Opinia, martie 1899 (Anul 2, nr. 238-262)
1899-03-02 / nr. 238
A * r T ■k Revista ziarelor din capitală Epoca. Partizanii guvernului se silesc a acredita ştirea, cum că d. Sturdza va prezida alegerile viitoare. Silinţele lor sunt o dovadă de dificultăţile ce întîmpină dorinţa lor. Dificultăţile sunt de două feluri. Intuiți vor trebui *să obţie un decret de dizolvare, care se curge existenţa Camenilor înainte de 10 Decembre. Or cerind această favoare, d. Sturdza cere Regelui implicit o aprobare a politicei odioasă dusă contra religiei şi naţionalităţi noastre. Apoi chiar dacă Camerile ar muri de moarte naturală, d. Sturdza nu are autoritatea cuvenită pentru a prezida alegerile, lucrul e recunoscut de d-sa căci iată ce spune programul de la Iaşi: „Privegherea operaţiunilor electorale să fie încredinţată unei delegaţiuni a înaltei Curţi de Casaţie şi de Justiţie, compusă din trei consilieri, aleşi în şedinţă plenară a Secţiunilor Unite şi cari nu vor putea deveni miniştri în timpul întregei legislaturi următoare. însuşi guvernul se declară neapt de a face alegeri libere, căci prezidate de el nu pot fi adevărata expresie a voinţei naţionale. Dacă guvernul constată aceasta, apoi lumea care a văzut în fapt de ce e capabil la alegeri! De aceea confratele nostru nu crede că se va lasa guvernul să-și urmeze această politică cu ajutorul unei favori speciale a Coroanei. Drapelul se ocupă de respunsul d-lui Sturdza, la interpelarea d-lui Delavrancea, dacă se poate numi un respuns, căci e ceva fără cap şi fără coadă, o incoherenţă în timp şi în spaţiu. D. Delavrancea a vorbit de partid, de idei, de socializm, de rescoale, de responsabilitatea alianţei; d. Sturdza a vorbit de d. Delavrancea, căutîndsă devieze chestia generală în chestie personală , şi apoi a vorbit de d-sa. Contra interpelatorului a reeditat calomnii, i-a atribuit o sumă de neadevăruri şi la isprăvit l-a numit... avocat. La chestiune nu a respins nimic. Dar de d-sa a zis că e cineva şi că dacă n’ar însemna nimic, majorităţile nuor urma. Că e cineva, zice confratele nostru, o sperăm, stare civilă trebue să aibă, dar că e cineva care însemnă ceva asta trebuia să o demonstreze, căci d. Delavrancea dovedise tocmai contrariul. Cind d. Delavrancea a dovedit că d. Sturdza e un om nefast pentru partid, d-sa a afirmat contrariul. Prea puţin, şi ar fi fost bine pentru d. Sturdza să fie avocat, ca să ştie a se apară. Dreptatea. Discuţia dacă guvernul a făcut s’au nu alianţa cu socialiştii nu s’a sfîrşit, cu toate că faptul s’a petrecut ziua mare, s’a vinturat prin ziare şi trîmbiţat prin întruniri publice. Cum se esplică aceasta?Prin lipsa de sinceritate în luptele noastre politice şi credinţa politicianilor că opinia publică poate fi batjocorită. Adevărul e că a existat alianţă. Lumea Nouă a spus de sute de ori «ne-am aliat cu partidul liberal». Vizunii în întrunire a spus că tinerimea generoasă trebuia să dea concurs guvernului pentru că exista aproape o înrudire. Propaganda a fost şi mai categorică. Astfel dar înainte de alegeri toţi erau de acord să lămurească că există alianţă. După alegeri, în urma roadelor alianţei, d. Pherekyde spune că niciodată, n’a existat alianţa, căci ar fi o monstruozitate ; d. Sturdza că socialiştii au răspîndit zvonul alianţei pentru ca guvernul să-l protejeze. Tăgăduială pe toată linia. Ghiţă Mîrzescu confirmă alianţa dar ca chestie locală. Sterea declară de neadevăruri toate spusele d-luî Pherekyde. O groaznică ţesătură de minciuni care desgusta pe orice om de o astfel de politică, întemeiată pe şărlătărie, fraudă şi vicleşug. Timpul, întrunirea majorităţilor e oglinda fidelă a guvernului. Toată cuvîntarea d-lui Sturdza se rezumă : cum să facă coteria să rămînă la putere. Vorba e de a avea alegerile, ceea ce implică pentru d. Sturdza posesiunea putere!. Cu alte cuvinte d-sa