Opinia, mai 1899 (Anul 3, nr. 1-24)

1899-05-01 / nr. 1

N’am neglijat nici articulii dejpedol­o­­f­ie, de­şi odată legea înv. secundar vo­tată şi criticată în anul întîi, n am avut prilejul de a discuta chestiuni de învă­­ţămînt de­cit cu legea profesională şi cu unele lecturi pedagogice. Apoi rugat de a ajuta cu munca mea Revista colegilor mei din Piatra, cum şi Viitorul, redactat de colegul şi prietenul D. G. Boroianu, le-am rezervat lor a­­ceastă parte. A fost o parte nouă, care n’am culti­­tivat’o în anul Intâiu : fondul politic. Dacă e ceva adevărat, e faptul că me­diul formează condeiul, formează omul, cu singura condiţie să fie ceva în om-Mediul gazetei, mediul prietenilor m’a furat şi de unde condeiul îmi era pre­ocupat în primele rînduri de chestiuni literare, cu încetul m’am trezit şi la ar­­ticuli politici Dacă bătrînul satiric latin Juvenal, a zis că isvorul inspiraţiunei sale a fost indignarea, tot aşa şi în at­mosfera păcătoasă a politicianismului li­beral n’a fost cu putinţă să păstrez con­deiului sfera ideală a chestiunilor lite­rare, ci azi în una, mîne în alta, a fost lu­it de Va ren­tul zilei şi iată că azi cînd încheiem aiul al 2-lea’, număr la activul muncei condeiului meu şi un nesfîrşit lanţ de fonduri politice. Ce vor aduce acestea după ele, nu ştiu, dar—cum zice Eminescu — las condeiul să mă fure. In scurgerea vieţii aşa de monotonă, cum de fapt, este, deschiderea colecţiei opiniei va fi pentru unii cea mai dulce şi scumpă amintire de cum mi-am între­buinţat ceasurile de recreare. Dacă acele ceasuri mi-au folosit nu­mai mie, sau dacă au tras folos indirect şi cetitorii mei, las lor să spună, eu încheia această coloană cu urarea ce aduc cetitorilor noştri că prin conlucra­rea lor morală—de­şi pasivă —au dus la bun sfîrşit opera noastră. Ce va fi anul al 3-lea ? Iată ce e greu de spus de pe acum. Gh. Ghibănescu IUBIRE Cine ’n taina înserăreî Răscolind adîncul măreţ, 0 ridică în neştire înspre stele ?„ Tu, ii ' Cine ’t­ jurul unui soare Mu­­lţăm­inturî, călătoare Cu aMta îngrijire Le nvtţteşte ?... -Tu, iubire ! - Cine ’n sufletele noastre, Din splendoarea bolţii-albastre Desprinzînd o licărire, Ne ’ncălzeşte ?...— Tu, Dilire!— Tu iubire, tu iubire, In didna-ţî strălucire Coprdizî toate cîte sînt Dp eu cer pîn’ la mormînt; rini viaţă, dai putere, tantă, mîngăiere, ălul azurin­­aiului pustiu­...­ ­ Revista Externă — Un fapt de o mare însemnătate po­litică, şi care preocupă pe toată lumea In Anglia, este reintrarea în politica ac­tivă a lordului Roseberry. Fostul prim ministru liberal, căruia Gladstone îi în­credinţase direcţiunea partidului liberal chid a voit să se retragă, părăsise de mult luptele politice și se ocupa numai de administrarea averei sale. Ceea ce îl făcuse că să se abţie de la orî­ce luptă pînă acum fusese disentimentul iscat între el și bătrinul Gladstone cu privire la politica Angliei în Irlanda. Lordul Ro­seberry era cu totul opus proiectului de home rule, pe care îl imaginase Glads­tone cu un punct de apropiere între Anglia şi Irlanda Astă­zi însă cînd partidul naţionalist creat de Paruel­ s’a desfiinţat aproape, fracţionîndu-se în o sumă de mici gru­puri, aşa că nu mai poate duce o luptă crâncenă cum a făcut-o sub ministerele conservatoare pentru a duce la bun ca­păt revendicările Irlandei, Lordul Rose­berry găseşte că a venit momentul pen­tru el de a reintra în politica activă. Cu ocaziunea unui banchet la clubul liberal din Londra, el a ţinut un discurs în care a repudiat orî­ce proiect de home rule, regretînd politica dusă de liberalii de la­­ 1886, şi declar­înd că