Opinia, iunie 1899 (Anul 3, nr. 25-47)
1899-06-01 / nr. 25
s tului ales de patron. Acesta va trimite sanatoriului pe oricare lucrător bănuit că e atins de tuberculosă, şi cu cit sanatoriile se vor înmulţi, cu atît va deveni mai mare şi obligativitatea. Rezultatele date de sanatoriile pentru saraci au părut în genere strălucite şi au fost celebrate mult , statisticele au vorbit de 9 sau 10 vindecări la 11 bolnavi ; dar aci intervine neaparat distrucţia sau rezerva ce am făcut mai sus cu privire la siguranţa diagnozei. Fără îndoială mulţi bolnavi sunt îndreptaţi sau amelioraţi în sanatorii ; dar cîţi nu părăsesc sanatoriile fără să poată revedea atelierul! Pănă astăzi, ni se pare, nu există sanatorii care să adăpostească pe tuberculoşii avansaţi şi incurabili, care sunt de fapt adevăraţi periculoşi din puctul de vedere social. Chestiunea sanatoriilor şi organizarea lor a fost punctul esenţial în discuţia congresului de la Berlin, ţinut sub preşidenţia de onoare a împărătesei Germaniei. Discuţiuni ştiinţifice şi cercetări de laboratoriu aproape n’au fost de loc. De altfeliu delegaţiunea medicilor francezi avea «mandat» special oarecum de a nu adopta metoadele savanţilor germani cu privire la tratamentul oftigel. Şi astfel cn în timp ce şovinismul, sau patriotismul dacă vreţi, intervine pînă şi în chestiuni de interes universal, boala cumplită nu alege pe nimeni şi seceră fără milă în toate ţările, în toată lumea. Din raportul cetit de d. Brouardel urmează că singură Franţa pierde 150000 de oameni pe fiecare an, morţi de oftigă. In ţară la noi statistica nu s’a întocmit în această privinţă, cum nu există nici în multe alte privinţi; dar e netăgăduit că un număr colosal de vieţi plătesc tribut nemilosului flagel. Şi e netăgăduit de asemeni că la noi chestiunea sanatoriilor ar fi mai uşoară de rezolvit decit aiurea, dată fiind poziţiunea geografică a ţării. Dar aceasta nu întră în programul activităţii noastre patriotice. Rodion, Ştiinţi-Litere-Arte Cutia găsită la Nord-Island şi care conţinea o depeşă a lui Andrée, mai cuprindea şi o hartă indicînd direcţia luată de balon. Depeşa era scrisă in limba suedeză. Harta s’a expediat la Stockholm. Ziarele engleze şi germane au înregistrat ştiri diferite cu privire la faimosul ţigan Rigo, bărbatul ex-princesei de Chimay. Lăutarul ţigan ar fi murit la Cairo de ciumă. Deputatul Enrico Ferri, de când a atacat în Camera italiană pe generalul Baratieri, nu-şi mai poate ţinea cursul de istorie la universitate. Studenţii socialişti îl aclamă, alţii îl huiduiesc. Tribunalul colecţionar din Berlin a condamnat ziarul Nerwyork-Herald pentru ofensă la adresa împăratului. Jurnalul american a reprodus versurile insultătoare pentru Wilhelm II, recitate de căpitanul Coghlan la banchetul ce i s-a oferit la New- York. Sentinţa confirmă şi aprobă confiscarea ziarului care a publicat acele versuri. Toată arta chirurgilor musulmani a fost pusă la încercare zilele aceste cu ocazia serbării ce a avut loc la Yildiz-Kiosc. Prințul Abdurrahim Efendi, fiul sultanului, împlinind 13 ani, fu primit în religiunea Islamului cu toate formele religioase cuvenite, între care se ştie că este şi circumciziunea. Serbarea fu grandioasă şi poieţi oficiali au scris imnuri pentru festivitate. Peste o sută de copii de aceeaşi vîrstâ cu prinţul, intre care fiii de mari viziri şi dregători fură islamizaţi în aceeaşi zi cu Abdurrahim. Operaţia avu loc în saloanele bogate ale Palatului, pe divanuri catifelate şi aurite. Trei muzici intonară cîntecele cele mai entuziaste