Opinia, noiembrie 1898 (Anul 2, nr. 146-169)
1898-11-01 / nr. 146
e.OPINIA au văzut un talent l-au dat la o parte. Or, când, în propriul lor partid, a văzut că se ridică cineva mai presus de cel care este în capul guvernului, 1-au pus îndărăt, și astăzi din vechiul partid liberal s’au ales cu Paladi, Stoicescu și ceilalți. (Aplause). Deci, nici sub punctul de vedere al demnităţei individuale guvernul de astăzi nu a făcut absolut nimic. Este inutil a-i mai întreba, căci pentru dînşii cuvintele însemnează totul şi fapta nimic. D-lor, cred, că dacă se vor zice liberali şi vor fi antiliberali, şi că dacă vor da la o parte pe cei mai meritoşî şi vor pune pe cei mai proşti înainte, cred că dvs. aveţi să urmaţi drapelul care acopere marfa cea mai proastă. Cînd se întreba d. Take Ionescu că de unde le vine atîta curagiu, se poate răspunde că, din acest lucru, ei au încredere în farmecul cuvîntului şi un mare dispreţ pentru înţelepciunea poporului pe care vor să-l guverneze. (Aplause). Dar în cestiunea naţională ? D-lor, ce vrea să zică o cestiune naţională? Cestiune naţională însemnează suma unor idei, unor tendinţe comune, cari izvorăsc din caracterul unui popor; şi nu se apără mai bine ideia naţională decit atunci cînd se dă activităţea unui popor cea mai mare desfăşurare. Ştiţi că cestiunea naţională nu se mărgineşte totdeauna în limitele unui Stat, ea trece cîte o dată peste hotare, căci nu numai în Romînia sunt oameni cari să fie mîndri de limba lor, nu numai în Romînia liberă sunt oameni cari zic: suntem romîni şi romînî voim să rămânem. (Aplause prelungite). Că aceasta ne este uşor nouă Romînilor liberi, o ştiţi cu toţii; este mai greu acolo unde neamul nostru are a se lupta cu adversari milenari, o ştiţi iar cu toţii. Dar cum să le venim în ajutor ? Oare le venim în ajutor dacă pe uliţele Bucureştiului punem vreo cîţîva tineri ca să apere cestiunea naţională? Oare pentru că la adăpostul libertăţilor noastre constituţionale am făcut o procesiune la statua lui Mihai Viteazul, oare aceasta are să îmbărbătească pe fraţii noştri în lupta grozavă ce o duc în afară de hotarele noastre? Nu, aceasta nu le face decît rou în loc să le facă bine. Adevâraţii oameni cari au lucrat pentru idealul naţionalităţeî noastre ştiţi cari sunt? Sunt acei dorobanţi cari au redeşteptat vitejia strămoşească pe cîmpiele Bulgariei. (Aplause prelungite). Ei au făcut mai mult pentru neamul romînesc decît acei cari ţipă pe uliţe. Alexandri, care în poeziele lui a ridicat limba romînească la o înălţime aşa de mare cum o admiraţi cu toţii, a făcut mai mult pentru neamul romînesc de cit acei cari cîntă în orî-ce ocazie «Deşteaptă-te Romín». (Aplause). De aceea D-lor, cestiunea naţională nu se tranşează dincolo de hotare. Cestiunea naţională se tranşează aci în ţara noastră, aci se lucrează, aci se dovedeşte că putem face ori-ce sacrificii şi că putem desfăşura orî-ce dorinţe pentru a arăta și de acum înainte ca și în trecut, că suntem vrednici de a fi mândri de limbă și neamul nostru. (Aplause). Pentru aceasta ce au făcut cei care ne guvernează? Absolut nimic. Ați văzut că actualul prim ministru a fost contra răsboiului, va să zică dacă ar fi mers după el, vitejia strămoşească nu ar fi fost redeşteptată şi dacă ar fi mers după el nu ar fi astăzi Romînii din Transilvania, Bucovina, Basarabia şi cei din Macedonia, mîndri de neamul lor de cum era mai înainte. (Aplause). In literatură, în ştiinţă, cari sunt roadele activităţeî lor ? Cîteva tratate