Opinia, august 1899 (Anul 3, nr. 74-98)
1899-08-01 / nr. 74
«!&US618B Streinii perseverenţi şi iscusiţi ne scot din toate bunurile. Să ne ridicăm cit mai este vreme. Suntem o naţiune tînără şi cu destulă energie încă, ca să nu descurajăm. La o parte dar politica stearpă, ajunge goana nebună după funcţionarism. Să dăm locul de cinste industriei şi comerţului, căci merită titlul de nobleţă, iar agricultura s’o facem cu sistemă. E bine, frumos, de admirat, cind vi neorinduiala asta de mizerie morală şi socială, vezi ici şi colea este un demn lucrător, care se gindeşte şi la viitor, care se rupe din raportul nebun al tu- turor celor ce merg spre peire şi cearcă sa*şi abată macar pe cel de la spatele lui, cătră un pămînt mal sănătos. Să-l salutăm! Soarele scapatase de mult după geana zărei, cind ne-am despărţit de d-l. învăţător Matei, părăsind Dobrovăţul. Turla mănăslirel abea mal albea în iu- • nericul ce umpluse tot cuprinsul. Ochiul monstrului din poveşti se închisese, genele îi întunecase strălucirea lunei. Ne-am depărtat de sat, hrănind în suflet hotărirea nestrămutată de a mai munci pentru formarea unei lumi mai de sol, de a ne îndrepta paşii vieţii cătră mai bine! loan Adam A. M O R___ Aseară cînd eram cu tine Cind ne vorbiam cu atîta dor, Cînd lumea toată era numai Amor, amor, amor ! Aseară, ţi-am privit iubita Seninul ochilor duioşi, Seninul dulcilor albaştri, Frumoşi, frumoşi, frumoşi! Şi mi-am adus aminte atuncea De-o zi de vară dusă ’n plin: Sus soare, iar pe cer întinsul Senin, senin, senin! De cit albastrul cer de vară Mai dragi îmi sunt dulci ochii tăi Mai dragi îmi sunt, căci ei sunt numai Ai mei, ai mei, ai mei! Dem. Demetrescu Piatra-N. 1899, Iulie. INSTITUTUL VARLAM „ DIN IAŞI Instrucţiune privată pentru domnişoare Curs primar Curs liceal Curs profesional de gradul I Curs de Conservator pentru Principii, Armonie, Piano şi Cint. Toate cursurile sunt organizate după programele oficiale şi certificatele dovedite conferă elevelor aceleaşi drepturi ca şi ale celor promovate din şcolile Statului. Desemnul şi pictura sunt de asemenea cultivate cu o deosebită atenţiune. Lucrul de mînă şi croitoria sunt obligatoare pentru toate elevele. Elevele din cursul superior croiesc şi lucrează singure toate hainele lor. Succesele constante obţinute la examen probează valoarea învăţămintului ce se dă elevelor. Credincioasă scopului ce’sî a propus, direcţiunea nu va cruţa nici un mijloc pentru a îmbunătăţi cît mai mult nivelul învăţămîntului Pentru orîce informaţiune a se adresa direcţiune!. Anuarul să trimite după cerere, înscrierile se fac de la x—15 Septembrie iar cursurile încep la 10 Septembrie. Directoara C. IVarlam 194 IMPREMAŢII Deraiarea de la Albeşti — De la corespondentul nostru special — Acceleratul care a plecat alaltaeri din Paşcani, a deraiat la ora 5 dimineaţa, între Mizil şi Ploeşti, la Albeşti. Panica a fost mare printre pasageri, căci nouă vagoane au eşit din sine, dintre care opt sunt cu desăvîrşire sfărâmate. Fochistul şi maşinistul sunt grav răniţi. Printre uşor ră-uiţi se află şi d. Andronic, mare proprietar din jud. Iaşi, îndată d. Miclescu, subdirectorul căilor ferate, a plecat la faţa locului. Pasagerii au fost transportaţi, de expresul Bucureşti-Berlin, Ivan. Cadavrul femeei Anica Neculau din A. Ţuţora, care s’a înecat în Prut ,la Ungheni, a fost găsit era. Comisiunea instituită pentru a decide asupra autorizări loteriei tabloului d-rel Manoilescu s’a întrunit erî. La inspectoratul geandarmilor din localitate, a sosit ordinul de zi prin care d. maior Mirnescu este numit inspector în locul d-luî maior Dimitriu rechemat în activitate. D. Gr. Kogălniceanu, președintele clubului conservator din localitate, a plecat astăzî spre Constanţa. m . O adevărată Băcănie Romina PIAŢA