pentru a îmbărbăta pe eroii ceremoniei. Iar în amintirea zilei Sultanul ordonă să se clădească la Constantinopol un nou spital „Hamidije“ după modelul lui „Friedrichspital“ din Berlin. Ziarul „Neue Freie Presse“ află că vaporul „Belgica“ va ajunge în Europa prin luna August. Serbarea centenarului naşterei lui Puşkin a fost o serbare internaţională a luntei slave. Delegaţiuni din toate părţile au luat parte la festivitate. Municipalitatea oraşului Praga a trimis oraşului St. Petersburg o ramură de teiu lucrată în argint, ca să fie depusă pe mormîntul poletului rus. E vorba să se ridice la Viena o statuie celor doi Strauss, tatăl şi fiul. Ambii au purtat numele de Iohan. Admiratorii celui din urmă 11 ziceau Iohann II. Cu ocazia apariţiunii Sarel Bernhard în „Hamlet“ un ziar parizian face următoarea observaţiune. In marea scenă în care Hamlet descopere mamei sale că cunoaşte crima ei şi comparînd pe soţul ei de acum cu Regele ucis II strigă : — Priveşte pe acesta şi vezi pe celalalt!... Artiştii mari francezi arată ambele portrete de regi atirnate în camera Reginei. Lucrul e anormal, căci e greu de înţeles cum femeea criminală ar putea să aibă pururi în faţă—în camera ei de culcare—imaginea fostului soţ... Ziarul în chestiune observă că artistul englez Irving, în rolul lui Hamlet, poartă chipul tatălui sau atîrnat de gît, cu medalion şi pe acesta i-1 arată reginei. Noi amintim că răposatul Manolescu interpreta scena în același chip original şi firesc. Intr’un articol din „Ecoul Moldovei“ se afirmă că In „Opinia“ de la 2 Aprilie s’ar fi scris că „Maslul este un descîntec care îndobitoceşte pe ţărani“. Nici în numărul indicat, nici în vr’un alt număr al „Opiniei“ nu se află această frază. Rodion, Telegrame — Serviciul special al OPINIEI — Viena 30 Mai Miniştrii unguri de Luckacs, Daranyi şi Hegedeus au sosit. Presa, în unanimitate, consideră ca iminente conferinţe comune între miniştri, ca un semn evident al aplanării neînţelegerilor şi ca semnarea apropiată a unui compromis. Paris 30 Mai Măsurile luate pentru mîine sunt întocmai ca acelea luate în timpul şederei Ţarului la Paris. Unele ziare prevăd linişte, cele mai multe însă prezic dezordine. Maiorul Marchand sJa dus la Saint- Servan (Iţle et Vlaine). Londra, 30 Mal. Camera Comunelor. D-na Brodrick, subsecretar parlamentar, declară că, în ceea ce priveşte China, Înţelegerea cu Rusia nu numai că este preţioasă, dar şi un bun augur pentru viitor. Englitera este dispusă să primească bine orice deschidere nouă de căi de comunicaţie. Paris, 30 Mai. D. Deschanel, preşedinteal Camerei deputaţilor, a oferit un prînz corpului diplomatic. Poitiers 30 Mai D. Viger, ministrul agriculturei, a sosit. S’a scos numeroase strigăte de: Trăiască Loubet! Trăiască Republica ! Tinerii cercului catolic au făcut o contra-manifestaţie. S’a făcut 12 arestări. Roma, 30 Mai. Camera deputaţilor. Socialiştii continuă obstrucţiunea. D. Mărgări persistând să citească nişte articole de ziare asupra întrunirilor oprite, cu toate întreruperile vii ale centrului şi ale dreptei şi protestările preşedintelui, acesta declară că vrea mai bine să ridice şedinţa decit să lase să continue discuţia în mod necorect. Şedinţa se ridică în mijlocul unei agitaţiuni vii. Berlin 30 Mai. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ desminte din nou ştirile despre o pretinsă intenţiune a împăratului Wilhelm de a asista la regatele de la Cannes. Viena 30 Mai In cursul conferinţei, ce s’a ţinut azi între miniştrii unguri şi austriaci, s’a ajuns la o înţelegere deplină în privinţa compromisului austro-ungar. D. Szell, ministru-preşedinte ungur, a comunicat după amează această ştire împăratului, într’o audienţă ce acesta i-a acordat. D Szell a plecat seara la Buda-Pesta. Madrid, 30 Mai. O vijelie a distrus 150 de case la San Pedro de Latarse, în provincia Valladolid. Numărul victimelor este considerabil. Zece cadavre s-au scos deja de sub dărămături. Cayenne, 30 Mai. Sfax, având pe bord pe Dreyfus, aplecat de dimineață la Brest. Paris, 30 Mai. „Petit Bleu“ asigură că generalul Zédé a fost la Paris pentru a da explicațiuni asupra turburărilor de la Grenoble. Locotenentul colonel Picquert intervievat a declarat că el prevăzuse arestarea lui Du Paty de Clam. INFORMAŢII In noua organizare ce d. Olănescu dă participăreî noastre la exposițiunea din Paris, s’a hotărît desfiinţarea comitetului executiv. In locul acestuia vor fi numiţi două subcomisari dintre care unul a şi fost desemnat în persoana d-lui secretar general al ministerului domeniilor. D. D. Olănescu, comisar general al Rominiei la Exposiţia din Paris, va pleca in curînd la Paris spre a veghia la construirea pavilionului destinat secţiei române. In absenţa sa d. Cucu, secretar general al ministerului de domenii, îi va ţine locul. Numerele din «Propaganda» au devenit tot mai rare în zilele din urmă. Tiragiul scade pe fiecare zi şi putem anunţa că va scădea pînă la zero foarte în curînd. Numerele «Propagandei» vor deveni şi mai rare îndată după alegeri. Va fi o eclipsătotală. „Propaganda“ se căzneşte mult, doar va putea descoperi ceva pe seama alegerilor din Iaşi. Toată imaginaţia şi desperarea colectiviştilor, însă, nu sunt de-ajuns pe semne, deoarece sfîrşesc prin a mărturisi că... nu au găsit nimic. Cităm textual din pagina a doua a „Ne mai auijit“ -l şi obiecte admirabile /\ L' ’1 numai pentru lei noi , 1 frumos ceasornic aurit, garantat pe 3 ani, 1 lanţ aurit, 1 tabachere elegantă pentru ţigări, 1 oglinda fină, șlefuită, de toiletă în cutie, 1 notes legat în pînză Englezească, 1 garnit. butoni de manșete aur-double prima, 1 garnit. nasturi de cămașă aur-double prima, 1 per. cercei, aur-double prima cu petre imit., 1 garnit. obiecte de scris foarta necesară, 1 săpun de toaletă cu miros foarte plăcut, 72 peniţe de scris foarte fine, 25 coaie hîrtie de scris fină, 25 cuperte fine, 50 obiecte necesare fiecărei gospodine. Aceste 191 obiecte se oferă numai pentru Lei noi 4.50, (numai ceasornicul are această valoare), de către Casa de export Elveţiană . • H. SCHEUER, Krakau losefsgasse 46- Obiectele ce nu convin sunt reprimite. — La comande se va trimite valoarea sau un aconto înainte.A N V JST C 1 TJ 30.000 lei de dat cu împrumut. A se adresa la Redacţie. numărului din urmă al Propagandei: „dacă alegerile colegiului II de laşi in aparenţă au fost liniştite...» . Cităm din pagina III: «Aşa se explică de ce s’a părut întru cîtva că avem alegeri libere şi totodată de ce au întrunit conservatorii atît de multe voturi...» Explicările făgăduite, însă, le-am căutat în zadar. Bieţii scribi! Principele Gr. Al. Sturza a adresat d-lui N. Catargi următoarea telegramă: IMuî N. Catargi Iaşi. . Primiţi cu toţii viile mele mulţumiri, dimpreună cu alegătorii colegiului I, cari au votat pentru mine. Pr. Gr. M. Sturza. D-na Eugenia D. Brăteanu, văduva re- gretatului Dumitru Brăteanu, a încetat din viaţă la băile Tuşnad din Timişoara, corpul defunctei va fi adus şi înmormântat în ţară. I. P. S Mitropolitul primat va pleca peste câteva zile în străinătate, în virtutea unui cogediu. M. S. Regele a semnat decretul de numire a d-lui Vlădescu, profesor la universitatea din Bucureşti, ca membru în consiliul permanent aî instrucţiunei publice, în locul d-lui C. Dimitrescu-Iaşi demisionat. ii.