Opinia, martie 1899 (Anul 2, nr. 238-262)

1899-03-02 / nr. 238

A * r T ■k Revista ziarelor din capitală Epoca. Partizanii guvernului se silesc a acredita ştirea, cum că d. Sturdza va prezida alegerile viitoare. Silinţele lor sunt o dovadă de dificultăţile ce întîm­­pină dorinţa lor. Dificultăţile sunt de două feluri. Intuiți vor trebui *să obţie un de­cret de dizolvare, care se curge exis­tenţa Camenilor înainte de 10 Decembre. Or cerind această favoare, d. Sturdza cere Regelui implicit o aprobare a po­liticei odioasă dusă contra religiei şi na­ţionalităţi noastre. Apoi chiar dacă Ca­­merile ar muri de moarte naturală, d. Sturdza nu are autoritatea cuvenită pen­tru a prezida alegerile, lucrul e recunos­cut de d-sa căci iată ce spune progra­mul de la Iaşi: „Privegherea operaţiunilor electorale să fie încredinţată unei delegaţiuni a înal­tei Curţi de Casaţie şi de Justiţie, compusă din trei consilieri, aleşi în şedinţă plenară a Secţiunilor­ Unite şi cari nu vor putea deveni miniştri în timpul întregei legisla­turi următoare. însuşi guvernul se declară neapt de a face alegeri libere, căci prezidate de el nu pot fi adevărata expresie a voin­ţei naţionale. Dacă guvernul constată a­­ceasta, apoi lumea care a văzut în fapt de ce e capabil la alegeri! De aceea confratele nostru nu crede că se va lasa guvernul să-și urmeze a­­ceastă politică cu ajutorul unei favori speciale a Coroanei. Drapelul se ocupă de respunsul d-lui Sturdza, la interpelarea d-lui Delavran­­cea, dacă se poate numi un respuns, căci e ceva fără cap şi fără coadă, o inco­herenţă în timp şi în spaţiu. D. Dela­­vrancea a vorbit de partid, de idei, de socializm, de rescoale, de responsabili­tatea alianţei; d. Sturdza a vorbit de d. Delavrancea, căutînd­­să devieze chestia generală în chestie personală , şi apoi a vorbit de d-sa. Contra interpelatorului a reeditat calomnii, i-a atribuit o sumă de neadevăruri şi la isprăvit l-a numit... a­­vocat. La chestiune nu a respins nimic. Dar de d-sa a zis că e cine­va şi că dacă n’ar însemna nimic, majorităţile nu­­or urma. Că e cine­va, zice confratele nostru, o sperăm, stare civilă trebue să aibă, dar că e cine­va care însemnă ceva as­ta trebuia să o demonstreze, căci d. De­lavrancea dovedise tocmai contrariul. Cind d. Delavrancea a dovedit că d. Stur­dza e un om nefast pentru partid, d-sa a afirmat contrariul. Prea puţin, şi ar fi fost bine pentru d. Sturdza să fie avo­cat, ca să ştie a se apară. Dreptatea. Discuţia dacă guvernul a făcut s’au nu alianţa cu socialiştii nu s’a sfîrşit, cu toate că faptul s’a petre­cut ziua mare, s’a vinturat prin ziare şi trîmbiţat prin întruniri publice. Cum se es­­plică aceasta?Prin lipsa de sinceritate în luptele noastre politice şi credinţa politici­­anilor că opinia publică poate fi batjo­corită. Adevărul e că a existat alianţă. Lu­mea Nouă a spus de sute de ori «ne-am aliat cu partidul liberal». Vizunii în în­trunire a spus că tinerimea generoasă trebuia să dea concurs guvernului pen­tru că exista aproape o înrudire. Pro­paganda a fost şi mai categorică. Ast­fel dar înainte de alegeri toţi erau de acord să lămurească că există alianţă. După alegeri, în urma roadelor alianţei, d. Pherekyde spune că nici­odată, n’a existat alianţa, căci