Opinia, februarie 1899 (Anul 2, nr. 215-237)

1899-02-02 / nr. 215

pul ca eî să predea acea specialitate, dar şi pentru a’l obliga să aibă un cerc de cunoştinţe mai larg de­cit acel pre­supus de o singură specialitate, şi prin urmare, şi o basă mai sigură de Invă­­ţămint. 11) . Programa publicată în «Monitorul No. 214 din 29 Decembre 1898, prevede pentru limba Elină traduceri din autori preveduţi în programa de liceu. Se spe­cifică că aceşti autori, şi operele lor, vor fi : Lucian (dialogurile morţilor); Xeno­phon (Citopedia, Anabasa) ; Herodot (cartea I şi IV); Homer (o carte din I­­liada şi una din Odisea); Demosthene (Filipicele şi Orintiacele); Platon (apo­logia lui Socrat) ; Licurg (oraţiunea contra lui Leocrat); Euripide (Hecuba). 12) . In scopul de a înlesni licenţiaţi­lor in sciinţele fizice de a se presinta la examenul de specialitate secundară pentru matematici, programa de exa­men de capacitate pentru matematici ca specialitate secundară publicată în Mo­nitorul din 29 Decembre 1898, se înlo­cuieşte prin cea următoare : Algebra superioară; Geometria analitică cu două şi trei dimensiuni (coordonate cartesiane şi po­lare), după programa de licenţă în ma­tematici ; 13) . De­şi cosmografia nu se prevede în programa de liceu ca materie aparte, examen de capacitate pentru dinsa tot se va trece, atît pentru motivul arătat la punctul 10 de mai sus, cit și pentru a înlesni unor candidaţi trecerea unei a doua specialităţi. 14. Ca indicaţie, care poate să fie u­­tilă multor candidaţi, se face cunoscut că ministerul, în dorinţa sa de a nu pro­­cede la examenele de capacitate de­cît cu multă circumspecţiune, cugetă ca, în lunile Aprilie, Maid şi Iunie 1899 să nu ţină aceste examene de cit p­atru spe­cialităţile pentru cari cestiunea este mai simplă, şi anume: pentru religie, pentru unele dexterităţi şi poate pentru cosmo­grafie. 15). Avizul de faţă se va considera ca făcînd parte din acel publicat în Mo­nitorul din 28 Decembre 1898 şi com­­plectindu-l. Chestiuni economice Vitele noastre Este de netăgăduit că pentru a se pu­tea lucra cu folos la îmbunătăţirea ra­sei vitelor, intervenţia directă şi indi­rectă a Statului este de o neaparată tre­buinţă. Chiar în ţările bogate, în care econo­miile s’au mărit ast­fel în­cit căutîndu­­se un plasament avantajos, să întrebu­inţează în mare parte aceste capitaluri, acumulate la creşterea vitelor domestice, Statul a fost silit totuşi să intervină. Cu atît mai mult datoria lui este de a in­terveni la noi, unde roadele unei aseme­nea întreprinderi sunt prea îndepărtate şi anevoioase pentru ca iniţiativa pri­vată să fie în stare de a o însuşi. Intervenţia Statului poate pleca de la asociaţiile agricole, (vom vedea mai tîr­­ziu da’că sindicatele proectate de guvern respund la un atare scop), de la judeţe precum şi de la comune. Cel d’intăiu mijloc prin care să poate înlesni îmbunătăţirea rasei vitelor este înfiinţarea de herghelii. Era o vreme cînd se aflau în ţară her­ghelii particulare; în Moldova mai ales mulţi proprietari creşteau caii după acest obiceiu. Hergheliile lui Balş de la Dum­brăveni, ale lui Alexandru Ventura şi ale lui Mavrocordat erau vestite chiar peste hotare. Toate au dispărut şi Statul n’a reuşit a înfiinţa de cît o singură her­ghelie, care a funcţionat vre-o cîţi­va FOIŢA ZIARULUI «OPINIA» 6) Despre