a zis majorităţilor : «daţi-mî mijloacele de a mă impune Regelui». Modul acesta de a amesteca pe Suveran e unic în istoria parlamentară. Tot timpul d. Sturdza n’a vorbit de cît de Rege zicînd că el voeşte votarea legei electorale şi a învăţămîntului profesional, deci ele trebuesc votate. Fosta d-sa autorizat să întrebuinţeze acest sistem ? Desigur că nu, şi desfidem pe d. Sturdza să repete aceste cuvinte în faţa parlamentului şi a ţărei. Acestea sunt manopere ruşinoase, cari dovedesc sta- rea de descompunere a regimului. v X Telegramele Streinătatei Viena 28 Februarie O telegramă din Caneea anunţă că adunarea naţională cretană a respins, după o discuţie furtunoasă, propunerea de a declara religiunea greco-ortodoxă ca religie a Statului. Delegaţii turci au luat şi ei parte la discuţiile urmate în această privinţă. Propunerea de mai sus a întrunit 133 voturi contra, iar 22 pentru 25 de membrii ai adunarei s-au abţinut de la vot. Viena 28 Februarie O telegramă sosită din Londra, spune că fostul maior Esterhazy a declarat fiuul redactor de la ziarul Unity News că poartă întotdeauna cu sineduliile de strichinină, pe cari, dacă va fi arestat, le va lua. — După telegramele sosite din Paris, adevărul a început să’șî facă drum în afacerea Dreyfus. După cele ce se spun, generalii Roger şi Boisdeff re cunoşteau perfect de bine falsificările defunctului colonel Henry. Viena 28 Fevruarie. O depeşă sosită din Petersburg anunţă că Gruic, ministrul Rusiei, a prezintat contelui Murawieff, ministru de externe, un memorandum în afacerea lui Schadowsky, rugînd pe guvernul rus să continue relaţiunile amicale cu Serbia. — Tot în această depeşă se mai spune că la Pontnov, In Rusia a isbucnit azi un incendiu colosal. Sunt 12 oameni arşi de vii. Paris, 28 Fevruarie. Times spune că Tsung-li-Janen a notificat ministrului italian la Peking, că ministrul Chinei la Roma a fost însărcinat să exprime guvernului italian regretele sale in privinţa notei Italiei privitoare la baia San-Mun. Tsung-li-Janen a adăugat că a inapoiat nota pentru că nu poate acorda cererile pe cari le conţine. Buda-Pesta 28 Februarie. Corespondent biurou unguresc constată că știrea dată de Pesti Hirlap zicînd că atitudinea Serbiei în afacerea Jadowsky a fost precedată de o cerere telegrafică a d-lui Schiesl, ministru Austro- Ungar ministrului afacerilor străine din Viena și de un ordin al contelui Gohichowsky, e o adevărată invenţie. Guvernul austro-ungar n’a fost în măsură să se ocupe cu această afacere, nici în mod confidenţial, nici în mod oficial. Viena 28 Februarie Toate chestiunile privitoare la insula Creta vor fi tratate la Roma de către ambasadorii acreditaţi pe lîngă Quirinal şi fiind prezidaţi de amiralul Canevaro, ministrul de externe al Italiei. O telegramă sosită din Roma spune că adunarea ambasadorilor a examinat Constituţia cretană şi a aprobat-o. Amiralul Canevaro a sfătuit pe prinţul George, să se ducă, cit mai curînd, ca să viziteze pe Sultan, deoarece această vizită ar implica recunoaşterea de către Sultan a noei situaţii a insulei Cretă. Viena 28 Februarie O telegramă din Constantinopole anunţă că mai mulţi eunuci din haremul Sultanului au fost executaţi, fiind că s’a descoperit că el serveai ca mijlociri în amorurile odaliscelor. Una din odalisce a fugit. ULTIME INFORMAŢII Domnii corespondenţi, vânzători «le ziare, se »dresează administraţiei cerind conaptul de ce datoresc pentru numerile vindute. Se face cunoscut că diorim au decit să trinicată comptu! eu suma ziarelor vindute, iar administraţia făcind calculill minierilor trimise zilnic cu suma primită ie va trimite spre regulă o copie de pe registrul de trimitere a foiior in cai de nepotrivire. Ni se comunică din Fălticeni că Simbătă a avut loc în pretoriul Tribunalului din acel oraş, un scandal nemaipomenit. Din o discuţie urmată între