ar fi o monstruo­zitate ; d. Sturdza că socialiştii au răs­­pîndit zvonul alianţei pentru ca guver­nul să-l protejeze. Tăgăduială pe toată linia. Ghiţă Mîrzescu confirmă alianţa dar ca chestie locală. Sterea declară de neadevăruri toate spusele d-luî Phere­kyde. O groaznică ţesătură de minciuni care desgusta pe ori­ce om de o ast­fel de politică, întemeiată pe şărlătărie, fraudă şi vicleşug. Timpul, întrunirea majorităţilor e o­­glinda fidelă a guvernului. Toată cuvîn­­tarea d-lui Sturdza se rezumă : cum să facă coteria să rămînă la putere. Vorba e de a avea alegerile, ceea ce implică pentru d. Sturdza posesiunea putere!. Cu alte cuvinte d-sa a zis majorităţilor : «daţi-mî mijloacele de a mă impune Re­gelui». Modul acesta de a amesteca pe Suveran e unic în istoria parlamentară. Tot timpul d. Sturdza n’a vorbit de cît de Rege zicînd că el voeşte votarea le­gei electorale şi a învăţămîntului profe­sional, deci ele trebuesc votate. Fost­a d-sa autorizat să întrebuinţeze acest sis­tem ? De­sigur că nu, şi desfidem pe d. Sturdza să repete aceste cuvinte în faţa parlamentului şi a ţărei. Acestea sunt manopere ruşinoase, cari dovedesc sta- rea de descompunere a regimului. v X Telegramele Streinătatei Viena 28 Februarie O telegramă din Caneea anunţă că adunarea naţională cretană a respins, după o discuţie furtunoasă, propunerea de a declara religiunea greco-ortodoxă ca religie a Statului. Delegaţii turci au luat şi ei parte la dis­cuţiile urmate în această privinţă. Propunerea de mai sus a întrunit 133 voturi contra, iar 22 pentru 25 de mem­brii ai adunarei s-au abţinut de la vot. Viena 28 Februarie O telegramă sosită din Londra, spune că fostul maior Esterhazy a declarat fi­uul redactor de la ziarul Unity News că poartă în­tot­deauna cu sine­du­liile de strichinină, pe cari, dacă va fi arestat, le va lua. — După telegramele sosite din Pa­ris, adevărul a început să’șî facă drum în afacerea Dreyfus. După cele ce se spun, generalii Ro­­ger şi Boisdeff re cunoşteau perfect de bi­ne falsificările defunctului colonel Henry. Viena 28 Fevruarie. O depeşă sosită din Petersburg anun­ţă că Gruic, ministrul Rusiei, a prezin­­tat contelui Murawieff, ministru de ex­terne, un memorandum în afacerea lui Schadowsky, rugînd pe guvernul rus să continue relaţiunile amicale cu Serbia. — Tot în această depeşă se mai spu­ne că la Pontnov, In Rusia a isbucnit azi un incendiu colosal. Sunt 12 oameni arşi de vii. Paris, 28 Fevruarie. Times spune că Tsung-li-Janen a no­tificat ministrului italian la Peking, că mi­nistrul Chinei la Roma a fost însărcinat să exprime guvernului italian regretele sale in privinţa notei Italiei privitoare la baia San-Mun. Tsung-li-Janen a adăugat că a inapo­­iat nota pentru că nu poate acorda ce­rerile pe cari le conţine. Buda-Pesta 28 Februarie. Corespondent biurou unguresc consta­tă că știrea dată de Pesti Hirlap zicînd că atitudinea Serbiei în afacerea Jadow­­sky a fost precedată de o cerere tele­grafică a d-lui Schiesl, ministru Austro- Ungar ministrului afacerilor străine din Viena și de un ordin al contelui Gohi­­chowsky, e o adevărată invenţie. Gu­vernul austro-ungar n’a fost în măsură să se ocupe cu această afacere, nici în mod confidenţial, nici în mod oficial. Viena 28 