Opinia, iunie 1899 (Anul 3, nr. 25-47)

1899-06-01 / nr. 25

s­ tului ales de patron. Acesta va trimite sanatoriului pe ori­care lucrător bănuit că e atins de tuberculosă, şi cu cit sa­natoriile se vor înmulţi, cu atît va de­veni mai mare şi obligativitatea. Rezultatele date de sanatoriile pentru saraci au părut în genere strălucite şi au fost celebrate mult , statisticele au vorbit de 9 sau 10 vindecări la 11 bol­navi ; dar aci intervine neaparat distruc­­ţia sau rezerva ce am făcut mai sus cu privire la siguranţa diagnozei. Fără în­doială mulţi bolnavi sunt îndreptaţi sau amelioraţi în sanatorii ; dar cîţi nu pă­răsesc sanatoriile fără să poată revedea atelierul! Pănă astăzi, ni se pare, nu există sa­natorii care să adăpostească pe tuber­­culoşii avansaţi şi incurabili, care sunt de fapt adevăraţi periculoşi din puctul de vedere social. Chestiunea sanatoriilor şi organizarea lor a fost punctul esenţial în discuţia congresului de la Berlin, ţinut sub pre­­şidenţia de onoare a împărătesei Ger­maniei. Discuţiuni ştiinţifice şi cercetări de laboratoriu aproape n’au fost de loc. De altfeliu delegaţiunea medicilor fran­cezi avea «mandat» special oare­cum de a nu adopta metoadele savanţilor germani cu privire la tratamentul oftigel. Şi ast­fel cn în timp ce şovinismul, sau patriotismul dacă vreţi, intervine pînă şi în chestiuni de interes universal, boala cumplită nu alege pe nimeni şi seceră fără milă în toate ţările, în toată lumea. Din raportul cetit de d. Brouardel ur­mează că singură Franţa pierde 150000 de oameni pe fie­care an, morţi de oftigă. In ţară la noi statistica nu s’a întoc­mit în această privinţă, cum nu există nici în multe alte privinţi; dar e netă­găduit că un număr colosal de vieţi plă­tesc tribut nemilosului flagel. Şi e ne­tăgăduit de asemeni că la noi chestiu­nea sanatoriilor ar fi mai uşoară de re­­zolvit de­cit aiurea, dată fiind poziţiunea geografică a ţării. Dar aceasta nu întră în programul activităţii noastre patriotice. Rodion, Ştiinţi-Litere-Arte Cutia găsită la Nord-Island şi care con­ţinea o depeşă a lui Andrée, mai cuprindea şi o hartă indicînd direcţia luată de balon. Depeşa era scrisă in limba suedeză. Harta s’a expediat la Stockholm. Ziarele engleze şi germane au înregistrat ştiri diferite cu privire la faimosul ţigan Rigo, bărbatul ex-princesei de Chimay. Lău­tarul ţigan ar fi murit la Cairo de ciumă. Deputatul Enrico Ferri, de când a atacat în Camera italiană pe generalul Baratieri, nu-şi mai poate ţinea cursul de istorie la universitate. Studenţii socialişti îl aclamă, alţii îl huiduiesc. Tribunalul colecţionar din Berlin a con­damnat ziarul Nerwyork-Herald pentru o­­fensă la adresa împăratului. Jurnalul ame­rican a reprodus versurile insultătoare pentru Wilhelm II, recitate de căpitanul Coghlan la banchetul ce i s-a oferit la New- York. Sentinţa confirmă şi aprobă confiscarea ziarului care a publicat acele versuri. Toată arta chirurgilor musulmani a fost pusă la încercare zilele aceste cu ocazia serbării ce a avut loc la Yildiz-Kiosc. Prin­țul Abdurrahim Efendi, fiul sultanului, îm­plinind 13 ani, fu primit în religiunea Is­lamului cu toate formele religioase cuvenite, între care se ştie că este şi circumciziunea. Serbarea fu grandioasă şi poieţi oficiali au scris imnuri pentru festivitate. Peste o sută de copii de aceeaşi vîrstâ cu prinţul, intre care fiii de mari viziri şi dregători fură is­­lamizaţi în aceeaşi zi cu Abdurrahim. Ope­raţia avu loc în saloanele bogate ale Pala­tului, pe divanuri catifelate şi aurite. Trei muzici intonară cîntecele cele mai entuziaste pentru a