- • • '• j * ?'*, « ’ jj’Sfi’iir! Asupra alegere! colegiului şi de deputaţi din Brăila iată ce aflăm : D-nii dr. Paláde şi Belloiu, candidaţi al partidului conservator, au fost proclamaţi aleşi. Asupra celui de al treilea candidat al partidului conservator, D. Dichitrie Apostol, s’a întîmplat următoarea neînţelegere : înainte de a se începe neînţelegerea, preşedintele biuroului, in înţelegere cu scrutătorii, au hotărît să se socotească buletinele anulate. Scrutătorii, cînd au văzut că rezultatul scrutinului este favorabil candidaţilor susţinuţi de partidul conservator şi-au schimbat părerea, nevoind să mai socotească buletinele anulate. Preşedintele biuroului, în conformitate cu hotârîrea luată cu scrutătorii şi conform cu o hotărîre a consilierilor curţei de apel din Galaţi, a declarat pe D. Apostolu ales. Scrutătorii, în număr de doi, au majorat pe preşedinte şi au proclamat balotaj. La opinia preşedintelui s-au aliat toţi alegătorii aflaţi în sală. A urmat discuţii între alegători şi cei doi scrutători, dar aceştia din urmă n’au voit să recunoască de ales pe d. Apostolu. D. Apostolu a fost şi rămîne bun ales. Sergentul Bejan, care a împuşcat pe soldatul Calanfidescu, a fost pus erl în libertate din cauză că instrucţia a constatat, atît din cercetările facute cît şi din declaraţiile însuşi a pacientului, că sergentul n’a tras cu voinţă ci din imprudenţă. Pacientul a mai declarat că sergentul Bejan îi era un amic bun şi niciodată nu s’a certat cu el. D. d-l Corvin a declarat d-lui Chirculescu, comisar regesc, că soldatul va scapa cu viaţă, deoarece glontele fiind de un calibru foarte mic, nu i-a atins de loc inima nici plămînii. .. .. :ți v _ :n■ c Xi**'', ic *. r, 1 I Direcţiunea generală a serviciului sanitar a făcut cunoscut d-lul veterinar al judeţului Iaşi ca să cerceteze imediat prin toate mijloacele de care ar dispune dacă într’acest judeţ există vr’o boală contagioasă printre vite, şi mai cu deosebire pneumo-enterita infecţioasă la masculi precum şi febra aftoasă. In urma propunerei d-lui ministru al afacerilor streine, Ioan Lahovary, M. S. Regele a binevoit a acorda următoarele distincţiunî : D. Grigore Cogălniceanu a fost numit comandor al ordinului „Coroana României.“ D. Leon Bogdan a fost numit comandor al ordinului „Coroana Romînieî.“..................... D. Vasile Vladoianu a fost numit comandor al ordinului „Coroana Romnlniei.“ D. dr A. Perice a fost numit ofiţer al ordinului „Steaua Romanică.“ Tribunalul a condemnat pe Leobelsohn la 5 ani închisoare şi pe Frănkel la un an, inculpaţi pentru bancrută simplă şi frauduloasă. D. Văsile Popescu şi-a trecut cu un deosebit succes teza sa de licenţă. D-sa a tratat în ea despre fidejusiune. Sîmbătă, tribunal in secţia II, a declarat în stare de faliment pe comerciantul Solomon Leibovici, din strada Goliel. S’a ordonat arestarea lui, însă, dinstil , este dispărut. f, , ,. In locul d-luî Stamatopol avansat colonel a fost numit ca ajutor al regimentului d. lt.