dacă în ministerial­e de la 1887 a intrat şi a susţinut proiec­­t­­ul lui Gladstone, este că nu a putut­­ face altfel decit să urmeze pe bătrinul I luptător liberal, pentru a-l putea succede­­ la şefia liberală. Astăzi însă el face a­mendă onorabilă, şi cere ca partidul li­beral să fie reconstituit ca in trecut, , ştergând­u se pur şi simplu faza care a I adus desbinări in sinul lui. Aceasta din­­ partea lordului Roseberry însamnă că face apel la partidul unionist de a re­­■ veni in partidul liberal, de­oare­ce de I home rule nici nu mai e vorbă. Lucrul I acesta va fi cam greu să se intîmple,­­ [ dat fiind posiţiunea ce ocupă leaderul­­ unioniştilor, d. Chamberlain, actualul­­ ministru in cabinetul conservator. I Sunt 15 ani de cînd grupul unionist i în cap cu lordul Devonshire şi d. Cham- I­berlain s’au alipit la partidul tory, au­­ ajuns în fruntea lui, şi cu greu astă­zi , îl vor putea părăsi pentru a reintra în I Partidul liberal. » — Preşedintele Statelor-Unite, d. Mac-I Kinney şi-a exprimat convingerea că de acum luptele din Filipîne îşi vor lua sfîrşitul şi că insurgenţii vor depune ar­mele. Această ştire a produs peste tot ? o impresie de bucurie. Numeroase mee­­[­linguri, mai ales la Chicago, au avut [ loc pretutindeni pentru a se celebra a­. f ceasta feste înxbueucăto verbe«JftJ » acum la New-York de a se­­a­ne ban­­i ’ chei monstru, mm precedente, in onoa- I rea amiralului Dewey, de 100 dolari de­­ cap. I — In Belgia noul proect al guvernu­lui cu privire la legea electorală a stîr­­nit o adevarată furtună în Parlament. Opoziţia din Cameră jo i din Senat a de­cis să aseze de toate mijloacele legate pentru a împedica votarea legei, înainte de 1900 cînd au loc alegerile generale în toată ţara. Se vorbeşte că opoziţia va­ depune amendamente­ cu miile, fă­­cînd ast­fel un obstrucţionism teribil care va zădărnici discuţia. Unii membri din opozi ie propun însă un alt mijloc acela de a se organiza greva partidului stîngel. Minoritatea ar refuza să ia parte la des-' bateri şi să va retrage din Parlament ■ cînd legea va veni în discuţie. Acest ■ mijloc pare a fi mai degrabă întrebuin­­■’t de opoziţie. ' “"Marinii armeano-catolic din Cou­­a­variau, care a­su­­mă linii,' adînc cera de intermediar intre Papa și Sul­tan. El a fost acela care cu ocazia ju­bileului lui Leon XIII, i-a făcut dar de un inel în valoare de 60,000. In ultimii ani, favoarea de care se bucura patri­arhul, scăzuse, pe lingă Sultan, de­oare­ce cînd cu masacrele creștinilor armeni patriarhul blamase în presa străină pur­tarea guvernului turc. OPINIA - '******* F*h­ iiTmmwt «rir~ „Opinia“ la Vasluiu Astă­zi, 28 April, a fost disolvat con­siliul nostru comunal. Comisiunea inte­rimară e compusă din d­l­. State pre­ședinte, împreună cu d-nii G. Mavrocor­­dat, căpitan Gorgos, Negol şi Calamaz. Consternaţia marelui partid local al d-lui Neron Lupaşcu îţi inspiră milă. El s’a redus la d-l.il P. Irimiade fostul pri­mar, I. Gingii­ fostul subprefect, D. Mo­­tăş fost ajutor de primar şi Ciocan fos­tul poliţaiu. Cu acest vechiu stat-major astă­zi sfrijit şi opărit, conu Neron a început campania d-sale electorală. Poa­te insă să fie sigur, că la alegeri are sa sufere o puternică înfringere şi că nu are să se mai întîlnească cu vre­un man­dat de deputat sau senator. La alegerile judeţene nici nu cutează să prezinte candidaţi. Ba, am uitat, a adăuga că din statul său major, fac­­ parte şi jidanii Sigler, Vexier şi Nachta, cu cari conu Neron era tovarăş­i de antreprize şi de posesie de moşie. înainte de alegeri, se va publica, ca recom­andaţie cătră