cauzele principale a mor­talitasei mari şi fecundaţiunei mici a poporului român. Omul e omnivor, însă mai mult car­nivor ; organele lui digestive sunt cons­truite pentru o alimentaţiune animală sau cel mult pentru una mixtă, ştim că el are necesitate de o anumită cantitate de albumină, grăsime etc., pentru a-şî putea menţine organismul în bună stare spre a renoi moleculele istovite zilnic prin diferitele funcţiuni vitale şi prin muncă, ştim asemenea ca materialul ne­cesar, el îşi îl procură din alimentel consumate, mai ştim în fine că substan­ţele vegetale conţin puţine substanţe a­zotate (albuminoase) deci pentru ca e se-şi procure cantitatea necesară de al­bumină etc. numai din alimente vege­tale, trebue se consume după natura a­limentului vegetal porţiuni întreite, în pătrite etc. de alimente vegetale, decî dacă el s’ar nutri din substanţe animal sau cel puţin dintr’un regim mixt. Cantitatea mai mare de alimente im­pune o muncă mai mare organelor di­gestive şi ei nu resistă mult timp unei lucrări formate, ei obosesc după un oa­­re şi care timp şi oboseala lor dă loc la diferite boale precum Dispepsia, catare cronice, situaţiunea stomahului, altera­­ţiunea fund­iunilor de nutriţiune ;—echi­­librul între perderile zilnice şi Introdu­cerea de elemente noi se tulbură din ce in ce mai mult, întregul organism suferă de foamea fiziologică şi dă un fa­liment prematur care se manifestă prin moliciunea fizică şi intelectuală, slăbi­rea putere! fecundatoare, scurtarea vieţei. A. Guetelet*) zice în privinţa fecunda­ţiunei : «că tot ce se poate conchide din experienţele cîştigate până în present este că fecundaţiunea depinde principal­­mente de la calitatea şi cantitatea nu­trimentului şi de la desvoltarea fizică a corpului.» Nutriţiunea proastă mai are afară de mizeria fiziologică şi alte consecinţe nu mai puţin serioase de­cît cele enumerate. Necesitatea de a munci sileşte pe omul din popor de a căuta un remediu contra mizeriei fiziologice, de a-şi ridica pute­rea fizică sleită printr’un excitant. Exci­­ t) Physique sociale, ou essai sur le developp­­mout des fosceltés de l’homine. tantul de care dispune e alcoholul. Al­­coholul introdus prin absorbţiune în singe excită nervii ridică puterea musculară, înveseleşte intelectul, însă acest efect e trecător, ţine numai atît timp, cît flo­tează alcoholul in sînge şi dispare în­dată ce alcoholul a fost eliminat prin căile naturale, lăsînd în urma lui o pros­­traţiune şi mai mare că înainte, ceea ce sileşte pe muncitor de a­ căuta earăşi şi earăşi uşurare în dose repetate de al­cohol pănă ce devine un alcoholist chro­nic şi alcoholismul sfîrşeşte opera fatală­­ începută de nutriţiunea proastă,­­ laşi D-l W. Finckelstein. (Va urma) ani la Nucet şi pe urmă a fost transfe­rată la Cislău în judeţul Buzeu. Rezulta­tele acestei încercări au fost proaste pentru diferite motive, ce ne vine greu să le explicăm aici. Ne mărginim a zice că această herghelie a fost alcătuită ca o instituţie de lux, de către amatori, şi nu de oameni de meşteşug. Pe de altă parte s’au făcut atîta de puţine jertfe pentru desvoltarea ei în cît nici nu putea da mai bune roade. Nu s’a studiat mai întăiu chestia de a şti dacă e mai bine de a proceda ca în Austria şi în Germania, şi în alte ţări, în care se află herghelii de ale statului, sau ca în Rusia, în