de numismatică şi cîteva cărţi de statistică (ilaritate). Ei bine, cu acestea nu se înalţă inima romînească şi prin urmare vedeţi că nici sub punctul de vedere al liberalismului, nici sub punctul de vedere al naţionalităţeî n’au făcut nimic, n’au dreptul să invoace farmecul acestor cuvinte, fiindcă farmecul cuvintelor fără fapte este ca dresul la femeile bătrîne. (Aplause prelungite). ...Eu, D-lor, se înţelege că, dacă am venit să vă vorbesc este că înţeleg şi eu ca d-l Take Ionescu că momentul este grav şi că mult atîrnă de votul d-v, dar nu împărtăşesc dilema in care s’a pus d-sa. Poate să fim bătuţi în alegeri, însă eu tot voi zice ca Galileo e pur si muove. Cu toate că ei nu merită încrederea d-v, poate să le-o daţi, dar noi vom merge luptînd înainte avînd încrederea că va veni o zi în care acest popor desamăgit va şti cu energie să pue la loc pe cel care l-a amăgit aşa, în puterea cuvintelor de liberalism şi de naţionalism. Dacă aşi crede altfel, ar trebui să cred că puterea adevărului este o vorbă goală de sens. Sunt convins că la fine dreptatea are să iese şi că, cu cît vor sta mai mult la putere, căderea are să le fie teribilă, căci are să fie pentru dînşii eternă. (Aplause). Iată D-lor, pentru ce ne-am adresat opiniuneî publice ieşene, iată d-lor pentru ce aducem acestui guvern acuzaţiunile cele mai puternice şi întemeiate, şi iată pentru ce noi, orîcare ar fi resultatul, avem încrederea absolută că ziua resplăţei, ziua pedepsei va veni. (Aplauze prelungite). Discursul d-lui general Manu D. General G. Manu. Iubiţi cetăţeni, şi, neapărat mulţi dintre d-voastre iubiţi alegători ai mei, î mi am rezervat cuvîntul la urmă deoarece cred că sunt dator, având aceleași idei cu d-voastre, să vă arăt o obligațiune care vă revine. Domnilor, la alegerea politică de acum patru luni, aţi avut buna voinţă să judecaţi între elementul care ne conduce şi elementul conservator, care combătea regimul liberal, şi aţi ales elementul conservator, şi mi-aţi încredinţat mandatul de a reprezenta pe ieşeni în Senat. V’am mulţumit atunci şi vă mulţumesc din nou, dar sunt dator să vă atrag atenţiunea asupra obligaţiunei ce aţi luat prin această alegere. Alegerile comunale de la 1 Noembre, vi s’a spus de către toţi oratorii partidului conservator, dar chiar de oratorii partidului liberal, au un caracter politic iar nu pur gospodăresc, şi prin urmare sunteţi din nou puşi a judeca între partidul conservator şi partidul liberal, şi a da voturile acelui partid care credeţi că merită încrederea d-voastre. Suntem, dar, datori să examinăm dacă, politiceşte, de acum trei patru luni, de la ultima alegere, partidul care ne guvernă, sau mai bine zis d. Sturdza, care personifică întreaga direcţiune a partidului, s’a amendat, dacă s’a îndreptat, dacă n’a comis greşeli noue cari fac şi mai imperioasă pentru d-voastre datoria de a-l alunga de la putere şi de a indica prin alegerile de faţă că faceţi o alegere politică iar nu o alegere comunală Domnilor, două fapte nou- politice au venit să se adaoge, din partea d-lui Sturdza, la greşelile comise de mai înainte, pe cari în diferitele noastre întruniri am avut ocazia să vi le arătăm şi să le criticăm. Acele două fapte sunt: în cestiunea naţională, ceva nou ; şi în cestiunea religioasă, o păcătoşie nouă. (Apaluse). In cestiunea naţională cunoaşteţi cu toţii destăinuirile ce a făcut în Cameră onor. d. Take Ionescu , cunoaşteţi cu toţii că acele destăinuiri să referă’ mai cu samă la refuzul