îmbărbăta pe eroii ceremoniei. Iar în amintirea zilei Sultanul ordonă să se clădească la Constantinopol un nou spital „Hamidije“ după modelul lui „Friedrich­spital“ din Berlin. Ziarul „Neue Freie Presse“ află că vapo­rul „Belgica“ va ajunge în Europa prin luna August. Serbarea centenarului naşterei lui Puşkin a fost o serbare internaţională a luntei slave. Delegaţiuni din toate părţile au luat parte la festivitate. Municipalitatea oraşului Praga a trimis oraşului St. Petersburg o ramură de teiu lucrată în argint, ca să fie depusă pe mormîntul poletului rus. E vorba să se ridice la Viena o statuie celor doi Strauss, tatăl şi fiul. Ambii au purtat numele de Iohan. Admiratorii celui din urmă 11 ziceau Iohann II. Cu ocazia apariţiunii Sarel Bernhard în „Hamlet“ un ziar parizian face următoarea observaţiune. In marea scenă în care Hamlet descopere mamei sale că cunoaşte crima ei şi compa­­rînd pe soţul ei de acum cu Regele ucis II strigă : — Priveşte pe acesta şi vezi pe celalalt!... Artiştii mari francezi arată ambele por­trete de regi atirnate în camera Reginei. Lucrul e anormal, căci e greu de înţeles cum femeea criminală ar putea să aibă pu­ruri în faţă—în camera ei de culcare—ima­ginea fostului soţ... Ziarul în chestiune ob­servă că artistul englez Irving, în rolul lui Hamlet, poartă chipul tatălui sau atîrnat de gît, cu medalion şi pe acesta i-1 arată reginei. Noi amintim că răposatul Manolescu in­terpreta scena în același chip original şi firesc. Intr’un articol din „Ecoul Moldovei“ se afirmă că In „Opinia“ de la 2 Aprilie s’ar fi scris că „Maslul este un descîntec care îndobitoceşte pe ţărani“. Nici în numărul indicat, nici în vr’un alt număr al „Opiniei“ nu se află această frază. Rodion, Telegrame — Serviciul special al OPINIEI — Viena 30 Mai Miniştrii unguri de Luckacs, Daranyi şi Hegedeus au sosit. Presa, în unanimitate, consideră ca i­­minente conferinţe comune între miniş­tri, ca un semn evident al aplanării ne­înţelegerilor şi ca semnarea apropiată a unui compromis. Paris 30 Mai Măsurile luate pentru mîine sunt în­tocmai ca acelea luate în timpul şederei Ţarului la Paris. Unele ziare prevăd linişte, cele mai multe însă prezic dezordine. Maiorul Marchand sJa dus la Saint- Servan (Iţle et Vlaine). Londra, 30 Mal. Camera Comunelor. D-na Brodrick, sub­secretar parlamentar, declară că, în ceea ce priveşte China, Înţelegerea cu Rusia nu numai că este preţioasă, dar şi un bun augur pentru viitor. Englitera este dispusă să primească bine ori­ce deschidere nouă de căi de comunicaţie. Paris, 30 Mai. D. Deschanel, preşedinte­­al Camerei deputaţilor, a oferit un prînz corpului diplomatic. Poitiers 30 Mai D. Viger, ministrul agriculturei, a so­sit. S’a scos numeroase strigăte de: Trăiască Loubet! Trăiască Republica ! Tinerii cercului catolic au făcut o con­­tra-manifestaţie. S’a făcut 12 arestări. Roma, 30 Mai. Camera deputaţilor. Socialiştii conti­nuă obstrucţiunea. D. Mărgări persistând să citească nişte articole de ziare asupra întrunirilor oprite, cu toate întreruperile vii ale centrului şi ale dreptei şi protes­tările preşedintelui, acesta declară că vrea mai bine să ridice şedinţa de­cit să lase să continue discuţia în mod ne­corect. Şedinţa se ridică în mijlocul unei agi­taţiuni vii. Berlin 30 Mai. „Norddeutsche Allgemeine Zeitung“ desminte din nou ştirile despre o pre­tinsă intenţiune a împăratului Wilhelm de a asista la regatele de la Cannes. Viena 30 Mai In cursul conferinţei, ce s’a ţinut azi între miniştrii unguri şi austriaci, s’a a­­juns la o înţelegere deplină în privinţa compromisului austro-ungar. D. Szell, ministru-preşedinte