Opinia, mai 1899 (Anul 3, nr. 1-24)
1899-05-01 / nr. 1
N’am neglijat nici articulii dejpedolofie, deşi odată legea înv. secundar votată şi criticată în anul întîi, n am avut prilejul de a discuta chestiuni de învăţămînt decit cu legea profesională şi cu unele lecturi pedagogice. Apoi rugat de a ajuta cu munca mea Revista colegilor mei din Piatra, cum şi Viitorul, redactat de colegul şi prietenul D. G. Boroianu, le-am rezervat lor această parte. A fost o parte nouă, care n’am cultitivat’o în anul Intâiu : fondul politic. Dacă e ceva adevărat, e faptul că mediul formează condeiul, formează omul, cu singura condiţie să fie ceva în om-Mediul gazetei, mediul prietenilor m’a furat şi de unde condeiul îmi era preocupat în primele rînduri de chestiuni literare, cu încetul m’am trezit şi la articuli politici Dacă bătrînul satiric latin Juvenal, a zis că isvorul inspiraţiunei sale a fost indignarea, tot aşa şi în atmosfera păcătoasă a politicianismului liberal n’a fost cu putinţă să păstrez condeiului sfera ideală a chestiunilor literare, ci azi în una, mîne în alta, a fost luit de Va rentul zilei şi iată că azi cînd încheiem aiul al 2-lea’, număr la activul muncei condeiului meu şi un nesfîrşit lanţ de fonduri politice. Ce vor aduce acestea după ele, nu ştiu, dar—cum zice Eminescu — las condeiul să mă fure. In scurgerea vieţii aşa de monotonă, cum de fapt, este, deschiderea colecţiei opiniei va fi pentru unii cea mai dulce şi scumpă amintire de cum mi-am întrebuinţat ceasurile de recreare. Dacă acele ceasuri mi-au folosit numai mie, sau dacă au tras folos indirect şi cetitorii mei, las lor să spună, eu încheia această coloană cu urarea ce aduc cetitorilor noştri că prin conlucrarea lor morală—deşi pasivă —au dus la bun sfîrşit opera noastră. Ce va fi anul al 3-lea ? Iată ce e greu de spus de pe acum. Gh. Ghibănescu IUBIRE Cine ’n taina înserăreî Răscolind adîncul măreţ, 0 ridică în neştire înspre stele ?„ Tu, ii ' Cine ’t jurul unui soare Mulţăminturî, călătoare Cu aMta îngrijire Le nvtţteşte ?... -Tu, iubire ! - Cine ’n sufletele noastre, Din splendoarea bolţii-albastre Desprinzînd o licărire, Ne ’ncălzeşte ?...— Tu, Dilire!— Tu iubire, tu iubire, In didna-ţî strălucire Coprdizî toate cîte sînt Dp eu cer pîn’ la mormînt; rini viaţă, dai putere, tantă, mîngăiere, ălul azurinaiului pustiu... Revista Externă — Un fapt de o mare însemnătate politică, şi care preocupă pe toată lumea In Anglia, este reintrarea în politica activă a lordului Roseberry. Fostul prim ministru liberal, căruia Gladstone îi încredinţase direcţiunea partidului liberal chid a voit să se retragă, părăsise de mult luptele politice și se ocupa numai de administrarea averei sale. Ceea ce îl făcuse că să se abţie de la orîce luptă pînă acum fusese disentimentul iscat între el și bătrinul Gladstone cu privire la politica Angliei în Irlanda. Lordul Roseberry era cu totul opus proiectului de home rule, pe care îl imaginase Gladstone cu un punct de apropiere între Anglia şi Irlanda Astăzi însă cînd partidul naţionalist creat de Paruel s’a desfiinţat aproape, fracţionîndu-se în o sumă de mici grupuri, aşa că nu mai poate duce o luptă crâncenă cum a făcut-o sub ministerele conservatoare pentru a duce la bun capăt revendicările Irlandei, Lordul Roseberry găseşte că a venit momentul pentru el de a reintra în politica activă. Cu ocaziunea unui banchet la clubul liberal din Londra, el a ţinut un discurs în care a repudiat orîce proiect de home rule, regretînd politica dusă de liberalii de la 1886, şi