alegători, isprăvile, traficurile şi gheşefturile întreprinse de virtuosul conii Neron, în timpul prefec­turei sale, pentru ca să se cunoască la lumina zilei, ce soiu de cinstită faţă a avut antreprenorul colectivist căruia i se dase în exploatare nenorocitul acesta de judeţ. Cu noile numiri făcute în administra­ţie de către noul prefect d. D. Donici, se poate vedea deja că atmosfera jude­ţului va fi purificată, şi că s’a isprăvit cu carnavalul slugilor stupide şi a pot­logarilor, cu care de predilecţie se în­conjura conu Neron Lupaşcu, e ph­oenixul colectivist din Vasluiu. Memento ! Din Botoşani (De la corespondentul nostru, special) Un fapt can ;î mişcat foarte mult, săp­­tămîna trecută, pe cetăţenii oraşului no­stru este moartea unei sermane femei Faptul s’a petrecut ast-te! • fetiieea e­­ra însărcinata «i fiind trispaumntata de durerile ce le avea, se duse la mai mulţi medici spre al consulta cerîndu-îe că sau să-i dea medicamente spre a­­ alina durerile sau pentru ca să avorteze. Doc­torii însă văzînd că sarcina era prea înaintată au însfuzat, sfătuind-o că ar fi mai bine să aştepte pănă va naşte, iar cu altă ocazie cînd va fi însărcinată şi va veni mal din timp îl vor da. Nemul­ţumită însă cu respunsul d-rilor se du­se la o evreică, cunoscută din Bucecea, care o sfătui sa se adreseze la o oare­care moaşă du Botoşani. Spire mai multă siguranţă ea propuse evreicei ca s’o întovărişască. Zis şi făcut, căci a doua zi atitîndouă s’au dus la o moaşă din strad­a Iaşilor, care auzind cum stă chestia îl dădu un avortiv în schimbul mie sune de 30 lei.­­ Avortivul îşi făcu efectul căci în ade-! văr nu mult după luarea Im, femeia a- ’ vortă, însă aceasta nu fu totul, căci a-1 vortivul luat fiind prea puternic puse in şi viaţa lehuzei. Văzîndu-şî 1 ■*" sermana femeie se duse " la spitalul din Botoşani în tratamentul căruia întră. Deocamdată nu spuse ni­mănui nimic despre cauza avortului. Insă văzîndu-şi sfirşitul apropiat destăinui unei gardience cauza avortului precum şi nu­mele ucigătoarei ei şi a copilului. D-rul fiind înştiinţat, aviză parchetul şi ime­diat procurorul şi medicul legist sosiră la spital chemînd în acelaş timp şi pe moaşa în chestie, însă era prea tîrziu­, ca muribunda să poată spune ceva, vă­­zind insă pe criminala moaşă dinainte-i respunse afirmativ din cap,­­cînd fu în­trebată dacă aceasta e. Şi nu mult după­­ aceea îşi dădu sfîrşitul în mijlocul du­­­­rerilor celor mai sfişiitoare. Parchetul luînd in cercetare faptul a ordonat de­o­camdată arestarea moaşei. Aşteptăm cu nerăbdare rezultatul­ a­­cestei anchete. INFORMAŢII Aseară a avut Ioc întrunirea clubului conservator, pentru a alege, conform cu statutele, noul comitet diriguitor. După mici discuţiunî, s’a propus ur­mătoarea listă, care a fost primită cu aplauze entuziaste de unanimitatea mem­brilor. Kogălniceanu Gr. Vlădoianu I. F. Bogdan Leon Balş Costea Bădărei­ Alex. Botez N. Gh. Buţureanu Gr. Cananău Nicu Constantiniu P. G. Filipescu Teodosie, dr. Greceanu Dimitrie Ivaşcu Const. Lipan Const., lect.-colonel Mavrodi loan, căpitan Nicolaidi Nendal Peridi Aristide, dr. Pușcariu Emil, dr. Porfirin Const., colonel Zarifopol N­. Dimitrie Catargiu Nicu Jippa Alex., maior Grigorovici Dimitrie D. Take Ionescu, ministrul instrucţiu­­neî publice a oferit direcţiunea generală a teatrelor d-lui Angl­ei Demetrescu. Nu se ştie încă dacă d. Demetrescu acceptă direcţiunea teatrului. Curtea de Casaţie a terminat erî ju­decarea recursurilor electorale. f Mal mult de cit trei sferturi din ale­r­gătorii şierşî din listele electorale au fo­s înscrişi din nou­. Curtea admiţîndu-le recursure. j Următoarele numiri s’au făcut pe ziua de 1 Mai, la departamentul domeniilor:­­ D. G. Bibescu, comisar general al gu­vernului la expoziţia din Paris ; D. I.