subvenţiuneî ce se dă de cătră, român şcolilor din’ Braşov statul ca să se întreţină acolo cultul limbei JEAN LERMINA CUIUL .Insă îmi răspunsei imediat: Accidentul putuse fi preparat astfel ca să aibă loc numai decît în lipsa sa. Mai mult încă, el prevăzuse foarte bine că nevăzîndu-1 la cafenea, va veni cineva să-l caute. In fine ca extrem, nu spusese el femeei sale cînd esia. Nu uita să vîrl paserea în casă... -- E lămurit, strigai eu intreruptndu-1. — Lasă-mă să mlntui. Pentru a putea zice că în adevăr omul acesta era un asasin, trebuia să mai am încă probe. Mai întâi în curte găsim cuiul ce produsese accidentul. Iată-1, e un cuiu lung și care n’a fost bătut în părete, căci n’are petele albe de var, care să probeze că a stat mai mult timp. Pe urmă ț’aduci aminte încă, că pe drum m’am suit la biurou un moment. De dimineață observasem pe Lambert foarte îngîndurat; îl văzusem mîsgîlind ceva pe o hîrtie, pe care apoi o asvîrli boțind-o. Cu privirea mea străpungătoare, observasem forma acestor trăsături. Sara alergăl la locul sau, şi găsii bucata de hîrtie.» (SFÎRŞIT). Convocare Domnii membri ai Primei Societăţi de Economie din Urbea Iaşi, sunt convocaţi în adunare generală, sesiune extraordinară, conform art. 51 alin. 2, pentru Duminică în 1 a lunei Noemvrie a. c. oara 12 şi jum. din zi, în localul propriu al Societăței din strada Palat şi Ştefan Cel Mare No. 1. La ordinea zilei conform art. 55 al. 2 sunt următoarele cestiunî: I. Alegerea unui Casier în locul regretatului Alex. Nanu, reposat. II. Discutarea propunerei de a se da o recompensă de doi (2) la mie din averea socială, odată pentru totdeauna, soţiei şi copiilor, neeşiţi din casa părinţască, al defunctului Alexandru Nanu, fost casier al acestei societăţi.* Comitetul de Administraţie al primei societăţi de Economie din Iaşi De Inchiriet chiar de la 1 Octombrie casele No. 83 din strada Sărărie , salon, antret, 2 odăi, etac, bucătărie, beciu, cămară pentru lemme etc.; informatiuni acolo. De Vînzare Casele situate în str. Spancioc No. 20 lîngă grădina Lunca, (Tataras). A se adresa la Redacţie. Feriţi-vă de falsificatorî Adevărate Tuburi Job sunt numai la Librăria M. Haifler şi cu a sa iniţială pe cutie; toate celelalte sunt false. Falsificatorii de se găsesc jigniţi să se plîngă romîneşti şi dragostea fiilor noştri de acolo pentru neamul lor (Aplauze). D. Sturdza nu numai că a refuzat de a da această subvenţiune, dar expune Romînia la o nouă umilire prin faptul că direcţia gimnaziului din Braşov a fost nevoită să intenteze statului nostru un proces, ca să-i continue subvenţia ce i se cuvenea după actele şi donaţiunile anterioare, cea ce Romînia da de bună voie fără să cîntărească cotitatea sumei, care da mult mai mult decît era prescris, numai ca să arăte iubirea şi dragostea neamului romînesc din Romînia liberă de neamul romînesc din Ungaria, fără nici un fel de intenţiune rea politică, decît numai pentru a întreţine cultul limbei române de acolo şi iubirea de neam; ei bine, cea ce noi dam de bună voie, astăzi suntem expuşi să fim condemnaţi de tribunale ca să le servim. Prin urmare, d. Sturdza a comis nu numai un act antinaţional, dar mai expune România la o umilire din cauza nepriceperei şi încăpăţinărei sale. (Aplauze). Cealaltă cestiune care a venit să se adaoge la greşelile sale, este redeşteptarea cestiunei religioase, este redeşteptarea schismei în biserica romina, căci, cînd d. Sturdza s’a dus la Craiova şi a deconsiderat sentinţa Sinodului care