Opinia, octombrie 1898 (Anul 2, nr. 121-145)
1898-10-01 / nr. 121
14 * Palmele primite de d. Sturdza In vederea apropiatelor alegeri comunale, toţi domnii membri al clubului conservator sunt rugaţi să binevoiască a se întruni în fiecare Mercuri şi Simbătă, orele 8 sara, In saloanele clubului. COMITETUL CONCENTRAREA Sunt aproape două luni de zile, de cînd atenţia publică e atrasă, nu fără oarecare interes pentru ocultişti, de vestea de el răsplndită, că se face concentrarea tuturor forţelor liberale pentru scaparea lui Sturdza. S’a dat atîta importanţa acestei chestiuni a concentrărei ca şi cum acest fapt ar avea alt interes decit acela de a prelungi, dacă posibil va fi, încă pe citva timp agonia unui partid compromis moraliceşte şi politiceşte de la cap pînă la picioare, în întreaga lui acţiune de guvernământ atît în chestiunile interne cît şi în acele externe Concentrarea liberalilor, însă, nu poate fi decît indiferentă pentru orice om cu judecata sănătoasă şi ea nu poate produce alt efect decît acela al asociere dintre doi insolvent, cari caută să dea nnoi speranţe, creditorilor deja pîcîliţi, speranţe, pe a cărora valoare de alt fel nici el însuşi nu comptează cu nimic. Liberalii cred că aceşti trei ani de zile, cît au stat la putere, s’au strecurat aşa în vînt, fără ca alegătorii să fi cercetat şi capacitatea unora şi destoinicia altora, dintre cele două tabere în duşmănie, ca să ştie de mai înainte, cari vor fi resultatele ce vor putea da uniţi la un loc, sub aceiaşi firmă falită şi cu aceiaşi oameni dovediţi de incapabili şi nedestoinici a guverna o ţară setoasă de progres şi desvoltare. Ţara nu are a se bucura de concentrarea liberalilor, pe cît se scîrbeşte de greşala făcută în 1895, cînd le-au dat frînele în mînă şi pe cît e de nerăbdătoare să vadă mai curînd prăbuşindu-se putrigaiul nerod şi lupav aflat la cîrmă, pus pe comis prostii fără samăn şi pe căpătuiala fără friu. Pe zi ce trece, apar tot mai mult la suprafaţă nelegiuirile unor conducători avînd cîlţi în loc de crieri şi minciuna ca sistem de guvernare pentru a acoperi crime politice comise de el cu ştiinţă şi fără remuşcare de cuget. Se înşală liberalii dacă cred că prin concentrare se vor şterge păcatele de cari s’au făcut culpabili şi că ţara va erta cu uşurinţă actele de trădare săvîrşite, spre ruşinea neamului, de un om, ocupînd o poziţie atît de înalta. Se înşală liberalii ocultişti dacă cred că concentrarea va distrage atenţia alegătorilor judecători de la faptele lor, după cum se înşală liberalii Drapelişti, dacă cred că părtaşii lor cu actele ocultei va scapa pe vinovaţi de respunderea grea asumată asupra capului lor. Concentrarea nu va avea alt efect decît acela de a creşte încă mai mult numărul, deja destul de mare, al culpeşilor şi va dovedi ţărei că partidul liberal, nu numai împărţit în fracţiuni dar chiar în totalitatea lui, e incapabil de fapte romîneşti şi naţionale tot pe atît pe cît e incapabil de a guverna ţara cu pricepere şi destoinicie. Luptele produse în sînul partidului liberal, de la început şi pînă astăzi, adică de la desagregarea lui şi pînă acum cînd se caută concentrarea elementelor răsleţite, au dovedit cu prisos şi oricui, că acest partid sufere mai cu samă de două rele mai principale: 1) nu are oameni de valoare ca capacitate de guvernare şi conducătoare şi al 2-lea că are prea mulţi oameni de mîna întăi la căpătuială şi îmbogăţire. Dacă ar fi vorba de principii şi moralitate publică, nici vorbă nu ar putea fi de împăcare între naţionaliştii drapelişti şi Sturdza trădătorul de neam, nici între Sturza, alungat de la cîrmă pentru fără —delegea săvîrşită cu afacerea Ghenadie şi Aurelian succesorul, venit să dreagă ceea ce Sturdza stricase. Inţălegem concentrare între elemente răsleţite pe deosebiri de vederi, concernînd sistema de guvernămînt şi aplicarea principiilor