Anglia, Belgia etc. ţări în care statul nu are herghelii, dar în care intervine prin premii de încu­rajare, prin cumpărarea produselor, în­lesnirea vînzării lor în străinătate, şi prin alte diferite mijloace menite a ve­ni în ajutorul crescătorilor de vite. De astă dată ca şi în multe alte chestiuni este vorba de a afla dacă tre­buie procedat centralizînd, sau descen­­tralizînd, pe cît se poate intervenţia di­rectă a statului. De vom lua în samă deosebitele îm­prejurări în care se află unele părţi din ţara noastră, ne vom convinge că cea mai bună metodă este a descentrali­zărei. De pildă, creşterea cailor s’ar putea face mai uşor în Moldova şi in Dobro­­gia, a vitelor cornute în Valahia mare şi în Dobrogia. In Moldova sunt mai multe păşune, finaţe şi dealuri; în Valahia mare, sunt şesuri mai întinse. în Valahia mică sunt mai multe păduri de stejar. în Dobro­­gea se află păşuni stropite cu rouă să­rată din mare. Ar trebui deci ca să se statorniceas­că diferite regiuni pentru creşterea vi­telor. Acest mod de procedare ar înles­ni acţiunea statului care ar da impulsi­­unea de la centru, dar a lasa tot­odată şi judeţelor o mare parte de iniţiativă. (Va urma) De la consiliul de higiena Cum ştie administraţia comunală să aplice legile şi regulamentele privitoare la higiena publică. Direcţiunea generală a serviciului sa­nitar, sesizată printr’un raport al d-lui dr. Rojniţă, despre mersul îngrijitor al Influenţei în oraşul nostru, a cerut te­legrafic să se convoace consiliul de hi­­gienă spre a aviza asupra măsurilor ce ar fi de luat pentru a se impedeca pro­pagarea acestei epidemii. Conform acestei invitaţiuni, Consiliul a fost convocat în şedinţă extra­ordi­­nară în ziua de 27 Ianuarie. Şedinţa s’a deschis la orele 8 seara, sub preşedinţa d-lui dr. Rojniţă, pre­zenţi fiind d-nii d-ni Russ, Negel, Bui­­cliu, Imerwol, Pastia, Bută, Missir, d. Savul şi d. chimist Răteanu. S’a deschis discuţia dacă unele şcoli, unde Influenţa este mai răspindită, tre­­buesc închise. D. dr. Negel a opinat că nu trebuieşte a se închide nici o şcoală, de­oare­ce boala depinde de condiţiunile atmosferice, care sunt atît de variabile, iar nici de cum nu ar sta în legătură cu vre-un focar de infecţie ca in difterie sau febra tifoidă, prin urmare închide­rea unei şcoli pentru cîte­va zile nu ne­ar proba că la deschidere, Influenţa să nu apară. Tot în acest sens au vorbit şi d-nii d­ nn Imervol şi Pastia. In urmă s’a votat închiderea a două feredeie care sunt pe cale de ruină, şi în contra regulelor de higienă. După terminarea ordinei de­­zi, d. d-l Negel ridică o chestiune foarte impor­tantă şi care merită a fi relevată. D-sa adresindu-se d-lui medic şef, îl roagă să comunice consiliului dacă cele arătate de d-sa, în una din şedinţele din luna Noembre cum că poliţia in loc de a se­cunda administraţie comunală şi derizi­unile consiliului de higiena, permite prin sub­alternul ser a ataca legile şi regu­lamentele ţărei şi ale comunei. D­­ d­ l Negel reaminteşte consiliului, o cerere a sa încă din 20 Noembre pe care a a­­dresat-o administraţiei comunale şi care stă chiar astăzi în cartoanele primăriei. Era vorba despre o latrină In ruină, şi care nefiind vidanjată de zeci de ani, materiele fecale se scurg împrăştiind o teribila infecţiune, şi cu toate experti­zele, pană in prezent nu s’a