d. deputat Albu şi avocatul M. Milo relativă la mutarea d-lui Străjescu, membru acelui Tribunal, la Tribunalul de Vaslui, convorbitorii au ajuns la violenţe de limbagiu care au degenerat în o bataie sistematică. D-l deputat Albu ar fi telegrafiat faptul ministrului de justiţie. Precum se vede, inviolabilitatea representanţilor naţiune! e în unele cazuri un cuvînt van !... D-l C. Th. Codrescu, profesor la şcoala comercială de gradul II din localitate, a făcut o donaţiune preţioasă bibliotecei acelei şcoale, dîndu-i colecţiunea complectă a uricariului. Cu începere de astăzî 1 Martie, toate şcolile dependinţe de ministerul de instrucţie, vor începe cursurile de dimineaţă la 7 jum., iară cele de după amează la 3. H D-na Elena Zaharia din disp. III fiind atinsă de alienaţiune mentală parchetul va convoca o comisiune medicală spre a constata acest fapt.n La secţia II a încetat din viaţă d-l Nastase Pavlescu în etate de 85 ani. ■M Arendaşul moşiei Hărpăşeşti, d. Berman Wolfştein, a fost pradat de nişte făcători de rele necunoscuţi, furîndu-i mai multe obiecte de valoare. Secţia de jandarmi din Podul Iloae a fost însărcinată cu anchetarea. Proiectul de lege asupra stabilirei unui cablu submarin între Constanţa-Constantinopole, pus sub conducerea autorităţilor telegrafo-poştale germane şi făcut în dauna intereselor noastre materiale, morale şi politice, a trecut la Senat fără cea mai mică discuţie, mai uşor ca un indigenat care se votează cu unanimitate. Revizorul şcolar al judeţului Iaşi a trimis parchetului un proces-verbal dresat de Invăţătorul din comuna Proboda, prin care se constată că a fost ultragiat de locuitorul Neculai Nică în şcoală, în timpul pe cînd ţinea curs cu elevii. D. dr. Thelemac Iamandi este numit pe ziua de x Martie a. c. ca medic al jandarmilor călări din localitate. Prefectura judeţului a aprobat încheierea consiliului comunei Buciumi No. 19, relativă la numirea d-lui C. M. Duca in postul de perceptor al zisei comuni. n In comuna Brăeștî declarindu-se anghina crup, s’au luat energice măsuri pentru combaterea acestei epidemii. n D. procuror Emil Lefter Dimitrescu a dat rechizitorul definitiv contra falitului Moise Steinfeld, inculpîndu-l de bancrută simplă şi frauduloasă. D. dr. Pilescu a însărcinat pe d-nii avocaţi Petre Misir şi Ştefan Negrutzi, spre a intenta proces de daune Direcţiune! Căilor Ferate Române. Termenul s’a şi fixat pentru ziua de 17 Mart a.c. Prefectura de judeţ a incunoştiinţat pe medicul primar al judeţului, că agentului sanitar de la comuna Brăeştî, care actualmente este bîntuită de rîie şi anghină difterică, i s’a mărit salarul încă cu 20 lei pe lună. Erî Duminică, la orele 3 s’a oficiat în catedrala Sf. Mitropolit cununia religioasă a d-lui Dragomir Hurmuzescu, directorul liceului internat din localitate, cu gentila d-şoară Variam. Ninî au fost d-na Ortansa Drosu și d-nul căpitan E. Văleanu. Tot ce laşul are maî select a asistat la această cununie. Erî, la orele 2, a avut loc în biserica Sf. Spiridon, înaintea unui public ales şi numeros, celebrarea căsătoriei d-luî I. Popovici, student în litere şi colaboratorul d-lui Philipide la magnum etimologicum, cu d-ra Leonardescu, fiica cunoscutului profesor universitar, d. C. Leonardescu. Toate urările noastre de fericire. Cu trenul accelerat de aseară, a plecat d-na Leria la Bucureşti, unde este aşteptată pentru o nouă reprezentaţie a frumoasei opere „Les noces de Jeannete“ pentru săptămîna viitoare. D-na Leria era hotărită a ne da şi opera Rigoletto, dar venindu l o indisposiţie subită, a fost nevoită să renunţe. Ne-a promis însă că în curînd va veni să ne dea o serie de reprezentaţii, ceia ce a procurat publicului nostru o deosebită mulţămire. D-na Leria a lăsat cu opera Lucia, o impresiune atît de plăcută, incit ar fi un regret să nu ne putem bucura de plăcerea de