ungur, a comunicat după amează această ştire împăratului, într’o audienţă ce acesta i-a acordat. D Szell a plecat seara la Buda-Pesta. Madrid, 30 Mai. O vijelie a distrus 150 de case la San Pedro de Latarse, în provincia Vallado­lid. Numărul victimelor este considera­bil. Zece cadavre s-au scos deja de sub dărămături. Cayenne, 30 Mai. Sfax, având pe bord pe Dreyfus, aple­cat de dimineață la Brest. Paris, 30 Mai. „Petit Bleu“ asigură că generalul Zédé a fost la Paris pentru a da explicațiuni asupra turburărilor de la Grenoble. Locotenentul colonel Picquert intervi­­evat a declarat că el prevăzuse aresta­rea lui Du Paty de Clam. INFORMAŢII In noua organizare ce d. Olănescu dă participăreî noastre la exposițiunea din Paris, s’a hotărît desfiinţarea comitetului executiv. In locul acestuia vor fi numiţi două sub­comisari dintre care unul a şi fost desemnat în persoana d-lui secretar ge­neral al ministerului domeniilor. D. D. Olănescu, comisar general al Ro­m­iniei la Exposiţia din Paris, va pleca in curînd la Paris spre a veghia la con­struirea pavilionului destinat secţiei ro­mâne. In absenţa sa d. Cucu, secretar gene­ral al ministerului de domenii, îi va ţine locul. Numerele din «Propaganda» au deve­nit tot mai rare în zilele din urmă. Ti­­ragiul scade pe fie­care zi şi putem a­­nunţa că va scădea pînă la zero foarte în curînd. Numerele «Propagandei» vor deveni şi mai rare îndată după alegeri. Va fi o eclipsă­­totală. „Propaganda“ se căzneşte mult, doar va putea descoperi ceva pe seama ale­gerilor din Iaşi. Toată imaginaţia şi desperarea co­lectiviştilor, însă, nu sunt de-ajuns pe semne, de­oare­ce sfîrşesc prin a măr­turisi că... nu au găsit nimic. Cităm textual din pagina a doua a „Ne mai auijit“ -l şi obiecte admirabile /\ L' ’1 numai pentru lei noi , 1 frumos ceasornic aurit, garantat pe 3 ani, 1 lanţ aurit, 1 tabachere elegantă pentru ţigări, 1 oglinda fină, șlefuită, de toiletă în cutie, 1 notes legat în pînză Englezească, 1 garnit. butoni de manșete aur-double prima, 1 garnit. nasturi de cămașă aur-double prima, 1 per. cercei, aur-double prima cu petre imit., 1 garnit. obiecte de scris foarta necesară, 1 săpun de toaletă cu miros foarte plăcut, 72 peniţe de scris foarte fine, 25 coaie hîrtie de scris fină, 25 cuperte fine, 50 obiecte necesare fie­cărei gospodine. Aceste 191 obiecte se oferă numai pentru Lei noi 4.50, (numai ceasorni­cul are această valoare), de către Casa de export Elveţiană . • H. SCHEUER, Krakau losefsgasse 46- Obiectele ce nu convin sunt reprimite. — La comande se va trimite valoa­­rea sau un aconto înainte­­­.A N V JST C 1 TJ 30.000 lei de dat cu împrumut. A se adresa la Redacţie. numărului din urmă al Propagandei: „dacă alegerile colegiului II de laşi in aparenţă au fost liniştite...» . Cităm din pagina III: «Aşa se ex­plică de ce s’a părut întru cîtva că a­­vem alegeri libere şi tot­odată de ce au întrunit conservatorii atît de multe vo­turi...» Explicările făgăduite, însă, le-am cău­tat în zadar. Bieţii scribi! Principele Gr. Al. Sturza a adresat d-lui N. Catargi următoarea telegramă: IMuî N. Catargi Iaşi. . Primiţi cu toţii viile mele mul­ţumiri, dimpreună cu alegătorii colegiului I, cari au­ votat pentru mine. Pr. Gr. M. Sturza. D-na Eugenia D. Brăteanu, văduva re-­ gretatului Dumitru Brăteanu, a încetat­­ din viaţă la băile Tuşnad din Timişoara, corpul defunctei va fi adus şi înmor­­mântat în ţară. I. P. S Mitropolitul primat va pleca peste câteva zile în străinătate, în virtu­tea unui cogediu. M. S. Regele a semnat decretul de nu­mire a d-lui Vlădescu, profesor la uni­versitatea din Bucureşti, ca membru în consiliul permanent aî instrucţiunei pu­blice, în locul d-lui C. Dimitrescu-Iaşi demisionat. ii.