declarînd că dacă în ministeriale de la 1887 a intrat şi a susţinut proiectul lui Gladstone, este că nu a putut face altfel decit să urmeze pe bătrinul I luptător liberal, pentru a-l putea succede la şefia liberală. Astăzi însă el face amendă onorabilă, şi cere ca partidul liberal să fie reconstituit ca in trecut, , ştergându se pur şi simplu faza care a I adus desbinări in sinul lui. Aceasta din partea lordului Roseberry însamnă că face apel la partidul unionist de a re■ veni in partidul liberal, deoarece de I home rule nici nu mai e vorbă. Lucrul I acesta va fi cam greu să se intîmple, [ dat fiind posiţiunea ce ocupă leaderul unioniştilor, d. Chamberlain, actualul ministru in cabinetul conservator. I Sunt 15 ani de cînd grupul unionist i în cap cu lordul Devonshire şi d. Cham- Iberlain s’au alipit la partidul tory, au ajuns în fruntea lui, şi cu greu astăzi , îl vor putea părăsi pentru a reintra în I Partidul liberal. » — Preşedintele Statelor-Unite, d. Mac-I Kinney şi-a exprimat convingerea că de acum luptele din Filipîne îşi vor lua sfîrşitul şi că insurgenţii vor depune armele. Această ştire a produs peste tot ? o impresie de bucurie. Numeroase mee[linguri, mai ales la Chicago, au avut [ loc pretutindeni pentru a se celebra a. f ceasta feste înxbueucăto verbe«JftJ » acum la New-York de a seane bani ’ chei monstru, mm precedente, in onoa- I rea amiralului Dewey, de 100 dolari de cap. I — In Belgia noul proect al guvernului cu privire la legea electorală a stîrnit o adevarată furtună în Parlament. Opoziţia din Cameră jo i din Senat a decis să aseze de toate mijloacele legate pentru a împedica votarea legei, înainte de 1900 cînd au loc alegerile generale în toată ţara. Se vorbeşte că opoziţia va depune amendamente cu miile, făcînd astfel un obstrucţionism teribil care va zădărnici discuţia. Unii membri din opozi ie propun însă un alt mijloc acela de a se organiza greva partidului stîngel. Minoritatea ar refuza să ia parte la des-' bateri şi să va retrage din Parlament ■ cînd legea va veni în discuţie. Acest ■ mijloc pare a fi mai degrabă întrebuin■’t de opoziţie. ' “"Marinii armeano-catolic din Couavariau, care asumă linii,' adînc cera de intermediar intre Papa și Sultan. El a fost acela care cu ocazia jubileului lui Leon XIII, i-a făcut dar de un inel în valoare de 60,000. In ultimii ani, favoarea de care se bucura patriarhul, scăzuse, pe lingă Sultan, deoarece cînd cu masacrele creștinilor armeni patriarhul blamase în presa străină purtarea guvernului turc. OPINIA - '******* F*h iiTmmwt «rir~ „Opinia“ la Vasluiu Astăzi, 28 April, a fost disolvat consiliul nostru comunal. Comisiunea interimară e compusă din dl. State președinte, împreună cu d-nii G. Mavrocordat, căpitan Gorgos, Negol şi Calamaz. Consternaţia marelui partid local al d-lui Neron Lupaşcu îţi inspiră milă. El s’a redus la d-l.il P. Irimiade fostul primar, I. Gingii fostul subprefect, D. Motăş fost ajutor de primar şi Ciocan fostul poliţaiu. Cu acest vechiu stat-major astăzi sfrijit şi opărit, conu Neron a început campania d-sale electorală. Poate insă să fie sigur, că la alegeri are sa sufere o puternică înfringere şi că nu are să se mai întîlnească cu vreun mandat de deputat sau senator. La alegerile judeţene nici nu cutează să prezinte candidaţi. Ba, am uitat, a adăuga că din statul său major, fac parte şi jidanii Sigler, Vexier şi Nachta, cu cari conu Neron era tovarăşi de antreprize şi de posesie de moşie. înainte de alegeri, se va publica, ca recomandaţie cătră