a o mai auzi. Tot cu trenul de aseară a plecat d. şi d-na V. A. Urechiă, cari au însoţit pe d-na Leria la Iaşi. Micul Ionel al maicii, nu a primit provocarea la duel decît în urma avizului unui consiliu de familie compus din d-nii Carada, Stătescu, Sturdza, Stoicescu, Manolescu-Lungu şi Niţă Berechet. Toţi erau îngrijaţi ca nu cumva micuţul să păţească nu o ruşine că de asta nu le pasă, dar o mică corecţiune. H D. Moruzzi a declarat că nici nu vrea să auză despre închiderea afacere!, cit timp voinicul Ionel va fi ministru, căci nu poate admite ca un om atît de imoral să stea pe banca ministerială. Se spune că în urma acestora, d. Brătianu s’ar fi hotărît să se retragă din minister pentru a înlesni aplanarea chestiune!. Jurisconsultul Stătescu însă nu-l sfătueşte să facă una ca aceasta. Căci de va primi o corecţiune ca simplu particular va trebui să reclame la judele de ocol, pe cînd de va fi pălmuit ca ministru, d. Moruzzi va primi o pedeapsă mai aspră. Şi aista e un rezon. In tot cazul d-sa nu mai părăseşte casa decît urmărit de doi agenţi, şi numai in trăsură închisă, iar d. Moruzzi la rîndul său e supraveghiat pas cu pas de agenţi secreţi. Studentul Lucian Bolcaş a părăsit, erî Capitala, plecînd la Viena, unde îşi va continua studiele de drept. Societatea de asigurare «Universala» s’a constituit Sîmbătă In mod definitiv. Membrii în consiliul de administraţie au fost aleşi d-nii: Şendrea, Fleva, Scorţescu, Vernescu, Delavrancea, Gr. Macri, V. Misir, Porumbaru. Cenzori d-nii Mişu Săulescu, Enacovici, Gr. Buicliu, Pitişteanu. Director a fost ales d. C. I. Bolintineanu. Societatea îşi va începe operaţiile luna viitoare. D-na Leriain Lucia de Lamermeur Vineri seara Iaşul a fost intro adevărată sărbătoare artistică. Cu deosebită nerăbdare se aștepta ca d-na Leria să apară în multa așteptata operă, capodopera a maestrului Donizzetti. Aceasta muzică sublimă a nemuritorului maestru, a fost interpretată de neîntrecuta artistă într’un mod cum nimeni nu se aştepta. Este în adevăr ceva divin în cititul Divei; atîta artă în modulaţiuni, am putea zice fără teamă de a ni se putea imputa o exageraţiune, de la Patti nu s’a mai văzut. Vocea d-nei Leria este dulce, lină, visătoare şi de o justeţă uimitoare. Este atîta simţ în interpretare, şi atîta farmec în cînt, încit auditorul este transportat într’un entusiasm pină la extaz. In actul al 3-lea al nebuniei, d-na Leria ne-a dovedit ce va să zică puterea artei. Filatura notelor dusă cu o gradaţiune uimitoare, rulade, triluri, note pichetate, grupete, etc., îţi dau iluzia unui murmur visător al isvorului îngînat de sunetele delicioase ale filomelei. Totul este perfect in arta cîntului d-nei Leria. Intonaţia justă până la perfecţiune, şi cu o egalitate în transiţiuni, de la notele cele mai de jos pănă la cele de cap, cum nu s’a mai auzit. Cintul d-nei Leria este în adevă poezia, este simţirea genială, este idealul Cîntecului. Dacă d-na Leria dă atita colorit interpretărei, este că simţul, şi perfecţiunea artei o împinge la deviaţiuni, la care de sigur că autorul nu s’a gîndit că organul omenesc ar putea ajunge la putinţa de a le executa. D-na Leria ni-a oferit ocaziuneaa de a putea aprecia la ce poate ajunge arta. Cei cari au auzit’o sunt încă sub impresiunea fermecătoare ale dulcilor sale melodii; iar acel, cari nu au auzit’o, în regretul de a nu se fi putut bucura de momentele unui extaz sufletesc. Succesul d-nei Leria a fost extrem. Sublimele fraze ale cintăreţei au fost primite de public cu ovaţiuni nesfîrşite. Pentru noi, d-na Leria este luceafărul constelaţiunei noastre muzicale. Ferice de conservatorul care o posedă ca profesoară! Un asemenea element este o mindrie naţională! La întrunirea de ieri de la Prima Casă de economie, asupra primei chestii, împrumuturile cu amortisare, d. M. Grigoriu a pus chestia