- • • '• j * ?'*, « ’ jj’Sfi’iir! Asupra alegere! colegiului şi de de­putaţi din Brăila iată ce aflăm : D-nii dr. Paláde şi Belloiu, candidaţi al partidului conservator, au fost pro­clamaţi aleşi. Asupra celui de al treilea candidat al partidului conservator, D. Dichitrie A­­postol, s’a întîmplat următoarea neînţe­legere : înainte de a se începe neînţelegerea, preşedintele biuroului, in înţelegere cu scrutătorii, au hotărît să se socotească buletinele anulate. Scrutătorii, cînd au văzut că rezulta­­tul scrutinului este favorabil candidaţi­lor susţinuţi de partidul conservator şi-au schimbat părerea, nevoind să mai soco­tească buletinele anulate. Preşedintele biuroului, în conformita­te cu hotârîrea luată cu scrutătorii şi conform cu o hotărîre a consilierilor cur­­ţei de apel din Galaţi, a declarat pe D. Apostolu ales. Scrutătorii, în număr de doi, au ma­jorat pe preşedinte şi au proclamat ba­lotaj. La opinia preşedintelui s-au aliat toţi alegătorii aflaţi în sală. A urmat discuţii între alegători şi cei doi scrutători, dar aceştia din urmă n’au voit să recunoască de ales pe d. A­­postolu. D. Apostolu a fost şi rămîne bun ales. Sergentul Bejan, care a împuşcat pe soldatul Calanfidescu, a fost pus erl în libertate din cauză că instrucţia a con­statat, atît din cercetările facute cît şi din declaraţiile însuşi a pacientului, că sergentul n’a tras cu voinţă ci din im­prudenţă. Pacientul a mai declarat că sergentul Bejan îi era un amic bun şi nici­odată nu s’a certat cu el. D. d-l Corvin a declarat d-lui Chir­­culescu, comisar regesc, că soldatul va scapa cu viaţă, de­oare­ce glontele fiind de un calibru foarte mic, nu i-a atins de loc inima nici plămînii. .. .. :ți v _ :n■ c Xi**'', ic *. r­, 1 I Direcţiunea generală a serviciului sa­­nitar a făcut cunoscut d-lul veterinar al judeţului Iaşi ca să cerceteze imediat prin toate mijloacele de care ar dispune dacă într’acest judeţ există vr’o boală contagioasă printre vite, şi mai cu deo­sebire pneumo-enterita infecţioasă la mas­culi precum şi febra aftoasă. In urma propunerei d-lui ministru al afacerilor streine, Ioan Lahovary, M. S. Regele a bine­voit a acorda următoarele distincţiunî : D. Grigore Cogălniceanu a fost nu­mit comandor al ordinului „Coroana României.“ D. Leon Bogdan a fost numit co­mandor al ordinului „Coroana Ro­­m­înieî.“..................... D. Vasile Vladoianu a fost numit comandor al ordinului „Coroana Ro­­mnlniei.“ D. d­r A. Perice a fost numit ofiţer al ordinului „Steaua Romanică.“ Tribunalul a condemnat pe Leobelsohn la 5 ani închisoare şi pe Frănkel la un an, inculpaţi pentru bancrută simplă şi frauduloasă. D. Văsile Popescu şi-a trecut cu un deosebit succes teza sa de licenţă. D-sa a tratat în ea despre fidejusiune. Sîmbătă, tribunal in­ secţia II, a decla­rat în stare de faliment pe comerciantul Solomon Leibovici, din strada Goliel. S’a ordonat arestarea lui, însă, dinstil , este dispărut. f­­, , ,. In locul d-luî Stamatopol avansat co­lonel a fost numit ca ajutor al regimen­tului d. lt.