Opinia, noiembrie 1898 (Anul 2, nr. 146-169)

1898-11-01 / nr. 146

e.OPINIA au văzut un talent l-au dat la o parte. Or, când, în propriul lor partid, a văzut că se ridică cine­va mai presus de cel care este în capul guvernului, 1-au pus îndărăt, și astăzi din vechiul partid libe­ral s’au ales cu Paladi, Stoicescu și cei­lalți. (Aplause). Deci, nici sub punctul de vedere al demnităţei individuale guvernul de as­tăzi nu a făcut absolut nimic. Este inu­til a-i mai întreba, căci pentru dînşii cu­vintele însemnează totul şi fapta nimic. D-lor, cred, că dacă se vor zice liberali şi vor fi antiliberali, şi că dacă vor da la o parte pe cei mai meritoşî şi vor pune pe cei mai proşti înainte, cred că d­vs. aveţi să urmaţi drapelul care aco­pere marfa cea mai proastă. Cînd se întreba d. Take Ionescu că de unde le vine atîta curagiu, se poate răspunde că, din acest lucru, ei au în­credere în farmecul cuvîntului şi un mare dispreţ pentru înţelepciunea poporului pe care vor să-l guverneze. (Aplause). Dar în cestiunea naţională ? D-lor, ce vrea să zică o cestiune na­ţională? Cestiune naţională însemnează suma unor idei, unor tendinţe comune, cari izvorăsc din caracterul unui popor; şi nu se apără mai bine ideia naţională de­cit atunci cînd se dă activităţea unui popor cea mai mare desfăşurare. Ştiţi că cestiunea naţională nu se mărgineşte totdeauna în limitele unui Stat, ea trece cîte o dată peste hotare, căci nu numai în Romînia sunt oameni cari să fie mîn­­dri de limba lor, nu numai în Romînia liberă sunt oameni cari zic: suntem ro­­mîni şi romînî voim să rămânem. (Aplause prelungite). Că aceasta ne este uşor nouă Romî­­nilor liberi, o ştiţi cu toţii; este mai greu acolo unde neamul nostru are a se lupta cu adversari milenari, o ştiţi iar cu toţii. Dar cum să le venim în a­­jutor ? Oare le venim în ajutor dacă pe uliţele Bucureştiului punem vre­o cîţî­­va tineri ca să apere cestiunea naţio­nală? Oare pentru că la adăpostul li­bertăţilor noastre constituţionale am fă­cut o­ procesiune la statua lui Mihai Viteazul, oare aceasta are să îmbărbă­­tească pe fraţii noştri în lupta grozavă ce o duc în afară de hotarele noastre? Nu, aceasta nu le face de­cît rou în loc să le facă bine. Adevâraţii oameni cari au lucrat pen­tru idealul naţionalităţeî noastre ştiţi cari sunt? Sunt acei dorobanţi cari au redeşteptat vitejia strămoşească pe cîmpiele­ Bulgariei. (Aplause prelungi­te). Ei au făcut mai mult pentru nea­mul romînesc de­cît acei cari ţipă pe uliţe. Alexandri, care în poeziele lui a ridicat limba romînească la o înălţime aşa de mare cum o admiraţi cu toţii, a făcut mai mult pentru neamul romînesc de cit acei cari cîntă în orî-ce ocazie «Deşteaptă-te Romín». (Aplause). De aceea D-lor, cestiunea naţională nu se tranşează dincolo de hotare. Ces­tiunea naţională se tranşează aci în ţara noastră, aci se lucrează, aci se dove­deşte că putem face ori-ce sacrificii şi că putem desfăşura orî-ce dorinţe pen­­tru a arăta și de acum înainte ca și în trecut, că suntem vrednici de a fi mân­­dri de limbă și neamul nostru. (Aplause). Pentru aceasta ce au făcut cei care ne guvernează? Absolut nimic. Ați vă­zut că actualul prim ministru a fost con­­tra răsboiului, va să zică dacă ar fi mers după el, vitejia strămoşească nu ar fi fost redeşteptată şi dacă ar fi mers după el nu ar fi astă­zi Romînii din Transilvania, Bucovina, Basarabia şi cei din Macedonia, mîndri de neamul lor de cum era mai înainte. (Aplause). In literatură, în ştiinţă, cari sunt roa­dele activităţeî lor ? Cîte­va tratate de numismatică şi cîte­va cărţi de statistică (ilaritate). Ei