luat nici o măsură. D-l d-l Negel se întreabă, la ce ne servesc legile şi regulamentele ; la ce ne servesc hotărîrile consiliului de higiena cînd administraţia nu numai că nu le aplică, dar lucrează în contra lor, cînd este vorba de interese politice ? Şi argu­mentarea d-luî d-l Negel era bine înte­meiată. D. Ghiţescu,­­alegător în cole­giul I, cu locuinţa în strada de Sus, a­­vea în dosul ogrăzii o gaşcă de lemn în stare de ruină, încă din vara anului trecut. Imediat după alegeri, la 4 Noembre gaşca d-lul Ghiţescu se reconstrui, sub ochii poliţiei, şi de sigur fără autorizaţie, căci deşi s’a constatat faptul de cătră serviciul technic, şi s’a dat ordin ca să se dă­rime, ordinul inginerului şef, d. Chaignieu, a fost înlăturat pe sub mină, şi gaşca d-lui Ghiţescu a rămas pînă astăzi în fiinţă. Alt fapt. Tot la acelaş proprietar se află şi latrina despre care s’a vorbit mai sus, neadăpostită, primitivă, rea con­struită, un adevărat cuib de infecţiune, pentru care d. dr. Negel de doi ani a reclamat primăriei să se distrugă, fără ca să se fi luat vre-o măsură pînă astăzi de şi de formă s’au făcut constatările agenţilor respectivi. D. Ghiţescu este alegător inflent care nu trebuia abordat cu nici un soiu de supărări, nici chiar atunci cînd debor­­dările d-sale sunt un pericol pentru să­nătatea cetățenilor. Apoi cînd asemenea fapte se petrec în coastele unui medic, membru, putem zice, dintre cel mai cu autoritate din consiliul de higienă, ce să mai zicem de restul oraşului ? Să nu ne mirăm că epidemiile ne bîn­­tuie şi ne seceră vieţele noastre ; ele sunt ajutate în propăşirea lor, de însăşi administraţia comunală, netulburată şi ea la rindul ei, de un medic primar fără vlagă. Rep. OPINIA INTFORMAŢIi Societatea d­e cultură „Lázar Malimb­ru“ In comuna Mălini, judeţul Suceava, s-a înfiinţat în ziua de 24 Ianuar, o so­cietate de cultură. Aceasta după stăru­inţa mult onor, domn administrator al Domeniului Coroanei Ioan Kalinderu, care se ocupă atît de mult de cultura ţăra­­ranului român. Ziarul «Opinia» a făcut cunoscut nu de mult cetitorilor sei, descrierea comu­nei Mălini, care e atît de importantă de ori­ce punct de vedere. Duminică la ora 2 a. m. în localul primăriei Mălini, se aflau vre­o 50 de persoane, care de care nerăbdătoare de a vedea realizată odată, dorinţa ce de mult se­­aştepta. Deschiderea s’a făcut prin o elocven­tă cuvîntare ţinută de silvicultorul Do­meniului Coroanei A. Candale, care în­­tr’o cuvîntare bine simţită făcu cunos­cut tuturor scopul adunărei şi impor­tanţa constituirei unei asemene institu­­ţiuni. S’a constituit un biurou provisor sub preşedinţa mult onoratului preot Gavril Popescu ca preşedinte şi d-nii Papado­­pol Gh. şi Dimitreasa secretari. Imediat s-a deschis lista de înscriere a membrilor, care trebue să depună 5 lei taxa de înscriere, înscriindu-se în fruntea listei d-l Alex. Candale cu suma de 50 lei. S-a urmat apoi la înscrierea şi con­stituirea comitetului iniţiator, care se compune din : Gavr. Popescu paroh, pre­şedinte, Lovinescu V. învăţător, vice­preşedinte, Gh. Papadopol învăţător, se­cretar, C. Dimitriu bibliotecar, Dimitrea­­sa, controlor, I. Buiu casier, C. Giosan intendent. Apoi o comisiune de trei pen­tru formularea statutelor şi anume: I. Liliacu, V. Lovinescu şi Gavril Popescu. Nu uităm a aminti, că pentru