cari pot deveni comune tuturor, dar nu înţălegem concentrare între elemente duşmăneşte separate sub acuzărî de incapacitate, rea administrare şi acuma la urmă tradare naţională, afară doară, că toate aceste elemente se contopesc la un loc în unul şi acelaşi corp pentru a cădea împreuna sub oprobriul public ca nişte răi făcători şi încă de cea mai ordinară speţă. Concentrarea va dovedi că la liberali toţi şi totul este croit din aceeaşi stofă şi prin urmare ţara nu se poate aştepta decît la reluarea firului început la 1895, rupt pe atîta timp cît nevoia i-a împins pe unii cătră alţii, silindu-i a se prinde în braţe, cuprinşi de acelaşi interes şi dor. Pentru noi lucrul e cert şi limpede. Impacarea nu ne va surprinde de loc, după cum nu ne vor surprinde nici resultatele ce va da aceasta împăcare. Partidul şi partizanii lui, vor avea de cîştigat pe urma împăcărei, ţara, însă, va avea totul de perdut. Vom avea aceeaşi stărpiciune în legi şi reforme folositoare, dar o mai mare aliotă de căpătuială. Iată roadele ce va da concentrarea. Augur. ANUL II No. 121 Numărul 10 Bani ABONAMENTELE încep la 1 şi 15 ale fiecărei luni şi se plutesc totd’auna înainte In Iaşi la Casa Administraţiei In judeţi şi streinătate prin mandate poştale Un an în ţară 30 lei, în streinătate 40 lei Şase luni 15 „ * * 20 „ MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA ADMINISTRAŢIA No 48. — Strada Goliei —No. 48 EDIŢIA DE SEARA ZIAR CONSERVATOR COTIDIAN LAŞI - JOI 1 OCTOMBRIE 1898. In mini 1 10 Bani ANUNTIURIX13 in Iaşi şi judeţe se primesc numai la Administraţie In străinătate, direct la administraţie şi toate oficiile de publicitate Anunciuri la pag. IV .... 20 b. lina * „ „ HI .... 40 „ „ Inserţiile şi reclamele . . . 50 „ „ Un număr vechin 30 bani REDACŢIA____ No. 43— Strada Golici —No. 48- OAMENI ŞI LUCRURI Un testament.—Zilele acestea a murit ultimul membru al faimoasei asociaţii ruseşti „Narodnaia Volia“—Voinţa poporului,—celebră prin energia fără seamăn cu care odinioară ţinea în spaimă continuă lumea aristocraţiei ruse. Maria Polonsky, care a murit la Paris şi despre care e vorba aci, făcuse parte din comitetul executiv al teribilei societăţi, astăzi uitată în liniştea relativă ce s’a aşternut pe lumea nihilistă,cu totul deosebită de anarhia modernă a Europei apusane. Găsim în ziare testamentul acestei figuri revoluţionare . „Dorind să las prietenilor mei amintirea unei fiinţe iar nu a unui cadavru şi crezînd totodată că așa zisele „onoruri din urmă“ ce s’ar crede datori unia să arăte corpului meu ar fi o absurditate zadarnică, îl rog să dea pace trupului mort și să nu vie nici la patul meu de moarte nici la’ înmormîntare. Aceasta trebuie să se facă în chipul cel mai simplu : un convoiu de ultima clasă, o groapă comună. Mi-ar plăcea încă şi mai mult să fiu arsă după moarte, dar cu condiţia ca să mi se risipească cenuşa, iar nu să se păstreze. Nici discursuri, nici covoare, nici invitaţii, nici biografia—nimic. E nevoe să mai adaog că voia fi îngropată civil ?“ Iar într’un post-scriptum aceste observaţii: „In locuinţa mea se vor găsi citeva albituri şi rochii, care rog să fie dăruite gardiancelor cari m’au îngrijit la spital. Cît despre manuscrise şi scrisori, de multă vreme am obiceiul de a le ţine la loc foarte sigur ca să nu dau slugarnicului consul plăcerea de a intra în stăpînirea lor. Sper că domnul consul şi agenţii domniei sale îmi vor fi recunoscători că am luat această precauţiune ca să-l cruţ de un proces ruşinos, cum au mai avut în afacerea Savvitzky... etc.