SP. SPIRIDON No. 2 Subsemnatul, aduc la cunoştinţă atît a onorabilelor mele cliente şi clienţi, cît şi a domnilor cetitori, că cu începere de astăzi fac cunoscut că prin mare sacrificiu am isbutit să înzestrez magazinul meu de coloniale cu toate mărfurile de o calitate cea mai bună, mai curată, şi cu preţurile cele mai avantajoase PENTRU ORICE CLIENT — Totodată vă mai rog doamnelor şi domnilor atît clienţi cît şi cetitori a mă încuraja. Şi că pentru a vă convinge de cele zise mai sus bine voiţi a vizita magazinul meu. Cît priveşte despre serviciu atît este de bun încît puteţi fi serviţi chiar trimiţînd o carte poştală cu comanda, şi arătîndu-mî numele, pronumele, strada şi numărul locuinţei. Mulţumind clientelei noastre pentru bine voitorul concurs ce aşteptăm. CU STIMA Neculai I. Olănescu 70—10 ANUNCITI Subsemnatul avînd un atelier de ZINCOGRAFIE doreşte a se alipi pe lîngă o TIPOGRAFIE din orîce oraş din ţară, care ar avea necesitate de clişee fie în desemn sau fotografie, condiţiuni avantagioase. V. Brăilean 11 Zincograf Iaşi, str. Cerchez No. 5 Dr A. Müller Medicul Societăţel Tipografilor Gutenberg Strada Păcurari 14 Datele de consultaţie de la 8—10 a. m. şi de la 2—4 p. m. 1Tracies Wassermann IwîERIDIC-ROMIUI ALTE WIESE. „BLAUER SCHLÜSSEL“ Doctor L. GHELERTER are onoare a anunţa că s’a stabilit în acest oraş STR. PRIMĂRIEI 13 lîngă „Pomul Verde“ şi dă consultaţiuni în toate zilele de la: 8-10 dini.hi 2—4 după amiaza Pentru săraci Consultaţii gratuite. La 1 Septembrie stil nou se deschide la Cernăuţi un pensionat francez de d-şoare. In această instituţiune se va preda limba franceză atît cît şi limba germană, iar cît pentru piano va fi predat cu o deosebită îngrijire, de o profesoară diplomată a Conservatorului din Viena. Un curs de limba Romină va fi organisat pentru elevele care ar dori să înveţe această limbă. Persoanele care doresc a lua informaţiune, li se vor trimite prospectusul. 24—4 Cernăuţi, Franzensgasse 12. IOAN VOCULEANU, AVOCAT ConsUltaţii 8—10 a. m. şi 5—7 p. 111. Biuroul de Notariat — Strada Palat No. 46. — Aviz Agricultorilor Aflăm că desincrustantul «Globulina» după multe experienţe s’a adoptat de Ministerul de Resbel pentru maşinele Pirotechniei Armatei Pulberăriei şi Marina militară, avînd efectul a distruge coaja de piatră din cazan pe timpul funcţionarei maşinelor fără a fi nevoe de a înceta lucrul spre a se scoate ţevele şi ciocanii cazanului ceea ce i-aduce mare stricăciune atît ţevelor cit şi cazanului. Avis agricultorilor posedăm maşini. ACT DE MULŢUMIRE Prin care exprim mulţămirea mea Societăţei «Unirea» pentru liquidarea promptă ce a făcut cu ocazia daunei de incendiu la Institutele Unite. Director: E. I. Melikim GLOBULINA. nu va mai fi COAJA IE PIATRA (incrustaţiuni) la CAZANELE CU ABURI Intretou-intind. Glotulina. Introdusă la fabricile cu aburi, docurî, flotile mari şi la agricultori posedînd maşini, etc. CEREŢI CATALOAGE ŞI PRETUR CELE MAI BUNE REFERENTE Nu alterează de loc NICI TINICHELE NICI GARNITURI De curind adoptată şi de ministerul de Rézbel. Jean & S. P. Mavroianni -Galaţi şi Constanţa X Y, CU VÎNTAREA Ţinută de d. Teodor Dimitriu, înveţătorul şcoalei din comuna Păuşeşti, jud. laşi, la 24 iulie a. c. cu ocasiunea examinării elevilor şcoalei de meserii şi distribuirea premiilor. Domnule Prefect, Domnule Revizor şi Onorabilă Adunare, Astăzi s’a încheiat anul şcolar 1898 — 1899, iar elevii acestei şcoli, care s’au dat silinţa, s’au desvoltat talentele cu Îndoite osteneli, vin astăzi înaintea d-v. spre a-şi primi mulţumirile şi recompensele de la d-v, care reprezentaţi pe înaltul Guvern. Astăzi dar se încurajază meritele acestor tineri, care in scurt timp vor fi depuşi la picioarele scumpei noastre mume, care este Patria! Această strălucită serbătoare