redresa greşala comisă, şi cînd d. Sturdza vine şi spune că partidul disident împreună cu conservatorii ar fi inţiat atmosfera, şeful guvernului comite un act antireligios, care expune la două consecinţe cari nu pot decît să deprecieze valoarea şi prestigiul preşedintelui de consiliu ; pe de altă parte, d. Sturdza s’a expus să fie tratat de mincinos de către foştii săi colegi din minister, de cei cari se zic astăzi drapelişti! A doua consecinţă la care s’a expus d. Sturdza este de a fi tîrît înaintea tribunalelor de către fostul mitropolit ca un om care a calomniat, şi prin urmare avem un prim ministru acuzat de calomnie şi care mai stă încă în capul guvernului—ca cum acolo nu ar reprezenta demnitatea română. Aşa fiind, alegerile ce avem la 1 Noembrie, sunt alegeri politice. D-voastre trebue să vă puneţi întrebarea: dacă trebuie să vă deziceţi, sau dacă trebue ca poliţa trasă prin alegerea mea să o plătiţi la 1 Noembrie, rămînînd constanţi şi consecvenţi cu votul ce aţi dat. Eu, domnilor, găsesc că suntem datori să profităm de orice ocasiune se prezintă ca să arătăm adevarată voinţă a ţărei. Pentru că vi se cere votul, vă rog să aveţi grijă a da acestui vot caracter polic şi să achitaţi poliţa pe care aţi tras-o chiar d-voastră asupra d-voastră înşi vă. In consecinţă vă rugăm ca, potrivit înţelegere! am luat la consfătuirea care a avut loc în Iaşi dăunăzi, să binevoiţi a vota, pentru alegerea de la 1 Noembre, următoarele persoane: Colegiul I. Cogălniceanu Grigore Rossetti G. Dimitrie Filipescu Teodosie, doctor Pogor Vasile Bădărău A. Alexandru Șerban D. George Greceanu Dimitrie Ianov loan Tassian Dimitrescu A. colonel Misir Petru. Colegiul al ll-lea Catargi Nicu Vasiliu loan preot Grigorescu Constantin Botez V. Nicu Dabija G. Alexandru Catargi A. Gheorghe Costăchescu Gheorghe Căpitan Daraban Gheorghe Botez N. Gheorghe. De Inchirietetarul de sus al caselor No. 69 strada Ghica Vodă de la 26 Octomvrie a. c. a se adresa la proprietar, H. V. Buiu. TE'ojrr&rte am p rime fi A* tipuri. 5 pentru uie,marea imediată a cărţilor adrese, cerealări etc. Manuar« uşoară şi preţurile ieftine pun pe fle-care 1« posibilitatea a poseda o tipografie, ac&rel avantagiuri i'au constatat In modul cel mai strălucit în toate |eerentele comerciale. Preţul une! tipografii complecte ca tipuri şi accente rominesel, catetă ele* .a.jtâ, ea mânere, 400 tipuri ţi tampon de tu* este Lei 11.—. e figQpN Pentru Leî 17 trimit ceasul pentru Bărbaţi Ancer Rem. eu S capace, acoperite cu • adevărat* pătură de aur 18 carate, cu 20 Rubine. Atenţiiuie ! Acest ceaa nu este de metalul numit Goldin nici imit&țiune, ci de aur ani* ag« care concurează cu un GEAS df 40f Lei. Mărim« pentru Dam* numai Lei §&* Un frumos lanț Lei 4. — Gratis trimit taraiogul. Trimiterea s® face franco d*vporto contra Rambor». Adresa: Nu.Vies*a, II, TaDoratrMNM & Și, d-lor, cînd vă veți îndeplini datoria’ de cetăţeni iubitori de patrie, veţi arăta înşiv’ă care este adevărata dorinţă a cetăţenilor Romîniei. (Aplause prelungite). mm Discursul d-luî Bădăran D. Bădărău: Deşi orele sunt înaintate să-mi permiteţi ca în cîteva cuvinte să vă arăt şi mai precis cum pe lingă motivele de ordine politică, ce fac pe fruntaşii conservatori de a veni să vă ceară un vot de manifestare nu numai în cutare direcţiune de administraţie comunală dar şi un vot de manifestaţie politică, cum acest vot, din cauza administraţiei rele de azi, ar fi un act de mare înţelepciune din partea dv. D-lor, administraţiunea