Februarie Toate chestiunile privitoare la insula Creta vor fi tratate la Roma de către ambasadorii acreditaţi pe lîngă Quirinal şi fiind prezidaţi de amiralul Canevaro, ministrul de externe al Italiei. O telegramă sosită din Roma spune că adunarea ambasadorilor a examinat Constituţia cretană şi a aprobat-o. Amiralul Canevaro a sfătuit pe prin­ţul George, să se ducă, cit mai cu­rînd, ca să viziteze pe Sultan, de­oare­ce a­­ceastă vizită ar implica recunoaşterea de către Sultan a noei situaţii a insulei Cretă. Viena 28 Februarie O telegramă din Constantinopole a­­nunţă că mai mulţi eunuci din haremul Sultanului au fost executaţi, fiind că s’a descoperit că el serveai­ ca mijlociri în amorurile odaliscelor. Una din odalisce a fugit. ULTIME INFORMAŢII Domnii corespondenţi, vânzători «le ziare, se »dresează administraţiei cerind conaptul de ce datoresc pen­tru nu­merile vindute. Se face cunos­­cut că d­ior­im au­ decit să trinicată comptu! eu sum­a ziarelor vindute, iar administraţia f­ăcind calculill mi­nierilor trimise zilnic cu suma pri­mită ie va trimite spre regulă o copie de pe registrul de trimitere a foiior in cai de nepotrivire.­ ­ Ni se comunică din Fălticeni că Sim­­bătă a avut loc în pretoriul Tribunalului din acel oraş, un scandal ne­mai­pomenit. Din o discuţie urmată între d. depu­tat Albu şi avocatul M. Milo relativă la mutarea d-lui Străjescu, membru acelui Tribunal, la Tribunalul de Vaslui, con­vorbitorii au ajuns la violenţe de lim­­bagiu care au degenerat în o bataie sistematică. D-l deputat Albu ar fi telegrafiat fap­tul ministrului de justiţie. Precum se vede, inviolabilitatea re­­presentanţilor naţiune! e în unele cazuri un cuvînt van !... D-l C. Th. Codrescu, profesor la şcoala comercială de gradul II din localitate, a făcut o donaţiune preţioasă bibliotecei acelei şcoale, dîndu-i colecţiunea com­plectă a uricariului. Cu începere de astă­zî 1 Martie, toate şcolile dependinţe de ministerul de ins­trucţie, vor începe cursurile de dimineaţă la 7 jum., iară cele de după amează la 3. H D-na Elena Zaharia din disp. III fiind atinsă de alienaţiune mentală parchetul va convoca o comisiune medicală spre a constata acest fapt.n La secţia II a încetat din viaţă d-l Nastase Pavlescu în etate de 85 ani. ■M Arendaşul moşiei Hărpăşeşti, d. Ber­man Wolfştein, a fost pradat de nişte făcători de rele necunoscuţi, furîndu-i mai multe obiecte de valoare. Secţia de jandarmi din Podul­ Iloae a fost în­sărcinată cu anchetarea.­­ Proiectul de lege asupra stabilirei u­­nui cablu submarin între Constanţa-Con­­stantinopole, pus sub conducerea auto­rităţilor telegrafo-poştale germane şi fă­cut în dauna intereselor noastre mate­riale, morale şi politice, a trecut la Se­nat fără cea mai mică discuţie, mai uşor ca un indigenat care se votează cu u­­nanimitate. Revizorul şcolar al judeţului Iaşi a trimis parchetului un proces-verbal dre­sat de Invăţătorul din comuna Proboda, prin care se constată că a fost ultragiat de locuitorul Neculai Nică în şcoală, în timpul pe cînd ţinea curs cu elevii. D. dr. Thelemac Iamandi este numit pe ziua de x Martie a. c. ca medic al jandarmilor călări din localitate.