este una dintre cele mai frumoase şi mai principale, atît din punctul de vedere naţional, cît şi religional, căci este sărbătoarea şcoalei, unde să propagă morala şi adevărul şi dar una fără alta nu pot exista. Şcoala pregăteşte pe om, a intra în unirea aceia ce-l leagă într’o credinţă şi în credinţa aceia ce-l face după chipul şi asamănarea a celui cel-a creat. Omul învaţă în şcoală : a se cunoaşte pe sine, a deosebi binele de reu, a înlătura aplicările cele rele şi a se ţinea numai de cele bune; şi astfel păşind ca barbat în societate, să contribue la fericirea semenilor sei, adecă : să ajute pe cel nenorocit şi să lumineze pe cel ignorant; căci numai prin astfel de chipuri, va putea se răspundă la chemarea celui ce l-a creat, prea mărindu-l şi glorificîndu-i numele şi fiinţa lui. Acolo unde şcoala şi religiunea nu există, omul este în stare de animal; el nu are familie, nu are societate şi nu are patrie. învăţătura, este foarte folositoare omului căci civilisaţiunea unei naţiuni să poate dobindi numai prin şcoli; ele sunt barca care ne duce la limanul fericireî; şi cind cirmaciul şi lopatarul va şti mina şi cuverna bine, va ajunge acolo, unde trebue să ajungă, de i-ar sta chiar vînturile şi furtunile cele mai mari în protivă-i! Nu lipsiţi dar pe cîrmacî şi lopatari de ajutorul şi încurajarea d-voastre care le este atît de mult trebuincios, în drumul lor cel furtunos, ce-i fac cu multă muncă şi osteneală! Oare care se fie acel cîrmacî şi lopatarî ? Noi noi suntem cîrmacii şi lopatarii zişi, şi vă rugăm călduros Domnule Prefect, Domnule Revizor, Domnule Sub Prefect, pe onor. autoritate comunală şi pe d-voastre părinţi, ca se nu ne lipsiţi pe noi învăţătorii de ajutorul d-v. căci numai dimpreună cu d-voastre din aceşti copii vom putea face : nişte buni creştini, buni cetăţeni, buni meseriaşi şi buni patrioţi, cari vor fi deprinşi a iubi: dreptatea, credinţa, patria şi pe conducătorul ei marele înţelept şi viteaz Maestatea Sa Regele Carol I, Care veghează zi şi noapte ca şi păstorul cel bun, la pastrarea şi înflorirea regatulu care I S’a încredinţat ,prin Graţia Lu Dumnezeu şi voinţa Poporului Romînesc Domnule Prefect şi Domnule Revizor, Astăzî am împlinit 26 ani, de cînc îmi conduc barca învăţămîntului la această şcoală, în care timp m’am gindi numai la mijloacele cele mai practice spre a putea transmite ştiinţa copiilor mai uşor şi mai bine înţeleasă de el, astfel că absolvind cursul învăţăturilor, să le fie folositoare în viaţa lor de locuitori şi buni gospodari în satul şi comuni lor. Şi ’n adevăr, că din 5 serii de copii care au eşit învăţaţi din aceastî şcoală, pentru majoritatea lor m’am bucurat şi mă bucur în suflet de buna lor purtare, fiind nişte buni şi cinstiţi gospodari; dar o parte dintre ei m’au intristat căci au perdut tot ce au cîştiga în şcoală! Germenul seminţei prefăcut în un arbore frumos pe terenul intelectual s’a uscat şi perdut cu totul; aşa că astăzi sunt mai răi de cit în starea lor primitivă ! Acuma, spre a putea combate acest râu m’am gîndit, că dacă aceşti elev deveniţi gospodari, ar avea necontenit ocupaţie, vara cu munca cîmpului , iarna *c’o meserie, dînşiî ar scapa de ghiarele viciului, a lenei şi a sărăciei. Căci fiind ocupaţi în tot timpul, nu ar mai putea fi atraşi spre a sta în timpul erneî pe la circiume, traiul lor ar f numai în belşug şi ar fi folositori celor ce-î înconjoară şi chiar ar păşi spre limanul binelui şi al fericirei. Acest mijloc, acest salvator de viei şi sărăcie, este numai meseria care goneşte răul şi aduce bogăţie ţărilor. Cu toţii ştim, că la începutul omenirei n’au cunoscut nici un fel de meserie, însă omul suferind diferite nevoi, ce foamea, frigul şi alte neajunsuri, pentru corpul şi mintea sa, s’a gîndit, ca să se folosească