şi îmbunătăţirile mari făcute de ea sunt legate de la 1870 încoace vecinie de numele partidului conservator. D-lor, nu se putea o administraţiune comunală eşită din aceaşi şcoală şi formată din acelaşi gen de oameni, această administraţiune comunală nu se putea să facă excepţie şi nu seamănă întru nimic cu acea care ne guvernează la centru, căci dacă la centru e vorba de lupte politice şi e vorba de coterie, de aranjarea intereselor fiecărui din partid, să nu credeţi că, în administraţiunea comunală, oameni deprinşi ca exemple de la conducătorii lor, aceşti oameni în administraţiunea comunală au să facă excepţie. (Aplause). D-lor, vi se cere să reînoiţi încrederea în ce priveşte administraţia comunală, pe numele d-lui Gane. D-lor, d. Gane a mai fost primar şi a lăsat în adevăr urme despre administraţia comunală dar veţi vedea că aceste urme nu se datoresc valoarei sale personale, nu se datoresc fericitelor sale inspiraţiuni nici atunci şi cu atît mai puţin astăzi şi în viitor. D-lor, d. Gane a lăsat urme în ultimele timpuri ale guvernului conservator şi mulţi dintre dv. ştiţi că d. Gane în epoca de înflorire a fost pur şi simplu un primar conservator la Iaşi şi cînd s’au făcut primele lucrări de civilizare ale acestui oraş, d. Gane le-a făcut în virtutea absolutei încrederi ce d. Catargi o avea în administraţia comunală. (Aplauze). D-lor, credeţi că de la 1875 pînă la 1888 n’a mai fost consiliu comunal liberal, primar liberal şi dacă a fost in aceşti 13 ani cari sunt lucrările făcute pentru civilizarea acestui oraş? Nimic, absolut nimic, era o administraţie comunală pur de expedient. (Aplause). S’a întors partidul conservator din nou la putere şi o nouă eră de progres şi civilizaţiune a acestui oraş s’a deschis. Sub această administraţiune s’a umplut lada comunei cu milioane cari au dispărut ca prin farmec sub actuala administraţiune, milioane mai mult dăruite fiind ca să fim serioşi, suntem ieşeni şi ne putem mîndri cu avuţia noastră, dar să recunoaştem adevărul, moşiele comunei cari au fost plătite şase milioane şi toate aceste moşii cînd au fost evaluate cu adevărata valoare aveau numai trei milioane încît dacă Iaşii sub administraţia comunală şi-a umplut lada cu şase milioane, trei milioane erau dar făcut oraşului Iaşi de d. P. Carp ministru al domeniilor. (Aplause). D-lor, cum a croit d-lul împărţirea acestor milioane ? Pe lîngă lucrările mari de edilitate comunală, aducerea apei, aleatoriu, s’a mai adăogat teatru şi şcoli. Şi cînd partidul conservator a căzut de la putere, administraţiunea conservatoare,din care făceam şi eu parte a fost disolvată. Motivul ? Dacă aveţi timp liber, într’o zi să citiţi Monitorul comunal. Consiliul comunal avea sub mina sa un întreprinzător liberal, pe arhitectul Vănescu. Erau cu dînsul multe încurcături şi procese. Se ruina şi omul, era încurcată şi comuna. Consiliul comunal — şi unii chiar nu cunoşteau pe Yănescu—a căutat să aranjeze lucrurile prin o transacţiune. Aceasta a însemnat pentru liberali un motiv de disolvare. Domnilor, după o săptămînă, chiar acea transacţie, punct cu punct, a fost întărită la tribunal de către actuala administraţiune comunală. Ce s’a petrecut cu alte lucrări în curs? Lucrările pentru darea în întreprindere a iluminatului erau pregătite. Licitaţiunea, însă, s’a făcut sub actualul consiliu, au venit concurenţi, şi lucrarea se va face de consiliul actual, dar pe baza lucrărilor şi a unui întreg şir de planuri şi programe de lucrări făcute