propa­garea şi ducerea la bun sfîrşit a aces­tei instituţiuni lucrează cu multă ar­doare şi d. Alex. Candela, şef­ silvicultor al Administraţiunei Domeniului Coroanei. S’a emis apoi ideia de a se trimite d-lui Ion Kalinderu, următoarea tele­gramă: D-lui I. Kalinderu Administratorul Domeniilor Coroanei Bucureşti. Societatea de cultură «Lázár Kalinde­ru» constituită astă­zi în comuna Mălini, cu profund respect vă roagă a o primi sub înaltul Dv. patronaj. Preşedinte, Gavril Popescu. Dăm aci lista de înscriere în societa­tea de cultură „Lázár Kalinderu", pre­cum și sumele depuse. A Candale Silvicultor Albert Peltz administrator Alex. Petrescu proprietar Gavril Popescu preot loan Dolojan casier L. Ghimpovici comerciant Th. Mălinescu primar Dim. Theodorescu director V. Lovinescu învățător Gh. Papadopol . Gh. Simionescu adj. primar Lambru Ioachim C. Giossan Gh. Giossan I. Lihaciu proprietar I. Eniu perceptor D. Mălinescu preot Alex. Stamate brigadir P. Herescu învăţător loan Gavrilovici învăţător C. Dimitriu­­ Gh. Nicolau agent Nichita notar Dimitreasa Leonte Gh. Nădejde sub­locot. V. Timofte delegat Gh. Tâpoiu agent V. Gherman agricultor Gh. Creţu « Th. V. Rusu Gh. Ungureanu Gh. Iliescu lacob Hinchel Lazer Scutelnicu P. Crețu V. I. Bîrsan David Ciolan Gh. Sofronia Petrea Simnncariu Blanariu Rusu Ion In total s’a adunat 406 început destul de bun. lei lei, deci un Corny, 50 25 20 20 20 20 20 10 10 10 10 10 10 10 10 10 6 5 5 0 5 10 5 5 10 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 10 D-l C. Negri, Avocat exercitează I f n bucureşti IO Str. Franklin IO Eugeni­u Melik licenţiat în drept «le la Paris AVOCAT Strada Paladi Ie vis cumpărătorilor Administraţia ziarului are de vînzare hîrtie maculatura cu 40 bani chile. Toate persoanele, care voiesc a-şi pro­cura bilete pentru balul Reuniunei Fe­meilor Române, adecă fojă de balcon, balcoane și galerii se pot adresa de pe acum la librăria Th. Maximovici. Acest bal, va avea loc după cum știe în seara de 6 Februarie a. c. se 1 I Representant Inginer S. MARCU Iisina centrală de Electricitate din Iași Str. Stefan cel mare Ip. 3 (casa IV cuseriptie Ft. I) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru In­stalaţiunÎ exterioare şi initerioare «le ecleraj electric şi «le ai»li(*atin«rea electricităţii pentru scopuri industriale, punindu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio­natelor instalaţiunî. Ca concesionari ai iluminatului electric din oraşul Iaşi, suntem pe de o parte obligaţi prin contractul nostru de concesiune a executa la cerere ori­ce soiu de instalaţiunî electrice după tariful instalaţiunilor comunale, iar pe de alta, avînd cel maî mare interes ca aceste instalaţiunî să fie e­­xecutate în condiţiunile cele maî bune şi după regulele technicel moderne, oferim garanţiile cele maî întinse pentru instalaţiunile particulare execu­tate de noî. In acest scop am organisat un serviciu special, compus din personal bine instruit și cu o practică îndelungată în astfelii de lucrări. Avem în­totd’auna un deposit însemnat de material electric de cea maî bună calitate, aparate de cel maî nou sistem precum și un bogat a­sortiment de lămpi de la cele maî simple pînă la cele mai elegante. Totodată facem cunoscut onor. Public că am deschis în birourile noastre o sală de expoziţie, unde se poate vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşini de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare etc. toate puse în mişcare prin electricitate, funcţionînd zilnic de la ora 4 — 7 p. m. Planuri, devise şi orî ce alte informaţiunî relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată. Birourile sunt deschise de 8—la 12 şi de la 2—7. Cu toata stima Directorul Usineî, Ing. F. Teod­oreanu D. Camil Demetrescu îşi face pedeapsa de 10 zile, la care a fost condamnat de consiliul de război şi în închisoarea mili­tară din Capitală. Totuşi recursul d-sale se va judeca de Curtea de casaţie spre a se stabili o ju­­risprudenţă în privinţa delictelor de presă făptuite de ofiţerii în rezervă. Continuarea scuzelor d-luî Sturdza.— Cînd vom ajunge la 1000 vom face o cruce. D. D. Sturdza a răspuns in mod oficial legaţiunei franceze din Capitală care ce­ruse satisfacţiune pentru cuvintele insul­tătoare pe cari d. maior Paleologu le a pronunţat la adresa armatei franceze că că comisarul regal n’a vroit să atace ar­mata franceză pentru care are cea mai perfectă stimă, şi că dacă din eroare a scăpat vre­un cuvint îl retractează. D. Sturdza a asigurat în acelaş timp pe ministrul Franţei că maiorul Paleo­logu îşi va primi pedeapsa meritată. Gendarmeria rurală din toată ţara a primit ordine severe de la Ministrul de de Interne, de a reprima imediat ori­ce răsvrătire s’ar întîmpla prin sate ares­­tînd de îndată pe instigatori, fie ei învă­ţători şi chiar preoţi. Ieri a încetat din viaţă Gh. Racoviţă, fost director al gimnaziului Alexandru cel Bun. Racoviţă răzeş mic din Rădeni jud. Iaşi, a fost numit pe baza concursului şi a studiilor secundare ce le făcuse, profesor de limba romînă încă de la în­fiinţarea gimnaziului Alexandru cel Bun. Mai tirziu a fost trecut la catedra de limba latină, de la acelaşi gimnaziu. In timpul din urmă prin manoperile unui coleg interesat, a fost dat în ju­decată şi condemnat de juriul univer­sitar. Ministrul de instrucţie convins de eroarea juriului a refuzat aprobarea de­ciziei. Totuşi condamnarea a avut un efect dezastros asupra lui Racoviţă. Puţin după aceea a căzut într’o melancolie ur­mată în curînd de o perdere aproape complectă a facultăţilor intelectuale. Regele şi Socialiştii Se afirmă în cercurile politice guver­namentale următorul fapt: Imediat ce d. V. G. Morţun şi-a a­­nunţat în Cameră interpelarea asupra răscoalelor ţărăneşti, Regele a chemat pe d. Ferechi de la palat şi i-a cerut ca: guvernul să desfacă imediat alianţa cu socialiştii; să reprime răscoalele; să desfiinţeze toate cluburile socialiste şi în special cele de la sate; să curme ori­ce propagandă socialistă ; să urmărească pe calea justiţiei pe instigatorii socialişti, şi în Cameră să desemneze pe socialişti ca aidori ai răscoalelor, înregistrăm pur şi simplu acest zvon. Parchetul militar a arestat pe sergen­tul major de jandarmi A. Patron, şeful secţiei Răducăneni, pentru că ar fi ares­tat şi maltratat pe soldatul in congediu Gh. Frunză, de la compania sanitară I din Iaşi. Locotenentul Iacobescu, a fost trans­portat Sîmbătă seara sub escorta d-lui locotenent Volanschi la Bucureşti, pen­tru a da pe seamă casa regimentului 6, unde funcţiona. Dacă nu se vor găsi şi acolo ceva încurcături, Iacobescu va fi readus ime­diat la Iași și dat p­rina parchetului militar.­ ­

Next