alegători, isprăvile, traficurile şi gheşefturile întreprinse de virtuosul conii Neron, în timpul prefecturei sale, pentru ca să se cunoască la lumina zilei, ce soiu de cinstită faţă a avut antreprenorul colectivist căruia i se dase în exploatare nenorocitul acesta de judeţ. Cu noile numiri făcute în administraţie de către noul prefect d. D. Donici, se poate vedea deja că atmosfera judeţului va fi purificată, şi că s’a isprăvit cu carnavalul slugilor stupide şi a potlogarilor, cu care de predilecţie se înconjura conu Neron Lupaşcu, e phoenixul colectivist din Vasluiu. Memento ! Din Botoşani (De la corespondentul nostru, special) Un fapt can ;î mişcat foarte mult, săptămîna trecută, pe cetăţenii oraşului nostru este moartea unei sermane femei Faptul s’a petrecut ast-te! • fetiieea era însărcinata «i fiind trispaumntata de durerile ce le avea, se duse la mai mulţi medici spre al consulta cerîndu-îe că sau să-i dea medicamente spre a alina durerile sau pentru ca să avorteze. Doctorii însă văzînd că sarcina era prea înaintată au însfuzat, sfătuind-o că ar fi mai bine să aştepte pănă va naşte, iar cu altă ocazie cînd va fi însărcinată şi va veni mal din timp îl vor da. Nemulţumită însă cu respunsul d-rilor se duse la o evreică, cunoscută din Bucecea, care o sfătui sa se adreseze la o oarecare moaşă du Botoşani. Spire mai multă siguranţă ea propuse evreicei ca s’o întovărişască. Zis şi făcut, căci a doua zi atitîndouă s’au dus la o moaşă din strada Iaşilor, care auzind cum stă chestia îl dădu un avortiv în schimbul mie sune de 30 lei. Avortivul îşi făcu efectul căci în ade-! văr nu mult după luarea Im, femeia a- ’ vortă, însă aceasta nu fu totul, căci a-1 vortivul luat fiind prea puternic puse in şi viaţa lehuzei. Văzîndu-şî 1 ■*" sermana femeie se duse " la spitalul din Botoşani în tratamentul căruia întră. Deocamdată nu spuse nimănui nimic despre cauza avortului. Insă văzîndu-şi sfirşitul apropiat destăinui unei gardience cauza avortului precum şi numele ucigătoarei ei şi a copilului. D-rul fiind înştiinţat, aviză parchetul şi imediat procurorul şi medicul legist sosiră la spital chemînd în acelaş timp şi pe moaşa în chestie, însă era prea tîrziu, ca muribunda să poată spune ceva, văzind insă pe criminala moaşă dinainte-i respunse afirmativ din cap,cînd fu întrebată dacă aceasta e. Şi nu mult după aceea îşi dădu sfîrşitul în mijlocul durerilor celor mai sfişiitoare. Parchetul luînd in cercetare faptul a ordonat deocamdată arestarea moaşei. Aşteptăm cu nerăbdare rezultatul acestei anchete. INFORMAŢII Aseară a avut Ioc întrunirea clubului conservator, pentru a alege, conform cu statutele, noul comitet diriguitor. După mici discuţiunî, s’a propus următoarea listă, care a fost primită cu aplauze entuziaste de unanimitatea membrilor. Kogălniceanu Gr. Vlădoianu I. F. Bogdan Leon Balş Costea Bădărei Alex. Botez N. Gh. Buţureanu Gr. Cananău Nicu Constantiniu P. G. Filipescu Teodosie, dr. Greceanu Dimitrie Ivaşcu Const. Lipan Const., lect.-colonel Mavrodi loan, căpitan Nicolaidi Nendal Peridi Aristide, dr. Pușcariu Emil, dr. Porfirin Const., colonel Zarifopol N. Dimitrie Catargiu Nicu Jippa Alex., maior Grigorovici Dimitrie D. Take Ionescu, ministrul instrucţiuneî publice a oferit direcţiunea generală a teatrelor d-lui Anglei Demetrescu. Nu se ştie încă dacă d. Demetrescu acceptă direcţiunea teatrului. Curtea de Casaţie a terminat erî judecarea recursurilor electorale. f Mal mult de cit trei sferturi din alergătorii şierşî din listele electorale au fos înscrişi din nou. Curtea