“ Se pare că în această afacere guvernul 1111 fusese condemnat la daune-interese în urma unor confiscări nedrepte. __________E X T E R N E Lastambul Două, trei zile încă—şi Sultanul Abdul Hamid va trebui sa dea un răspuns categoric somaţiunii celor patru Puteri dacă da sau nu se angajază ca pînă într’o lună de zile să evacueze Creta şi pînă în cincisprezece zile să înceapă retragerea oştirilor otomane Răspunsul se cere neaparat. Ba, guvernul Rusiei, în vederea unui refuz eventual, a şi chibzuit asupra modului cum va trebui să proceadă Puterile europene faţă de ambiţiosul sultan. Se va da ordin, pur şi simplu, amiralilor ca să grăbească pe toate căile, pe uscat şi pe apă, îmbarcarea şi repatriarea trupelor otomane, ceea ce va putea foarte lesne dă loc la complicaţii politice, mai cu seamă faţă cu prezenţa împăratului Wilhelm II în capitala Imperiului musulman. Deja presa franceză atrage luarea aminte a Suveranului aventurier că se poate să-i fie întreruptă vizita la Stambul prin neplăcute noutăţi. Adevărul e că sub această povaţă generoasă se ascunde marea neplăcere pricinuită ţărilor catolice, Franţei îndeosebi, de călătoria împăratului, german şi protestant, în orient unde odată cu persoana monarcului înaintează şi se stabileşte influenţa bisericei protestante şi a politicei germane. O polemică violentă s’a stîrnit acum de curînd asupra protectoratului european în Levant. Franţa pretindea pentru sine esclusiv protectoratul asupra catolicismului deşi după însăşi gazete inspirate de la Roma, există în Ierusalim multe instituţii catolice germane, deşi mutit mai puţine decit franceze. Protestantismul e mai de mult şi mai cu tărie împlîntat în Orient şi va căpătă o deosebită extindere mulţămită călătoriei lui Wilhelm II. Sunt diferite împrejurările cari pot pricinui dificultăţi politice în timpul călătoriei împăratului,—ca şi în jurul oricârii întîmplări. Niciri ca în diplomaţie nu mai e des adeverit proverbul că —nu se ştie dincotro sare iepurele. T Jnde’î premierul! Aţi văzut gravuri car! se vînd cu einel bani bucata, şi cari conţin ea subiect, un bal, o vînătoare, un banchet ete. Apoi urmează legenda, care totdeauna se alcătueşte din: unde’I epurele? căutaţi pe hoţ! satt unde e banditul. In numărul el de azi, Voinţa face in proză una din asemine gravuri enigmatice in josul căreia ne permitem să punem legenda: unde’i premierul ? Iată gravura: „Nu înţelegem pentru ce aceia cari dau „direcţia Drapelului, nu numai că refuză „pacea, dar încă caută să împedice, prin „ameninţări, pe cea mai mare parte din„tre ei ca să-şi reia locul în partid“. ACTUALITATE Contra anarhiei Toate guvernele Europei au primit din partea amiralului Canevaro o circulară privitoare la măsurile de apărare contra anarhiei internaţionale. Iată în scurt cuprinsul adresei ministrului afacerilor străine al Italiei: «De cîţiva ani, guvernele se găsesc în faţa unui fapt de o excepţională gravitate care reclamă în gradul cel mai înalt atenţiunea lor, în datoria ce au de a ocroti siguranţa statului şi a cetăţenilor. In toate ţările, autorităţile semnalează existenţa unei clase, mai mult sau mai puţin numeroasă, de oameni cu principii perverse şi a căror agitaţii criminale au singurul scop de a nimici temelia actualei întocmiri sociale, răsturnînd-o cu desăvîrşire. Aceşti exaltaţi cari nu se dau Îndărăt de la nici un atentat, fie cît de îngrozitor şi cît de nebun, profesează nişte principii pe care le denumesc ei însuşi principii anarhiste şi pe care le duc în pelerinagiile lor prin toată Europa, ajutaţi într’aceasta de o presă clandestină care apelează la violenţe, care glorifică cele mai odioase crime şi le predică drept mijlocul cel mai potrivit pentru a împlini războiul în potriva întregei societăţi. ...«Se pare că de-acuma înainte guvernele au datoria solidarităţii în faţa duşmanului comun şi de a-şi da un ajutor reciproc stabilit pe baza unui sistem de apărare şi bine chibzuit. ...«Omorul îngrozitor făptuit la Geneva şi care dă măsura de ce sunt în stare a săvîrşi acei mizerabili fără teamă, fără patrie, a hotărît pe guvernul regal al Italiei să iee iniţiativa unui schimb de vederi preliminarii pentru o înţelegere internaţională în scopul indicat mai sus. ...