prealabilă, că astfel de împrumuturi ar fi oprite de statute. După o lungă discuţie secietarii cu 118 voturi contra 115, au admis că nu-s oprite de statute. S’a amînat continuarea discuţiei, pe Duminica viitoare. D. N. Volenti, îmbolnăvindu-se ieri, d. Criveţ a fost desemnat să-l înlocuiască la prezidenţia Curţeî cu juri din Vasluiu. D. Crivăţ a plecat astăzi dimineaţă la VasluiuAtragem atenţiunea administraţiei Teatrului Naţional, asupra modului întrebuinţat pentru întreţinerea curăţeniei. Se dă pe muşamale cu oloiu crud care nu se usucă la timp şi murdăreşte rochiele doamnelor. Este o nemulţămire generală care a provocat acest fapt. Nu este damă care să nu fi suferit consecinţele acestui mod nechibzuit de întreţinere a duşamelelor teatrului. Cu acceleratul de sală, un ofiţer de gardişti va conduce la Galaţi pe d. Leonardescu, Tufescu, Vîrlănescu etc. martori în afacerea Morisseau. Martorii vor fi internaţi şi întreţinuţi la Hotel Metropole, pe socoteala abatelui. Faţă cu măsurile energice luate de presidentul curţei, se dă ca probabil că procesul se va căuta mîine. Abatele va fi asistat ca şi în sesiunea din Decembrie de dd. Panu, Pavel Macri şi Toneanu. Sîmbătă d. C. Ştefănescu licenţiat în drept, actualminte secretar la inspectoratul general, a depus jurămîntul de avocat, înaintea curteî. Fabrica de Bare „Zimbru“ IAȘI Recomandă excelentele salproduse.Face zilnic expediţiuni în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la „Berăria Nouă“ la Restauraţia Berăriei Zimbru şi toate debietele de beutilit. AVIS IMPORTANT Societatea Continentale Gesellschaft Unternehmungen din Nürnberg, concesionara eclerajului electric din oraşul Iaşi, are onoare a aduce la cunoştinţa onor. public Iaşan, că pe tot timpul lucrărilor de aşezarea cahlelor subterane pe stradele oraşului, oferă gratuit cutia de abonament (conţinând plumburile fosibile principale şi întrerupătorul principal) ce serveşte la racordarea canansării publice cu instalaţiile din intercom caselor şi roagă pe persoanele ce reflectează a Introduce lumina electrică în casele d-Ior, să profite «ie acest avantagiu temporar, ce se resimte mai cu seamă la instalaţiile miei, şi să bine voiascâ a’I transmite comenzile d-lor, cunosciml că proiectele, devisele şi orice altfel de informaţiuni relative se dau gratuit de societatea concesionară. DIRECŢIUNEA: D-l C. Negri, Avocat exercitează Î11 Bucureşti IO Str. Franklin 10 De Inchiriet De la 23 April 1899 mai multe apartamente din casele d-lui Aiecu Negruzzi str. Arcu No. 9. Pentru informaţii a se adresa d-lui Jacques Leibovici str. Golia No. 46. Aceste apartamente sunt iluminate cu electricitate, ii boli de vesica si rărunchi, gravelă şi artrită. La cataruri organelor de respiraţiune şi digestiune. Isvorul de litiiu Salvator se intrebuinteaza cu succes escelent. =Efect Diuretic. = Uşoara digistibilitate. Liber de fer. Apă medicală şi beutură dietetică de primul rang. Recomandat de multe autorităţi şi de medici cunosculţi mai ales acelor persoane, cari din causa vieţei sedentare sufer de diatesa urică şi hemoroidi efit şi de schimb de materie tulburat. Se află in toate magasiile de apeminerale, şi unde aceasta nu e caşul, a se adresa. Direcţiunea Isvoareio. Salvator in Eperjes. Deposited principal in Iaşi: Dfiii. Fraţii Dr. Konya, --------— mtmmsBsarwmMHmm*'---------- & OPINIA 3 UULTIMA ORĂ — Serviciul special al Opiniei — Ancheta asupra morţei lui Faure Paris, 1 Martie. Ancheta asupra zvonului cum că Felii Faure a murit in urma unei crime, continuă. Afacerea Picquart Paris, 1 Martie. Fostul colonel Picquart fusese înştiinţat că va fi transferat din închisoarea Cherche-Midi în închisoarea civilă. Avocatul Leslois făcînd opoziție la sentința Camerei criminale a Curţea de Casație prin care se reglementa instanța competinte, transferarea lui Picquart a fost revocată.