bine, cu acestea nu se înal­ţă inima romînească şi prin urmare ve­deţi că nici sub punctul de vedere al liberalismului, nici sub punctul de ve­dere al naţionalităţeî n’au făcut nimic, n’au dreptul să invoace farmecul aces­tor cuvinte, fiind­că farmecul cuvintelor fără fapte este ca dresul la femeile bă­­trîne. (Aplause prelungite). ...Eu, D-lor, se înţelege că, dacă am venit să vă vorbesc este că înţeleg şi eu ca d-l Take Ionescu că momentul este grav şi că mult atîrnă de votul d-v, dar nu împărtăşesc dilema in care s’a pus d-sa. Poate să fim bătuţi în alegeri, însă eu tot voi zice ca Galileo e pur si mu­­ove. Cu toate că ei nu merită încrede­rea d-v, poate să le-o daţi, dar noi vom merge luptînd înainte avînd încrederea că va veni o zi în care acest popor de­­samăgit va şti cu energie să pue la loc pe cel care l-a amăgit aşa, în puterea cuvintelor de liberalism şi de naţiona­lism. Dacă aşi crede alt­fel, ar trebui să cred că puterea adevărului este o vorbă goală de sens. Sunt convins că la fine dreptatea are să iese şi că, cu cît vor sta mai mult la putere, căderea are să le fie teribilă, căci are să fie pen­tru dînşii eternă. (Aplause). Iată D-lor, pentru ce ne-am adresat opiniuneî publice ieşene, iată d-lor pen­tru ce aducem acestui guvern acuzaţiu­­nile cele mai puternice şi întemeiate, şi iată pentru ce noi, orî­care ar fi resul­­tatul, avem încrederea absolută că ziua resplăţei, ziua pedepsei va veni. (A­­plauze prelungite). Discursul d-lui general Manu D. General G. Manu. Iubiţi cetăţeni, şi, neapărat mulţi dintre d-voastre iubiţi alegători ai mei, î mi am rezervat cu­­vîntul la urmă de­oare­ce cred că sunt dator, având aceleași idei cu d-voastre, să vă arăt o obligațiune care vă revine. Domnilor, la alegerea politică de a­­cum patru luni, aţi avut buna voinţă să judecaţi între elementul care ne conduce şi elementul conservator, care combătea regimul liberal, şi aţi ales elementul conservator, şi mi-aţi încredinţat man­datul de a reprezenta pe ieşeni în Senat. V’am mulţumit atunci şi vă mulţu­mesc din nou, dar sunt dator să vă a­­trag atenţiunea asupra obligaţiunei ce aţi luat prin această alegere. Alegerile comunale de la 1 Noembre, vi s’a spus de către toţi oratorii parti­dului conservator, dar chiar de oratorii partidului liberal, au un caracter politic iar nu pur gospodăresc, şi prin urmare sunteţi din nou puşi a judeca între par­tidul conservator şi partidul liberal, şi a da voturile acelui partid care credeţi că merită încrederea d-voastre. Suntem, dar, datori să examinăm da­că, politiceşte, de acum trei patru luni, de la ultima alegere, partidul care ne guvernă, sau mai bine zis d. Sturdza, care personifică întreaga direcţiune a partidului, s’a amendat, dacă s’a îndrep­tat, dacă n’a comis greşeli noue cari fac şi mai imperioasă pentru d-voastre da­toria de a-l alunga de la putere şi de a indica prin alegerile de faţă că faceţi o alegere politică iar nu o alegere co­munală Domnilor, două fapte nou- politice au venit să se adaoge, din partea d-lui Stur­dza, la greşelile comise de mai înainte, pe cari în diferitele noastre întruniri am avut ocazia să vi le arătăm şi să le criticăm. Acele două fapte sunt­: în ces­tiunea naţională, ceva nou ; şi în cesti­unea religioasă, o păcătoşie nouă. (A­­paluse). In cestiunea naţională cunoaşteţi cu toţii destăinuirile ce a făcut în Cameră onor. d. Take Ionescu , cunoaşteţi cu toţii că acele destăinuiri să referă’ mai cu samă la refuzul subvenţiuneî ce se dă de cătră, român şcolilor din’ Braşov statul ca să se întreţină acolo cultul limbei JEAN LERMINA