­­ Prefectura judeţului a aprobat înche­ierea consiliului comunei Buciumi No. 19, relativă la numirea d-lui C. M. Duca in postul de perceptor al zisei comuni. n In comuna Brăeștî declarindu-se an­­ghina­ crup, s’au luat energice măsuri pentru combaterea acestei epidemii. n D. procuror Emil Lefter Dimitrescu a dat rechizitorul definitiv contra falitului Moise Steinfeld, inculpîndu-l de bancrută simplă şi frauduloasă.­­ D. dr. Pilescu a însărcinat pe d-nii avocaţi Petre Misir şi Ştefan Negrutzi, spre a intenta proces de daune Direcţi­une! Căilor Ferate Române. Termenul s’a şi fixat pentru ziua de 17 Mart a.c. Prefectura de judeţ a incunoştiinţat pe medicul primar al judeţului, că agentului sanitar de la comuna Brăeştî, care ac­tualmente este bîntuită de rîie şi anghină difterică, i s’a mărit salarul încă cu 20 lei pe lună.­­ Erî Duminică, la orele 3 s’a oficiat în catedrala Sf. Mitropolit cununia religi­oasă a d-lui Dragomir Hurmuzescu, di­rectorul liceului internat din localitate, cu gentila d-şoară Variam. Ninî au fost d-na Ortansa Drosu și d-nul căpitan E. Văleanu. Tot ce laşul are maî select a asistat la această cununie. Erî, la orele 2, a avut loc în biserica Sf. Spiridon, înaintea unui public ales şi numeros, celebrarea căsătoriei d-luî I. Popovici, student în litere şi colabo­ratorul d-lui Philipide la magnum­ etimo­­logicum, cu d-ra Leonardescu, fiica cu­noscutului profesor universitar, d. C. Leonardescu. Toate urările noastre de fericire. Cu trenul accelerat de aseară, a ple­cat d-na Leria la Bucureşti, unde este aşteptată pentru o nouă reprezentaţie a frumoasei opere „Les noces de Jeannete“ pentru săptămîna viitoare. D-na Leria era hotărită a ne da şi opera Rigoletto, dar venindu l o indisposiţie subită, a fost nevoită să renunţe. Ne-a promis însă că în curînd va veni să ne dea o serie de reprezentaţii, ceia ce a procurat publi­cului nostru o deosebită mulţămire. D-na Leria a lăsat cu opera Lucia, o impre­­siune atît de plăcută, incit ar fi un re­gret să nu ne putem bucura de plăcerea de a o mai auzi. Tot cu trenul de aseară a plecat d. şi d-na V. A. Urechiă, cari au însoţit pe d-na Leria la Iaşi.­ ­ Micul Ionel al maicii, nu a primit pro­vocarea la duel de­cît în urma avizului unui consiliu de familie compus din d-nii Carada, Stătescu, Sturdza, Stoicescu, Ma­­nolescu-Lungu şi Niţă Berechet. Toţi erau îngrijaţi ca nu cum­va micuţul să păţească nu o ruşine că de asta nu le pasă, dar o mică corecţiune. H D. Moruzzi a declarat că nici nu vrea să auză despre închiderea afacere!, cit timp voinicul Ionel va fi ministru, căci nu poate admite ca un om atît de imo­ral să stea pe banca ministerială. Se spune că în urma acestora, d. Brătianu s’ar fi hotărît să se retragă din minis­ter pentru a înlesni aplanarea chestiu­ne!. Jurisconsultul Stătescu însă nu-l sfă­­tueşte să facă una ca aceasta. Căci de va primi o corecţiune ca simplu particular va trebui să reclame la judele de ocol, pe cînd de va fi pălmuit ca ministru, d. Moruzzi va primi o pedeapsă mai aspră. Şi aista e un rezon. In tot cazul d-sa nu mai părăseşte casa de­cît urmărit de doi agenţi, şi numai in trăsură închisă, iar d. Moruzzi la rîndul său e suprave­­ghiat pas cu pas de agenţi secreţi.