admiţîndu-le recursure. j Următoarele numiri s’au făcut pe ziua de 1 Mai, la departamentul domeniilor: D. G. Bibescu, comisar general al guvernului la expoziţia din Paris ; D. I. Cucu, secretar general la ministerul de domenii în locul d-lui Băicoianu, demisionat. D. Dimitrie Sturza avea la dispoziţia sa, în calitate de ministru de externe, o sumă de 160.000 lei ca fonduri secrete pe anul bugetar 1899—1900. Din această sumă d. Dimitrie Sturza a cheltuit în zece zile din luna Aprilie — după ce guvernul seu demisionase de la 28 Martie—nu mai puţin de 88.000 lei, optzeci şi opt mii lei, adecă mai mult de jumătate din suma totală a fondurilor destinate pentru un an întreg. Aceasta procedare sare cu atît mal tare în ochi cînd d-sa a luat succesiunea ministerului afacerilor streine de la un barbat care lasase alt-fel de tradi- ci * •• '1 *1U“ ' , în acel minister. ari împărțea suma !° ■ 'n două-spre-zec.i părți jl ' uea din ele d cit o z.îcc 1 fie-care k,n. Succes 1 itactă suma aferentă ,c.i: v. nului budgetar. Alex şi mal departe. El 'Osini: ' tesaurului public un pr . 17 mii lei şi fracţiuni ■■ dtuise pînă la finele ai dul i . Dar e mai o m ,i re un Dimitrie Sturza şi un A.’ Uahovari. Comitetul ecuL . ciului conservator a adu in şei. dele de alaltă seară şi aseară "ieri următorilor domni, ca membri volub ilm. Gh. Chfor profi . şi avocat Gh. Mui . I. Ghipv Virgil Uh Holban 1. Dimitri G. Carabină Artur Cartacusin I. Gh. MUCHQ.SCU Eugen Veitura Grigore Voinescu profesor Gheorghe Vuluţă Nec. Gh. Tataranu Const. I. Stefănescu Gheorghe Aramă profesor Leopold lerderber farmacist Grigore Samaţian inginer Vasile Leian Preotul Crist. Cornescu. Preotul Dr. Gh. Popa Dim Voinescu Camera de ţinere sub acuzare a trimes în judecaţi curţei cu juri din judeţul Iaşi, pe indvidul Alexandru Dimitriu născut în comuna Oituz judeţul Bacău şi domiciliat în comuna Movileni judeţul Iaşi, pentru faptul că în ziua de 4 Februarie 1899 ducîndu-se la vînat, cu voinţă a pus foc la stuhul de pe moşia Larga, proprietatea d-lui Weisengrin, comunicîndu-se focul şi la căpiţele de fin ale mai multor locuitori cum şi la plantaţiunele de la gara Larga. Procesul se va judeca de juraţi în sesiunea de iunie a. c. Suprefectur plăşel Bahliil a telegrafiat parchetului de Iaşi că Eduard Vormister din Tîrgul a descărcat din greşala un f asupra lul Aloise Sebegzek, fost dus la spital de i s’a ex-, i unde iluisul a mărturisit ne"3* ml Vor mister. Comisia secţia a 5-a a înaintat parcheta lui pe individul Michel Silberman autorii unui furt prin spargere de la locuitorii Costache Archip din comuna Bucium. Numitul de abia s’a eliberat din penitenciiul unde fusese deţinut pentru alte fapte Parchetul face cunoscut prefecturei - judeţ, cum că agentul fiscal al comune Tăuteşti, numit Nedîlai Paşcan, a dispărut de la domiciliul seîî fără a i se mai da 4 urmă, şi bănuindu-se că la mijloc poate să fie vreo crimă, roagă a se lua măsuri pentru aflarea lui. Numitul perceptor are u frate care e student la Iaşi. „ Procurorul tribunalului Ialomiţa a intevenit telegrafic pe lingă parchetul de Iaşi, a se lua măsuri pentru prinderea Iui Nculai Ciobanu care în ziua de 20 Aprile, a omorit pe ciobanul Ion Dinu Diacon şi in urmă a dispărut. Parchetul a dat ordine in acest sens. rinindu-l grav, 1 ! mutant Inginer S. MARCU ^ de Electricitate din Iași ~ No. 2 (casa IVerschotx Et. I) A onor. Public Iasan că am descl j •• • ”toare de ecleraj elec -«•'»puri induatriai •u esecutarea m -i suntem pe a‘a la cerere ■»numale, fie e