-colonel Dobropeanu. Cu trenul de aseară d. dr. Puşcariu, secretar general la ministerul de instrucţie, şi d. Sturza, directorul şcoalei de poduri şi şosele, a părăsit oraşul nostru plecînd spre Bucureşti. Şcoala technică din localitate va expune cu ocazia examenelor generale, obiectele pregătite pentru expoziţia de la 1900. Fiecare secţie a acestei şcoli îşi are obiectele ei pregătite separat. Ele vor fi expuse într-o sală frumos împodobită de elevii şcoalei. Conu Ghiţă îşi face şi-şî reface capul la tot ceasul, ca o ordonanţă medicală. Cînd îl vezi cu joben, cînd cu pălărie , la Tărăbuţă, cînd cu şapcă. Nestatornicia colegiilor electorale l-au cam zăpăcit şi nu ştie omul cum să se mai dichisească, face vizite cu joben, ca să impuie, prin o prezenţă mai majestoasă, alegătorului cultivăbil în ziua de alegeri se prezintă cu pălărie cu borduri mari , la Tărăbuţă, ■ ca să arăte că e omul poporului şi la vreme de nevoie chiar şi cam antisemit. Qnd i se pare că alegerea îl suride, pune imediat legendara şapcă, spre a îmbărbăta partidul la luptă ; apoi, cînd batalioanele sale umplu tufele, repune pălăria model Tărăbuţă. Nu ştim, mîne, la colegiul de Senat, ce coafură va avea, căţî, preicît se spune, are mare frică de o vajnică frecătură. Dezastrul i s’ar fi prezis, se zice, de o cortură aeasă de pe Podul-Lung, unde a mers trial alaltăeri să vadă cum are să-i slujească norocul. D. Herescu Gheorghe, lucrător la şcoala de arte şi meserii, cumpărînd o pîine de la comersantul V. Popovici din strada Sărăciei şi mîncînd din ea s’a înbolnăvit. S’a găsit în pîne mai multe bucăţi de cupru. Epitropia Generală a Casei şi Spiridon BĂILE SLANIC (Moldova) Deschiderea sezonului la 1 Iunie Hidroterapie sistematică. Băi minerale calde şi reci. Săli de inhalaţie. Cură de lapte. Oteluri elegante. Teatru. Parc. Cazino superb. Ecleraj electric. Muzică fanfară şi orchestra. REDUCERI: a) 50°/o la oteluri şi la băi pentru luna Iunie şi de la 11 August la 1 Septembrie ; b) . 25o/0 din tarif la restaurante. - , Serviciul medical condus de specialişti.— Farmacie.—Fostă şi telegraf. 50°/o reducere pentru transport pe căile ferate romîne.Vagoane directe pînă la T. Ocna. Representant Inginer S. MARCH Uşina centrală de Electricitate din Iaşi Str. Ştefan cel mare No. 3 (canalTeuschotz Et. I) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşatt că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instalaţiimi exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţionatelor instalaţiunî. . . ' **"* /»ighii Ca concesionari al iluminatului electric din oraşul Iaşi, suntem pe de o parte obligaţi prin cornifactul nostru de concesiune a executa la cerere orice soiu de instalaţiunî electrice după tariful instalaţiunilor comunale, iar pe de alta, avînd cel maî mare interes ca aceste instalaţiunî să fie executate în condiţiunile cele mal bune şi după regulele techniceî moderne, oferim garanţiile cele mai întinse pentru instalaţiunile particulare executate de noi. In acest scop am organizat un serviciu special, compus din personal bine instruit şi cu o practică îndelungată în astfelii de lucrări. Avem întotdeauna un deposit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate de cel maî nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele maî simple pînă la cele mai elegante. Totodată facemii cunoscut onor. Public că am deschis în birourile noastre’o sală de exposiţie, unde se poate vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşinî de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare ,etc. toate, puse in mişcare prin electricitate, funcţionînd zilnic de la ora 4-7 p. m. Planuri, devise şi orîce alte informaţiunî relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată. Birourile sunt deschise de 8—la 12 și de la 2—7. 3Tr.rmsTTS .ujjfniq îoTeoq Tem se.un sitSiirteBT saaifo j* Cu toată stima l i»fi Directorul Usinei, Ing. I Teodoreanu