­­ Studentul Lucian Bolcaş a părăsit, erî Capitala, plecînd la Viena, unde îşi va continua studiele de drept. Societatea de asigurare «Universala» s’a constituit Sîmbătă In mod definitiv. Membrii în consiliul de administraţie au fost aleşi d-nii: Şendrea, Fleva, Scor­­ţescu, Vernescu, Delavrancea, Gr. Macri, V. Misir, Porumbar­u. Cenzori d-nii Mişu Săulescu, Enacovici, Gr. Buicliu, Pitiş­­teanu. Director a fost ales d. C. I. Bo­­lintineanu. Societatea îşi va începe operaţiile luna viitoare. D-na Leria­in Lucia de Lamermeur Vineri seara Iaşul a fost intro adevă­rată sărbătoare artistică. Cu deosebită nerăbdare se aștepta ca d-na Leria să apară în multa așteptata operă, capo­dopera a maestrului Donizzetti. Aceasta muzică sublimă a nemuritorului maestru, a fost interpretată de neîntrecuta artistă într’un mod cum nimeni nu se aştepta. Este în adevăr ceva divin în cititul Divei; atîta artă în modulaţiuni, am pu­tea zice fără teamă de a ni se putea im­puta o exageraţiune, de la Patti nu s’a mai văzut. Vocea d-nei Leria este dulce, lină, visătoare şi de o justeţă uimitoare. Este atîta simţ în interpretare, şi atîta farmec în cînt, în­cit auditorul este trans­portat într’un entusiasm pină la extaz. In actul al 3-lea al nebuniei, d-na Leria ne-a dovedit ce va să zică puterea artei. Filatura notelor dusă cu o gradaţiune uimitoare, rulade, triluri, note pichetate, grupete, etc., îţi dau iluzia unui mur­mur visător al isvorului îngînat de su­netele delicioase ale filomelei. Totul este perfect in arta cîntului d-nei Leria. Intonaţia justă până la perfecţi­une, şi cu o egalitate în transiţiuni, de la notele cele mai de jos pănă la cele de cap, cum nu s’a mai auzit. Cin­­tul d-nei Leria este în adevă poezia, es­te simţirea genială, este idealul Cînte­­cului. Dacă d-na Leria dă atita colorit in­­terpretărei, este că simţul, şi perfecţi­unea artei o împinge la deviaţiuni, la care de sigur că autorul nu s’a gîn­­dit că organul omenesc ar putea ajun­ge la putinţa de a le executa. D-na Leria ni-a oferit ocaziuneaa de a putea aprecia la ce poate ajunge ar­ta. Cei cari au auzit’o sunt încă sub impresiunea fermecătoare ale dulcilor sale melodii; iar acel, cari nu au au­zit’o, în regretul de a nu se fi putut bu­cura de momentele unui extaz sufletesc. Succesul d-nei Leria a fost extrem. Sublimele fraze ale cintăreţei au fost primite de public cu ovaţiuni nesfîrşite. Pentru noi, d-na Leria este luceafă­rul constelaţiunei noastre muzicale. Ferice de conservatorul care o posedă ca profesoară! Un asemenea element este o mindrie naţională! La întrunirea de ieri de la Prima Casă de economie, asupra primei chestii, îm­prumuturile cu amortisare, d. M. Grigo­­riu a pus chestia prealabilă, că ast­fel de împrumuturi ar fi oprite de statute. După o lungă discuţie secietarii cu 118 voturi contra 115, au admis că nu-s oprite de statute. S’a amînat continuarea discuţiei, pe Duminica viitoare. D. N. Volenti, îmbolnăvindu-se ieri, d. Criveţ a fost desemnat să-l înlocu­iască la prezidenţia Curţeî cu juri din Vasluiu. D. Crivăţ a plecat astăzi di­mineaţă la Vasluiu­Atragem atenţiunea administraţiei Tea­­trului­ Naţional, asupra modului întrebu­inţat pentru întreţinerea curăţeniei. Se dă pe muşamale cu oloiu crud care nu se usucă la timp şi murdăreşte rochiele doamnelor. Este o nemulţămire generală care a provocat acest fapt. Nu este damă