-colonel Dobropeanu. Cu trenul de aseară d. dr. Puşcariu, secretar general la ministerul de instruc­ţie, şi d. Sturza, directorul şcoalei de poduri şi şosele, a părăsit oraşul nostru plecînd spre Bucureşti. Şcoala technică din localitate va ex­pune cu ocazia examenelor generale, o­­biectele pregătite pentru expoziţia de la 1900. Fie­care secţie a acestei şcoli îşi are obiectele ei pregătite separat. Ele vor fi expuse într-o sală frumos împodobită de elevii şcoalei. Conu Ghiţă îşi face şi-şî reface capul la tot ceasul, ca o ordonanţă medicală. Cînd îl vezi cu joben, cînd cu pălărie ,­ la Tărăbuţă, cînd cu şapcă. Nestatornicia colegiilor electorale l-au cam zăpăcit şi nu ştie omul cum să se mai dichisească, f­ace vizite cu joben, ca să impuie, prin o prezenţă mai majestoasă, alegă­torului cultivăbil în ziua de alegeri se prezintă cu pălărie cu borduri mari , la Tărăbuţă, ■ ca să arăte că e omul po­porului şi la vreme de nevoie chiar şi cam antisemit. Qnd i se pare că alege­rea îl suride, pune imediat legendara şapcă, spre a îmbărbăta partidul­ la lup­tă ; apoi, cînd batalioanele sale umplu tufele, repune pălăria model Tărăbuţă. Nu ştim, mîne, la colegiul­­ de Senat, ce coafură va avea, căţî, preicît se spune, are mare frică de o vajnică frecătură. Dezastrul i s’ar fi prezis, se zice, de o cortură aeasă de pe Podu­l-Lung, unde a mers trial alaltăeri să vadă cum are să-i slujească norocul. D. Herescu Gheorghe, lucrător la şcoala de arte şi meserii, cumpărînd o pîine de la comersantul V. Popovici din strada Sărăciei şi mîncînd din ea s’a înbolnăvit. S’a găsit în pîne mai multe bucăţi de cupru. Epitropia Generală a Casei şi Spiridon BĂILE SL­ANIC (Moldova) Deschiderea sezonului la 1 Iunie Hidroterapie sistematică. Băi minerale calde şi reci. Săli de inhalaţie. Cură de lapte. Oteluri elegante. Teatru. Parc. Ca­zino superb. Ecleraj electric. Muzică fan­fară şi orchestra. REDUCERI: a) 50°/o la oteluri şi la băi pentru luna Iunie şi de la 11 Au­gust la 1 Septembrie ; b) . 25o/0 din tarif la restaurante. - , Serviciul medical condus de specialişti.— Farmacie.—Fostă şi telegraf. 50°/o reducere pentru transport pe căile ferate romîne.­­Vagoane directe pînă la T. Ocna. Representant Inginer S. MARCH Uşina centrală de Electricitate din Iaşi Str. Ştefan cel mare No. 3 (cana­lTeusch­otz Et. I) Cu onoare aducem la cunoscinţa onor. Public Iaşatt că am deschis birourile noastre oficiale pentru Instalaţiimi exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţii pentru scopuri industriale, punîndu-ne la disposiţiunea onor. Public pentru executarea menţio­natelor instalaţiunî. . . ' **"* /»igh­ii Ca concesionari al ilum­inatului electric din oraşul Iaşi, suntem pe de o parte obligaţi prin cornif­actul nostru de concesiune a executa la cerere ori­ce soiu de instalaţiunî electrice după tariful instalaţiunilor comunale, iar pe de alta, avînd cel maî mare inter­es ca aceste instalaţiunî să fie e­­xecutate în condiţiunile cele mal bune şi după regu­lele techniceî moderne, oferim garanţiile cele mai întinse pentru instalaţiunile particulare execu­tate de noi. In acest scop am organizat un serviciu special, compus din personal bine instruit şi cu o practică îndelungată în astfelii de lucrări. Avem în­totdeauna un deposit însemnat de material electric de­ cea mai bună calitate, aparate de cel maî nou sistem precum şi un bogat a­sortiment de lămpi de la cele maî simple pînă la cele m­ai elegante. Totodată facemii cunoscut onor. Public că am deschis în birourile noastre’o sală de exposiţie, unde se poate vedea o mare variaţiune de candelabre, corpuri de iluminat, maşinî de încălzit, de călcat, de aprins ţigări, ventilatoare ,etc. toate­, puse in mişcare prin electricitate, funcţionînd zilnic de la ora 4-7 p. m. Planuri, devise şi orî­ce alte informaţiunî relative, sunt gratuite Facem înlesniri de plată. Birourile sunt deschise de 8—la 12 și de la 2—7. 3Tr.rmsTT­S .ujjfniq îoTeoq Tem se.un sitSiirteBT saaifo j* Cu toată stima l i»fi Directorul Usinei, Ing. I­ Teodoreanu

Next