de conservatori. Tot astfel d-lor se laudă cu o mulţime de lucrări cari sunt absolut preparate de noi, cum este rîpa galbenă şi bulevardul. O voce. Aui făcut pavilionul de la curse. B. Al. Bădăreu. D-voastre ştiţi ce vă aşteaptă în viitor. Milioanele au dispărut şi noul împrumuturi au fost contractate pe baza lucrărilor începute. Dumnezeu ştie la ce va ajunge împrumutul proiectat. Ce aui făcut pentru higiena oraşului? Nimic. In, zadar insă, se laudă d-lor cu lucrările făcute în cestiunea apei. Au angajat pe un tînăr inginer să facă experienţe. Cu acel inginer comuna a intrat apoi în proces şi este şi astăzi în proces. Apa aşteaptă şi cînd vor face aceste lucrări vor vedea că le vor face cu împrumuturi colosale căci şi restul de milioane a dispărut. Să vedem cită deosebire este în modul de a lucra, între el şi noi. Au continuat facerea şcolilor. In timpul nostru ele se dau în antrepriză şi aveam un serviciu technic care controla aceste lucrări. Ei bine, d-lor au găsit mijlocul ca din aceste lucrări aşa de simple, au găsit aci ocaziunea de a sustrage milioanele din ladă pentru a satisface cerinţele electorale. Pentru aceasta au instituit un consiliu comunal special care să supravegheze aceste şcoli cari să aibă diurnă în permanenţă. Au găsit un alt mijloc de a aduce un fost arhitect al comunei, concediat de partidul conservator care era ocupat mai mult cu autorizări pentru separaţiuni decît cu crearea de îmbunătăţiri. Şi l’a adus fiind că e bun agent electoral, plătit, însă, tot din fondul milioanelor. Nu s’a mulţumit, însă, numai cu aceasta. Astfel, pentru fiecare şcoală a pus cîte un agent electoral ca să supravegheze materialul ce se aduce şi pentru care face raport. In realitate, însă, aceştia nu sunt decît agenţi electorali, plătiţi tot din acele milioane. Iată exemplu de administraţie comunală şi este o primejdie ca ea să mai fie în mînile acestor oameni. Afară de acestea d. Gane după cum este agent la Naţională cu numele, şi preşedinte al Senatului cu numele este şi primar tot cu numele fiindcă toată primăria este în minele d-lui Tăcu de care nu sunt mulţumiţi nici liberalii fiindcă e o foarte mare luptă cine are să reprezintepe viitorul primar, va fi tot d. Iorgu Tăcu sau Ghiţă Săndulescu. Apoi ce siguranţă aveţi dv. că nu are să mai fie d. Tăcu şi ce siguranţă chiar dacă va veni un altul, ce siguranţă veţi avea dv. că lucrurile au să meargă bine. (Aplause). Cum a trăit acest consiliu ? Dv. ştiţi în ce stare a ajuns. La început 19 consilieri, rînd, pe rînd apoi mulţi dintre ei s’au arătat neîncrederea lor în administraţia comunală şi încă şi cei cari au fost aleşi. D.’Tacu, data trecută găsise o formulă : ce am h 4 * 4 « Jfl Usina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU Str. Ştefan cel mare Sfp. 2 (casa Aeuschotz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instalaţiuni exterioare şi interioare ale ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţionatelor instalaţiunî. Avem întotdeauna un deposit însemnat de material electric de cea maî bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face preţurile cele mai avantajoase esecutînd lucrările în modul cel mai solid şi după regulele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expoziţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi orice alte informaţiunî relative, „nt gratuite Facem înlesniri de plată Biururile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima DIRECŢIiJJfEA I I I I I I I I I I I i I I II