care să nu fi suferit consecinţele acestui mod nechibzuit de întreţinere a duşamelelor teatrului. Cu acceleratul de sală, un ofiţer de gardişti va conduce la Galaţi pe d. Leo­nardescu, Tufescu, Vîrlănescu etc. mar­tori în afacerea Morisseau. Martorii vor fi internaţi şi întreţinuţi la Hotel Me­tropole, pe socoteala abatelui. Faţă cu măsurile energice luate de presidentul curţei, se dă ca probabil că procesul se va căuta mîine. Abatele va fi asistat ca şi în sesiunea din Decembrie de dd. Panu­, Pavel Macri şi Toneanu.­ ­ Sîmbătă d. C. Ştefănescu licenţiat în drept, actualminte secretar la inspecto­ratul general, a depus jurămîntul de a­­vocat, înaintea curteî. Fabrica de Bare „Zimbru“ IAȘI Recomandă excelentele sal­­produse.­Face zilnic expe­­diţiuni în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la „Be­răria Nouă“ la Restauraţia Be­răriei Zimbru şi toate debie­tele de beutilit. AVIS IMPORTANT Societatea Continentale Gesell­schaft Unternehmungen d­in Nürn­berg, concesionara eclerajului elec­tric din oraşul Iaşi, are onoare a aduce la cunoştinţa onor. public Ia­­şan, că pe tot tim­pul lucrărilor de aşezarea cahlelor subterane pe stra­dele oraşului, oferă gratuit cutia de abonament (conţinând plumburile fo­­sibile principale şi întrerupătorul principal) ce serveşte la racordarea canan­sării publice cu instalaţiile din intercom­ caselor şi roagă pe per­soanele ce reflectează a Introduce lumina electrică în casele d-Ior, să profite «ie acest avantagiu temporar, ce se resimte mai cu seamă la insta­laţiile miei, şi să bine voiascâ a’I transmite comenzile d-lor, cunosciml că proiectele, devisele şi ori­ce alt­fel de informaţiuni relative se dau gra­tuit de societatea concesionară. DIRECŢIUNEA: D-l C. Negri, Avocat ex­ercitează Î11 Bucureşti IO Str. Franklin 10 De Inchiriet De la 23 April 1899 mai multe apar­tamente din casele d-lui Aiecu Negruzzi str. Arcu No. 9. Pentru informaţii a se adresa d-lui Jacques Leibovici str. Go­­lia No. 46. Aceste apartamente sunt ilu­minate cu electricitate, ii boli de vesica si rărunchi, gravelă şi artrită. La cataruri organelor de respira­­ţiune şi digestiune. Isvorul de liti­iu Salvator se intrebuinteaza cu succes escelent. =Efect Diuretic. = Uşoara digistibilitate. Liber de fer. Apă medicală şi beutură dietetică de primul rang. Recomandat de multe autorităţi şi de medici cunosculţi mai ales acelor persoane, cari din causa vieţei­ se­­dentare sufer de diatesa urică şi hemoroidi efit şi de schimb de materie tulburat. Se află in toate magasiile de ape­­minerale, şi unde aceasta nu e caşul, a se adresa. Direcţiunea Isvoareio. Salvator in Eperjes. Deposited principal in Iaşi: Dfiii. Fraţii Dr. Konya, --------— mtmmsBsarwmMHmm*'----------­ & OPINIA 3 UULTIMA ORĂ — Serviciul special al Opiniei — Ancheta asupra morţei lui Faure Paris, 1 Martie. Ancheta asupra zvonului cum că Felii Faure a murit in ur­ma unei crime, continuă. Afacerea Picquart Paris, 1 Martie. Fostul colonel Picquart fusese înştiinţat că va fi transferat din închisoarea Cherche-Midi în în­chisoarea civilă. Avocatul Le­­slois făcînd opoziție la sentința Camerei criminale a Curţea de Casație prin care se reglementa instanța competinte, transfera­rea lui Picquart a fost revocată.

Next