«Acest modus procedendi fiind pe deplin în armonie cu vederile guvernului M. S. Regelui, reprezentanţii noştri sunt rugaţi a aduce la cunoştinţa ministrului afacerilor străine a guvernului pe lingă care sunt acreditaţi şi de a-i da copie de pe această telegramă comunicîndu-i propunerea formală ce avem onoarea a-l adresa, pentru ca să binevoiască a adera la conferinţa internaţională ce se va convoca în scopul unei înţelegeri pentru apararea socială, înţelegere practică, permanentă în vederea putinţei de a combate cu succes anarhia şi pe adepţii ei. ----------------------------------------------- „Naţionala“ şi d-nul Gane Eram eu nedumerit şi înainte asupra multiplelor slujbe pe cari le îndeplineşte primarul oraşului nostru—dar acum, în urma unei întâmplări ciudate, mi-am perdut cu desăvîrşire socotelile. Ducînd grijă că mi se poate întîmpla cine ştie ce la alegerile viitoare, m’am hotărît să mă asigur la Naţionala pentru ca, dacă voia cădea sub loviturile convingătoare ale agenţilor liberali, cel puţin nevasta şi copiii să nu-mî rămîie pe drumuri. In scopul acesta am consultat o pancartă pe care o răspîndeşte d. Gane prin toate localurile publice, ca să-mî dau seama de condiţiile acestei operaţiuni. Cercetarea aceasta, însă, în loc să mă lămurească, m’a încurcat aşa încît ar putea trece două perioade de alegeri şi eu tot nu m’aşî dumeri cum, şi mai vîrtos unde să mă duc ca să îndeplinesc formalităţile pentru asigurare. Judecaţi şi d-voastre. Pe pancartă scrie că sunt agenţii în toate oraşele ţăreî, prin urmare şi în Iaşi—iar de desupt zice că reprezentanţa generală se află la d. Nicu Gane. Cum vedeţi, e aci o contradicţie : dacă sunt agenţii în toate oraşele ţăreî, tot agenţie trebue să fie şi la Iaşi, sau, dacă la Iaşi e reprezentanţă generală, tot reprezentanţe de acestea trebue să fie pretutindeni, deoarece pancarta Naţionalei nu spune că biurourile acestea, instalate în toate oraşele ţăreî, se numesc într’un fel la unele oraşe şi în altfel la altele. Dar contradicţia nu se sfîrşeşte aci. Imediat după înştiinţarea că reprezentanţa generală din judeţul Iaşi e la d. Nicu Gane, urmează indicaţia : casa Neuschotz, strada Ştefan cel Mare No. 2. Eu, vezi, aci m’am încurcat eu de tot: d. Gane şade în strada Butu, şi cu toate astea d. Gane e acasă la d-sa în casa Neuschotz ! Culmea nedumerire! mele, însă, e altundeva. Ceea ce cetirăţi aci nu e scris pe pancarta Naţionalei ci pe un petec de hirtie albă, lipit de d. Gane în josul acestei răbdătoare pancarte. Şi eu, curios din fire, m’am apucat de am ras hîrtia lipită de primar—şi ştiţi ce am găsit dedesubt ? In litere cît pumnul era tipărit: «Agent pentru judeţul Iaşi, d. Nicu Gane». Acum, ca să pricepeţi de ce sunt eu nedumerit, iată situaţia mea : Plec de acasă ca să mă asigur la Naţionala, întreb de agent, şi mi se răspunde că agent nu e, dar că e reprezentant general. Cercetez despre numele reprezentantului, şi mi se spune că e agentul Nicu Gane. Mă duc la d. Gane, în strada Butu, şi mă trimite la casa Neuschotz. Plec la Neuschotz şi întreb de d. Gane—dar sunt îndreptat la primărie. Aci mi se spune că d. Gane e la Senat, de unde aflu că e la Fălticeni, pentru procesul vechiletului. Acuma, de găsit l-aşi găsi eu pe d. Gane , dacă nu la casa proprie, la casa Neuschotz—şi de nu acolo, apoi la clubul liberal, căci la Senat şi la primărie nu se prea duce. Dar e altă dificultate: cu ce titlu mă asigură d. Gane ? Căci titlul de pe hîrtia albă nu e recunoscut de societate, şi titlul societăţeî nu-l recunoaşte d-sa. Numai într’un caz s’ar putea înlătura dificultatea—iscălind : reprezentant-general agent Nicu Gane. Dar cu atîta bătaie de cap te lipseşti de asigurare. Un cetăţean. British Museum Cari din noi n’a auzit vorbindu-i-se oricetindu-i-se despre British Museum, ca ceva din poveste. Această