­­ Cucu, secretar general la ministerul de domenii în locul d-lui Băicoianu, demi­­­­sionat. D. Dimitrie Sturza avea la dispoziţia sa, în calitate de ministru de externe, o sumă de 160.000 lei ca fonduri secre­te pe anul bugetar 1899—1900. Din această sumă d. Dimitrie Sturza a cheltuit în zece zile din luna Aprilie — după ce guvernul seu demisionase de la 28 Martie—nu mai puţin de 88.000 lei, opt­zeci şi opt mii lei,­ adecă mai mult de jumătate din suma totală a fon­durilor destinate pentru un an întreg. Aceasta procedare sare cu atît mal tare în ochi cînd d-sa a luat succesiu­nea ministerului afacerilor streine de la un barbat care lasase alt-fel de tradi- ci * •• '1 *1U“ ' , în acel minister. ari împărțea su­­ma !° ■ 'n două-spre-zec.i părți jl ' uea din ele d cit o z.îcc 1 fie-care k,n. Succes 1 itactă suma a­ferentă ,c.i: v. nului budgetar. Alex şi mal depar­te. El 'Os­i­ni: ' tesaurului pu­blic un p­­r . 17 mii lei şi fracţiuni ■■ dtuise pînă la finele ai dul i . Dar e mai o m ,i re un Dimi­­trie Sturza şi un A­.’ Uahovari. Comitetul ecuL . ci­ului conser­vator a adu in şei. dele de alaltă sea­ră şi aseară "ier­i următorilor domni, ca membri v­olub ilm. Gh. Ch­­­­for profi . şi avocat­ Gh. Mui .­ I. Gh­ip­­­v Virgil Uh Holban 1. Dimitri G. Carabină Artur Cartacusin I. Gh. MUCHQ.SCU Eugen Veitura Grig­ore Voinescu profesor Gheorghe Vuluţă Nec. Gh. Tataranu Const. I. Stefănescu Gheorghe Aramă profesor Leopold lerderber farmacist Grig­ore Samaţian inginer Vasile Leian Preotul Crist. Cornescu. Preotul Dr. Gh. Popa Dim Voinescu Camera de ţinere sub acuzare a tri­mes în judecaţi curţei cu juri din jude­ţul Iaşi, pe indvidul Alexandru Dimitriu născut în comuna Oituz judeţul Bacău şi domiciliat în comuna Movileni judeţul Iaşi, pentru faptul că în ziua de 4 Fe­bruarie 1899 ducîndu-se la vînat, cu vo­inţă a pus foc la stuhul de pe moşia Larga, proprietatea d-lui Weisengr­in, co­­municîndu-se focul şi la căpiţele de fin ale mai multor locuitori cum şi la plan­­taţiunele de la gara Larga. Procesul se va judeca de juraţi în se­siunea de iunie a. c. Suprefectur­ plăşel Bahliil a telegrafiat parchetului de Iaşi că Eduard Vormister din Tîrgu­l a descărcat din greşala un f asupra lul Aloise Sebegzek, fost dus la spital de i s’a ex-, i unde iluisul a mărturisit ne"3* ml Vor mister. Comisia secţia a 5-a a înaintat parcheta lui pe individul Michel Silberman autorii unui furt prin spargere de la locuitorii Costache Archip din comuna Bucium. Nu­mitul de abia s’a eliberat din penitenciiul unde fusese deţinut pentru alte fapte Parchetul face cunoscut prefecturei - judeţ, cum că agentul fiscal al comune Tăuteşti, numit Ned­îlai Paşcan, a dispărut de la domiciliul seîî fără a i se mai da 4­ urmă, şi bănuindu-se că la mijloc poate să fie vre­o crimă, roagă a se lua măsuri pen­­tru aflarea lui. Numitul perceptor are u frate care e student la Iaşi. „ Procurorul tribunalului Ialomiţa a inte­venit telegrafic pe lingă parchetul de Iaşi,­­ a se lua măsuri pentru prinderea Iui N­culai Ciobanu care în ziua de 20 April­e, a omorit pe ciobanul Ion Dinu Diacon şi in urmă a dispărut. Parchetul a dat ordine in acest sens. rinindu-l grav, 1 ! mutant Inginer S. MARCU ^ de Electricitate din Iași ~ No. 2 (casa IVerschotx Et. I) A onor. Public Iasan că am descl j •• • ”toare de ecleraj elec -«•'»puri induatriai •u esecutarea m -i suntem pe a­­‘a la cerere ■»numale, fie e­

Next