J. Stravolca profesor universitar, pentru ştiinţele fizico-chimice. „ M. Tomida, profesorla liceul statului, pentru ştiinţele naturale, curs superior. „ A. Xenopol, profesor universitar, pentru istoria naţională, estetica şi istoria artei. Miss E. Bracher, profesoară diplomată, pentru limba engleză, desemn şi pictură. D-ra M Checais, absolventă a externatului secundar şi a secţiei normale, profesoară în cursul primar „ A. Checais, absolventă a externatului secundar şi a secţiei normale, profesoară în cursul primar. „ M. Cocea, licenţiată, pentru sciinţele fizico-naturale, curs inter. „ E. Heum, învăţătoare de limba germană. „ M. Preis, absolventă a institutului de educaţiune Ste. Chrétienne din Metz, pentru limba franceză şi caligrafie. „ L. Marinier, institutrice diplomată, pentru limba franceză. D-na M. Preissler, maestră de lucru diplomată, pentru lucru de mână şi limba germană. D-ra E. Prayer, profesoară de musică diplomată, pentru piano. „ F. Soche, profesoară de musică diplomată, pentru piano. „ T. Strătilescu, licenţiată, profesoară la externatul secundar, pentru istorie, curs super. „ E. Strătilescu, licenţiată, pentru istorie, curs inferior. „ M. Thieleman, maestră de gimnastică la şcoala normală de institutoare, pentru gimnastică şi danţ. D-na C. Vivoschi, profesoară la externatul secundar, pentru limba romînă curs, inferior. D-ra E. Zorn, profesoară diplomată, pentru limba germană, curs inferior. Mai multe pedagoge repetitoare. Pentru elevele care nu aspiră la certificate cu valoare de stat, se face din cursurile liceale o alegere potrivită, corespunzătoare programelor de studii ale şcoalelor superioare de fete din străinătate. La mai multe obiecte de studiu limba explicativă a lecţiunilor este, pentru aceste eleve, cea franceză, în genere se accentuează pentru ele studiul limbelor streine moderne şi cultivarea artelor frumoase, a musicei desenului, picture!. Se atrage atenţiunea onor, părinţi asupra noului regulament, conform căruia elevele ce urmează programa statului, fie primară, fie liceală, trebuesc înscrisă înainte de 15 Septembrie, din Iaşi . Doctora C. CONTA de la Facultatea de Medicină din Paris —Boale de Femei şi Copii— Consultaţiuni de la 2 — 5 p. m. Aleea Princesa Maria, — Iaşi. D-na Aina Olinchievici—Zulu? DENTISTE Iaşi Str. Guliei 42. Efectuează denturi artificiale cari nu se deosebesc de dinţii naturali, denturi parţiale fără plăcă pe ceriul gurei, denturi complecte, cu placă în aur, aluminiu bronzat, aur cauciuc şi cauciuc sade. Lipsa unui singur dinte se înlocueşte printr’un dinte sistem Richmond şi dinte cu şurub (dent pivot). Regulează dinţii anormali crescuţi. Plombează dinţi în aur, platină, email, cristal, etc. etc. Cutariseşte dinţii şi măselele bolnave fără a necesita scoaterea lor. Extracţiune fără durere. Consultaţiune de la 9—12 a. m. şi de la 2—6 p. m. Institutele Unite - IAŞI — Director: EUGENIU L MELIK Fondată în 1866, de o asociaţiune de profesori universitari, e cea mai veche instituţiune de învăţămînt privat din Romînia. Acum reorganizată, şi schimbînd de direcţiune, această şcoală e pusă pe piciorul şcoalelor din străinătate. Cursurile încep la 1 Septembrie. Vaccinările şiRevaccinările la institutul Vaccinat str. Sf. ♦ Lazăr 62, se încep la 15 Au-i ♦ gust a. c. * Chemările acasă prin o carte ♦ poștală. ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ ♦ ♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦♦ Liceul nou de Domnișoare DIN IAȘI autorizat din nou cu decretul No. 8382 din 10 Octombrie 1896. Directoară C. WAKLAM Instrucţiune privată Curs primar Curs liceal Curs de şcoală profesională. Curs de Conservator pentru piano şi pentru canto. Toate cursurile se fac întocmai după programele Şcoalelor publice ale Statului, înscrierile încep la 20 August şi se termină la 15 Septembrie. Cursurile încep Luni 7 Septembrie. Pentru orice lămurire a se adresa direcţiunei. HovA Instil D. C. PaSfJa aaijjl all xi-lea S’ Strzik Banu, Oasele Acest institut se împarte în două sec- 1,iin secţia primară şi secţia liceală. Un corp profesor, compus dintre cei mai buni institutori, profesori şi pregătitori, propune materiile prevăzute în programul statului, în secţia primară. Iar elevii secţiei liceale urmează cursurile liceului naţional, care ie alăturea, găsind în institut o întreţinere şi o educaţie desăvîrşită , pregătitori într’adins aleşi, vor prepara cu elevii lecţiile zilnice. Această secţie a fost reorganisată, spre perfecţionare. Limbele franceză şi germană se predau cu tot dinadinsul de către profesori şi pedagogi cu îngrijire aleşi din Germania şi Franţa.—Muzica vocală şi instrumentală—desemnul, dansul şi celelalte arte de agrement se propun de cei mai buni maeştri, înscrierile încep la 15 August a. c. şi se sfîrşesc la 1 Septembrie a. c. In orice caz nu se mai primesc după 15 Septembre conform dispoziţiei ministeriale. Drept orice lămurire, a se cere broşura explicativă a şcoalei, care se va trimete la cerere, adresa numai să fie citeată şi lămurită. Numărul elevilor fiind cu vroinţă mărginit, iar cea mai mare parte din locuri fiind reţinute, părinţii doritori a-şi plasa copiii în acest institut sunt rugaţi a in ştiinţa cît mai de cu vreme direcţiunea- IMrecţiunea 60.000 de dat cu ipotecă. A se adresa la Redacţie. Crepania eleve îa gazdă. A se a«JC latila dresa strada Sf. Sava No. 4.