vastă bibliotecă şi colecţiune de tot ce e mai rar şi curios în lume a atras şi atrage pe tot călătorul spre Londra. In adevăr, in scurta mea şedere în Londra, [am crezut că-mi satisfac unei cerinţi de om, vizitînd acest muzeu. întors pe la 1 p. m. de la Greenwich cu vaporul pe Tamisa, luai grija a dejuna la otelul, unde trăsesem, şi unde se vorbea franţuzeşte şi menu-ul era francez, căci de altfel cu Room grill al Inglezului rămîi pîcîlit. Pe la 2 eram gata; chem un birjar. In Londra sunt peste 20,000 trăsuri, din care cea mai mare parte sunt cu două roate, și se numesc de Engleji hansom. Să ne închipuim un cupeu tăiat în două, partea pusă pe roatele de dinapoi. Pasagerul să sue pe o scară așezată dinapoia calului. Odată așezat în hansom, două uşiţe te închid in lăuntru ca la landourile noastre. Birjarul are capra sus deasupra hansomului in partea dindărăt. Odată suit în hansom nu mai poţi comunica cu birjarul; de aceia trebuie să-i spui lămurit unde vrei să mergi, căci la din contra te duce unde crede el. Din Leicester Square am apucat pe Charing Gross road, apoi pe Shaftesbury avenue, pe Nerv Oxford street şi după o mică cotitură pe stradela Museum iată-mă ajuns in faţa palatului muzeului. Aspectul negricios al palatului, ca al tuturor clădirilor din Londra din causa fumului de cărbuni ce pluteşte veşnic în atmosferă—îţi impune o tăcere, înaltul grilaj, ce încunjură clădirea dinspre strada Great Rusell street, cum şi marile porţi cu lei îţi fac şi mai impunătoare clădirea. Faţada are 113 m. lungime şi numără 44 coloane în stil ionic, înalte de 13 m. O scară cu 12 trepte și largă de 33 m., dă loc intrării în vestibul. Cum intri in vestibul îl îndreaptă statuia lui Shakespeare, sculptată de Roubillac, şi dăruită muzeului de actorul Garrick. Statuea e mică și ne arată supt forme plastice figura meditativă a marelui dramaturg englez. In fundul vestibulului al sala de inscripţii grece şi romane; apoi In fund de tot vasta sală de lectură, a cărei intrare nu e liberă. La drepta al sala manuscriptelor şi a bibliotecelor, vaste săli în care tot ce e raritate se găseşte, iar cărţile stau îngrămădite în dulapuri cît păreţii de mari. In faţa acestui nămol de cărţi rămîi ca trăsnit de munca omenească,’ ce s’a depus în cursul timpurilor, muncă ce e imposibil fiecărui de scrutat cel puţin în infima sa parte. Lungimea rafturilor de cărţi ni se spune în bedekerul nostru ar fi de 64 km. Inchipuiţi-vă din Iaşi la Vaslui aşezate cărţile una lîngă alta şi încă de-abia vă veţi face idee de bogăţia salelor de cărţi din biblioteca regelui! Am perindat vasta sală a manuscriptelor, singură cea mai interesantă pentru progresul scrierii din vechi. Cele mai curioase şi rarisime exemplare scrise cu toate alfabetele şi în toate limbele. Acolo zace şi textul Evangheliarului din Londra, manuscript scris de Radu Grămăticul din Măineşti pentru aventurierul domn Petru Cercel. E greu să te dai dus din această sală. Trec din nou prin vestibul şi rădic scările în stingă. Cele mai variate petre îţi arată că acolo ai satele cu antichităţi. Cum intri dai în sala etruscă, sala pietrelor preţioase şi a monedelor, de aici ţi se deschide vederea în un vast salon, despărţit în 4 camere, ce dau din una în alta, bronzuri şi antichităţi greco-romane. In fund ţi se deschide 2 rînduri de săli paralele: sala egipteană şi asiriană, unde al momii, o colecţie ce’a mai bogată după cea din Egipt.’ Tot ceea ce a produs geniul omenesc de veacuri în toate colţurile lumel e adunat acolo, că tu simplu turist rămîi buimăcit de varietatea lucrurilor exprese. In aripa din dreapta ai galeria etnografică, cea mai bogată din lume, căci găsim acolo representate toate costumele şi uneltele de viaţă din toată lumea de unde vaporul englez a dus puterea şi stăpînirea englezască, ai să găseşti tipurile reprezentate în galeria etnografi