C­UIUL .Insă îmi răspunsei imediat: Acciden­tul putuse fi preparat astfel ca să aibă loc numai de­cît în lipsa sa. Mai mult încă, el prevăzuse foarte bine că nevă­­zîndu-1 la cafenea, va veni cine­va să-l caute. In fine ca extrem, nu spusese el femeei sale cînd esia. Nu uita să vîrl paserea în casă... -- E lămurit, strigai eu intreruptndu-1. — Lasă-mă să mlntui. Pentru a pu­tea zice că în adevăr omul acesta era un asasin, trebuia să mai am încă probe. Mai întâi în curte găsim cuiul ce pro­dusese accidentul. Iată-1, e un cuiu lung și care n’a fost bătut în părete, căci n’are petele albe de var, care să pro­beze că a stat mai mult timp. Pe urmă ț’aduci aminte încă, că pe drum m’am suit la biurou un moment. De dimineață observasem pe Lambert foarte îngîndu­­rat; îl văzusem mîsgîlind ceva pe o hîrtie, pe care apoi o asvîrli boțind-o. Cu privirea mea străpungătoare, obser­vasem forma acestor trăsături. Sara a­­lergăl la locul sau, şi găsii bucata de hîrtie.» (SFÎRŞIT). Convocare Domnii membri ai Primei Societăţi de Economie din Urbea Iaşi, sunt convocaţi în adunare generală, sesiune extra­ordi­­nară, conform art. 51 alin. 2, pentru Du­minică în 1 a lunei Noemvrie a. c. oara 12 şi jum. din zi, în localul propriu al Societăței din strada Palat şi Ştefan Cel Mare No. 1. La ordinea zilei conform art. 55 al. 2 sunt următoarele cestiunî: I. Alegerea unui Casier în locul re­gretatului Alex. Nanu, reposat. II. Discutarea propunerei de a se da o recompensă de doi (2) la mie din a­verea socială, odată pentru tot­dea­una, soţiei şi copiilor, neeşiţi din casa părin­ţască, al defunctului Alexandru Nanu, fost casier al acestei societăţi.* Comitetul de Administraţie al primei societăţi de Economie din Iaşi De Inchiriet chiar de la 1 Octom­brie casele No. 83 din strada Sărărie , salon, antret, 2 odăi, e­­tac, bucătărie, beciu, cămară pentru lemme etc.; informatiuni acolo. De Vînzare Casele situate în str. Spancioc No. 20 lîngă grădina Lunca, (Tataras). A se adresa la Redacţie. Feriţi-vă de falsificatorî Adevărate Tuburi Job sunt numai la Librăria M. Haifler şi cu a sa iniţială pe cutie; toate celelalte sunt false. Falsificatorii de se găsesc jigniţi să se plîngă­ romîneşti şi dragostea fiilor noştri­ de acolo pentru neamul lor (Aplauze). D. Sturdza nu numai că a refuzat de a da această subvenţiune, dar expune Romî­nia la o nouă umilire prin faptul că di­recţia gimnaziului din Braşov a fost ne­voită să intenteze statului nostru un pro­ces, ca să-i continue subvenţia ce i se cuvenea după actele şi donaţiunile ante­rioare, cea ce Romînia da de bună voie fără să cîntărească cotitatea sumei, care da mult mai mult de­cît era prescris, numai ca să arăte iubirea şi dragostea neamului romînesc din Romînia liberă de neamul romînesc din Ungaria, fără nici un fel de intenţiune rea politică, de­cît numai pentru a întreţine cultul lim­bei române de acolo şi iubirea de neam; ei bine, cea ce noi dam de bună voie, astă­zi suntem expuşi să fim condemnaţi de tribunale ca să le servim. Prin urmare, d. Sturdza a comis nu numai un act antinaţional, dar mai ex­pune România la o umilire din cauza nepriceperei şi încăpăţinărei sale. (A­­plauze). Cealaltă cestiune care a venit să se adaoge la greşelile sale, este redeştep­tarea cestiunei religioase, este redeştep­tarea schismei în biserica romina, căci, cînd d. Sturdza s’a dus la Craiova şi a deconsiderat sentinţa Sinodului care re­dresa greşala comisă, şi cînd d. Sturdza vine şi spune că partidul disident îm­preună cu conservatorii ar fi inţiat at­mosfera, şeful guvernului comite un act antireligios, care­­ expune la două con­secinţe cari nu pot de­cît să deprecieze valoarea şi prestigiul preşedintelui de consiliu ; pe de altă parte, d. Sturdza s’a expus să fie tratat de mincinos de către foştii săi colegi din minister, de cei cari se zic astăzi drapelişti! A doua consecinţă la care s’a expus d. Sturdza este de a fi tîrît înaintea tri­bunalelor de către fostul mitropolit ca un om care a calomniat, şi prin urmare avem un prim ministru acuzat de ca­lomnie şi care mai stă încă în capul guvernului—ca cum acolo nu ar repre­zenta demnitatea română. Aşa fiind, alegerile ce avem la 1 No­­embrie, sunt alegeri politice. D-voastre trebue să vă puneţi întrebarea: dacă trebuie să vă deziceţi, sau dacă trebue ca poliţa trasă prin alegerea mea să o plătiţi l­a 1 Noembrie, rămînînd constanţi şi consecvenţi cu votul ce aţi dat. Eu, domnilor, găsesc că suntem datori să profităm de ori­ce ocasiune se pre­zintă ca să arătăm adevarată voinţă a ţărei. Pentru că vi se cere votul, vă rog să aveţi grijă a da acestui vot caracter po­­lic şi să achitaţi poliţa pe care aţi tra­­s-o chiar d-voastră asupra d-voastră în­­şi­ vă. In consecinţă vă rugăm ca, potrivit înţe­legere! am luat la consfătuirea care a a­­vut loc în Iaşi dăună­zi, să bine­voiţi a vota, pentru alegerea de la 1 Noembre, următoarele persoane: Colegiul I. Cogălniceanu Grigore Rossetti G. Dimitrie Filipescu Teodosie, doctor Pogor Vasile Bădărău A. Alexandru Șerban D. George Greceanu Dimitrie Ianov loan Tassian Dimitrescu A. colonel Misir Petru. Colegiul al ll-lea Catargi Nicu Vasiliu loan preot Grigorescu Constantin Botez V. Nicu Dabija G. Alexandru Catargi A. Gheorghe Costăch­escu Gheorghe Căpitan Daraban Gheorghe Botez N. Gheorghe. De Inchirietetarul de sus al case­lor No. 69 strada Ghica Vodă de la 26 Octomvrie a. c. a se a­­dresa la proprietar, H. V. Buiu. TE'ojrr&rte am p rime fi A* tipuri. 5 pentru uie,marea imediată a cărţilor adrese, cerealări etc. Manuar« uşoară şi preţurile ieftine pun pe fle-care 1« posibilitatea a poseda o tipografie, ac&rel avantagiuri i'au constatat In modul cel mai strălucit în toate |eerentele comer­ciale. Preţul une! tipografii complecte ca tipuri şi accente rominesel, catetă ele* .a.jtâ, ea mânere, 400 tipuri ţi tampon de tu* este Lei 11.—. e figQpN Pentru Leî 17 trimit ceasul pentru Bărbaţi Ancer Rem. eu S capace, acoperite cu • adevărat* pătură de aur 18 carate, cu 20 Rubine. Atenţiiuie ! Acest ceaa nu este de metalul numit Goldin nici imit&țiune, ci de aur ani* ag« care concurează cu un GEAS df 40f Lei. Mărim« pentru Dam* numai Lei §&* Un frumos lanț Lei 4. — Gratis trimit taraiogul. Trimiterea s® face franco d*v­­porto contra Ram­bor». Adresa: N­u.­Vies*a, II, TaDoratrMNM & Și, d-lor, cînd vă veți îndeplini dato­ria’ de cetăţeni iubitori de patrie, veţi arăta înşi­v’ă care este adevărata dorin­ţă a cetăţenilor Romîniei. (Aplause pre­lungite). mm Discursul d-luî Bădăran D. Bădărău: De­şi orele sunt înain­tate să-mi permiteţi ca în cîte­va cu­vinte să vă arăt şi mai precis cum pe lingă motivele de ordine politică, ce fac pe fruntaşii conservatori de a veni să vă ceară un vot de manifestare nu nu­mai în cutare direcţiune de administra­ţie comunală dar şi un vot de manifes­taţie politică, cum acest vot, din cauza administraţiei rele de azi, ar fi un act de mare înţelepciune din partea dv. D-lor, administraţiunea şi îmbunătăţi­rile mari făcute de ea sunt legate de la 1870 încoace vecinie de numele par­tidului conservator. D-lor, nu se putea o administraţiune comunală eşită din a­­ceaşi şcoală şi formată din acelaşi gen de oameni, această administraţiune co­munală nu se putea să facă excepţie şi nu seamănă întru nimic cu acea care ne guvernează la centru, căci dacă la centru e vorba de lupte politice şi e vorba de coterie, de aranjarea intere­selor fie­cărui din partid, să nu cre­deţi că, în administraţiunea comunală, oameni deprinşi ca exemple de la con­ducătorii lor, aceşti oameni în adminis­traţiunea comunală au să facă excepţie. (Aplause). D-lor, vi se cere să reînoiţi încrederea în ce priveşte administraţia comunală, pe numele d-lui Gane. D-lor, d. Gane a mai fost primar şi a lăsat în adevăr urme despre administraţia comunală dar veţi vedea că aceste urme nu se dato­­resc valoarei sale personale, nu se da­­toresc fericitelor sale inspiraţiuni nici atunci şi cu atît mai puţin astă­zi şi în viitor. D-lor, d. Gane a lăsat urme în ultimele timpuri ale guvernului conser­vator şi mulţi dintre dv. ştiţi că d. Gane în epoca de înflorire a fost pur şi sim­plu un primar conservator la Iaşi şi cînd s’au făcut primele lucrări de civilizare ale acestui oraş, d. Gane le-a făcut în virtutea absolutei încrederi ce d. Catargi o avea în administraţia comunală. (A­­plauze). D-lor, credeţi că de la 1875 pînă la 1888 n’a mai fost consiliu comunal li­beral, primar liberal şi dacă a fost in aceşti 13 ani cari sunt lucrările făcute pentru civilizarea acestui oraş? Nimic, absolut nimic, era o administraţie co­munală pur de expedient. (Aplause). S’a întors partidul conservator din nou la putere şi o nouă eră de progres şi civilizaţiune a acestui oraş s’a deschis. Sub această administraţiune s’a umplut lada comunei cu milioane cari au dis­părut ca prin farmec sub actuala ad­ministraţiune, milioane mai mult dăruite fiind ca să fim serioşi, suntem ieşeni şi ne putem mîndri cu avuţia noastră, dar să recunoaştem adevărul, moşiele co­munei cari au fost plătite şase milioane şi toate aceste moşii cînd au fost eva­luate cu adevărata valoare aveau numai trei milioane în­cît dacă Iaşii sub ad­ministraţia comunală şi-a umplut lada cu şase milioane, trei milioane erau dar făcut oraşului Iaşi de d. P. Carp mini­stru al domeniilor. (Aplause). D-lor, cum a croit d-lul împărţirea a­­cestor milioane ? Pe lîngă lucrările mari de edilitate comunală, aducerea apei, a­­leatoriu, s’a mai adăogat teatru şi şcoli. Şi cînd partidul conservator a căzut de la putere, administraţiunea conserva­toare,­din care făceam şi eu parte a fost disolvată. Motivul ? Dacă aveţi timp li­ber, într’o zi să citiţi Monitorul comunal. Consiliul comunal avea sub mina sa un întreprinzător liberal, pe arhitectul Vănescu. Erau cu dînsul multe încurcă­turi şi procese. Se ruina şi omul, era încurcată şi comuna. Consiliul comunal — şi unii chiar nu cunoşteau pe Yănes­cu—a căutat să aranjeze lucrurile prin o transacţiune. Aceasta a însemnat pen­tru liberali un motiv de disolvare. Domnilor, după o săptămînă, chiar a­­cea transacţie, punct cu punct, a fost întărită la tribunal de către actuala ad­ministraţiune comunală. Ce s’a petrecut cu alte lucrări în curs? Lucrările pentru darea în întreprindere a iluminatului erau pregătite. Licitaţiu­­nea, însă, s’a făcut sub actualul consiliu, au venit concurenţi, şi lucrarea se va face de consiliul actual, dar pe baza lu­crărilor şi a unui întreg şir de planuri şi programe de lucrări făcute de con­servatori. Tot ast­fel d-lor se laudă cu o mulţi­me de lucrări cari sunt absolut prepa­rate de noi, cum este rîpa galbenă şi bulevardul. O voce. Aui făcut pavilionul de la curse. B. Al. Bădăreu. D-voastre ştiţi ce vă aş­teaptă în viitor. Milioanele au dispărut şi noul împrumuturi au fost contractate pe baza lucrărilor începute. Dumnezeu ştie la ce va ajunge împrumutul proiectat. Ce aui făcut pentru higiena oraşului? Nimic. In, zadar insă, se laudă d-lor cu lu­crările făcute în cestiunea apei. Au an­gajat pe un tînăr inginer să facă expe­rienţe. Cu acel inginer comuna a intrat apoi în proces şi este şi astă­zi în proces. Apa aşteaptă şi cînd vor face aceste lucrări vor vedea că le vor face cu îm­prumuturi colosale căci şi restul de mi­lioane a dispărut. Să vedem cită deosebire este în mo­dul de a lucra, între el şi noi. Au con­tinuat facerea şcolilor. In timpul nostru ele se dau în antre­priză şi aveam un serviciu technic care controla aceste lucrări. Ei bine, d-lor au găsit mijlocul ca din aceste lucrări aşa de simple, au găsit aci ocaziunea de a sustrage milioanele din ladă pentru a satisface cerinţele e­­lectorale. Pentru aceasta au instituit un consi­liu comunal special care să supraveghe­ze aceste şcoli cari să aibă diurnă în permanenţă. Au găsit un alt mijloc de a aduce un fost arhitect al comunei, con­cediat de partidul conservator care era ocupat mai mult cu autorizări pentru separaţiuni de­cît cu crearea de îmbu­nătăţiri. Şi l’a adus fiind că e bun a­­gent electoral, plătit, însă, tot din fon­dul milioanelor. Nu s’a mulţumit, însă, numai cu acea­sta. Astfel, pentru fie­care şcoală a pus cîte un agent electoral ca să supra­vegheze materialul ce se aduce şi pen­tru care face raport. In realitate, însă, aceştia nu sunt de­cît agenţi electorali, plătiţi tot din acele milioane. Iată exemplu de administraţie comu­nală şi este o primejdie ca ea să mai fie în mînile acestor oameni. Afară de acestea d. Gane după cum este agent la Naţională cu numele, şi preşedinte al Senatului cu numele este şi primar tot cu numele fiind­că toată primăria este în minele d-lui Tăcu de care nu sunt mulţumiţi nici liberalii fi­ind­că e o foarte mare luptă cine are să reprezinte­­pe viitorul primar, va fi tot d. Iorgu Tăcu sau Ghiţă Săndulescu. Apoi ce siguranţă aveţi d­v. că nu are să mai fie d. Tăcu şi ce siguranţă chiar dacă va veni un altul, ce siguranţă veţi avea dv. că lucrurile au să meargă bi­ne. (Aplause). Cum a trăit acest consiliu ? Dv. ştiţi în ce stare a ajuns. La în­ceput 19 consilieri, rînd, pe rînd apoi mulţi dintre ei s’au arătat neîncrederea lor în administraţia comunală şi în­că şi cei cari au fost aleşi. D.’Tacu, data trecută găsise o formulă : ce am­ h 4 * 4 « Jfl Usina centrală de Electricitate din Iaşi Representant Inginer S. MARCU Str. Ştefan cel mare Sfp. 2 (casa Aeusch­otz) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instalaţi­uni exterioare şi interioare ale ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio­natelor instalaţiunî. Avem în­totdeauna un deposit însemnat de material electric de cea maî bună calitate, aparate de cel mai nou sistem precum şi un bogat a­sortiment de lămpi de la cele mai simple pînă la cele mai elegante. Fiind concesionarii exploatării luminei electrice a oraşului Iaşi, deci avînd exclusiv dreptul de a recepţiona instalaţiunile interioare, suntem singuri în măsură a face­ preţurile cele mai avantajoase esecutînd lucră­rile în modul cel mai solid şi după regulele technice, luînd garanţiile cele mai întinse. In curînd vom deschide onor. Public marea noastră sală de expozi­ţie unde se va putea vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate. Planuri, devise şi ori­ce alte informaţiunî relative, „­nt gratuite Facem înlesniri de plată Biururile sunt deschise de la 8—12 şi de la 2—7. Cu toată stima DIRECŢIiJJfEA I I I I I I I I I I I i I I I­I

Next