de tot, ce i-a dat Dumnezeiu atîta îmbelşugare şi dar a învaţat a-' îta, cit l’a dus mintea, pentru întimpi- ' tarea diferitelor nevoi simţite de el. Cu toate acestea omul din diferite caise, a mers foarte încet pe calea indus- t riei, ast-fel că de vr’o sută cincî-zeci imi a început să meargă mai repede, lînd naştere la diferite industrii folosi-toare. , Aşa dar vedem, că industria este foositoare atît pentru fie-care om în parte , cît şi pentru naţiune; căci prin indus- trie li se provoacă munca şi înfrăţirea, ; icapă de suferinţă în numeroasele nevoi, să ridică şi să îmbogăţesc fie-care, pre- cum şi ţara întreagă , după cum vedem, de Anglia, Germania, Franţa şi altele. Dar America , un continent care a-' fla de patru cinci secole descoperit şi jerile el, au ajuns la mari bogăţii şi numai prin industrie. Insă noi Romînia am fost nepăsători de acest briliant scump şi am ramas foarte mult înapoi de celelalte naţiuni, din care cau să vedem cu multă tristeţă că progresează viciul, lenea şi sărăcia şi că nu numai fiii oră- senilor dar şi ai sătenilor îşi părăsesc ogorul şi căminul părintesc, alergind la funcţiuni, astfel că la un loc vacant sunt ■ 30—40 concurenţi. Toate aceste m’au pus în gîndire, frămîntindu-mi necontenit mintea, cum aşi putea reuşi, ca la această şcoală să pot introduce şi me-jserii; astfel că fiul săteanului absolvind cinci clase, pe lingă citit, scris şi calculat, să cunoască la absolvire ş’o me- serie. Şi dar pentru realizarea acestui scop, am intervenit pe lingă d. Herman Caiman, silvicultor, care cunoaşte la perfecţie meseriile : rotăria, stoleria buthăria şi ciobotăria; cînd d-sa s’a oferit, a fi la dispoziţia şcolei şi a preda elevilor cu multă dragoste şi bună voinţă aceste meserii. Acuma avind maistru, nu avem mijloace spre a procura instrumentele şi materialul necesar; şi dar în unire cu Sf-sa Părintele Vasile Pralea, parohul acestei parohii şi cu d. Primar D. Cocoveică am făcut o listă de subscripţie, subscrisă de cîteşi trei, iar la 8 August 1898 această listă am imprimat-o în 32 exemplare cu 32 adrese pe care la 12 şi 14 August acelaşi an le-am înaintat d-lor revisorî din ţară, rugîndu-î fierbinte ca în timpul conferinţelor să le supue bunătăţii membrilor corpului didactic. După multe repetări făcute oficiale şi particulare o parte dintre d-nii revisori ni-a trimes listele goale, nesubscrise de nimene; o parte ni-a trimes numai adrese fără liste, o parte nu ni-a trimes nîcî pînă astăzî‘listele, iar o parte ni-a trimes listele subscrise de d-lor şi de alţi membri ai corpului didactic. Văzind că resultatul listelor trimese de d-nul revisorî, este foarte mic, numai suma de 34 lei şi 95 bani, am trimes din nou listele venite pe la toţi Prelaţii din ţară şi alte persoane generoase, care ne-au dat resultatul mai satisfăcător, iar cu sumele primite, am început a procura materialul şi instrumentele necesare, spre a putea începe lucrul cu elevii. La opt Aprilie a. c., s’a făcut inaugurarea şcoalei de meserii în presenţa d-lui subprefect P. Alexandrescu şi a d-luî V. Mircea învăţător care representa pe d. revisor şcolar. De la inaugurarea şcolei şi pînă astăzi au lucrat 17 elevi în timpul de 46 zile cîte două oare pe zi sau în total 92 oare, căci s’a scăzut vacanţa Paştilor şi sărbătorile. Prin urmare 92 oare dacă ar fi lucrat cîte 6 oare pe zi numai la meserie, conform regulam, şcoalelor speciale de meserii, ar veni numai 15 zile şi 2 oare. Şi dacă elevii au ajuns de a lucra aşa de bine în un timp atît de scurt, căci la alte şcoli trebuea să treacă [un an, spre a face lucrul ce onorea voastră laţî văzut, aceasta să datoreşte numai metodelor speciale ale d-luî maistru, care astăzi este foarte necăjit, neavind chiar existenţa zilnică pentru el şi familia, şa cu toate aceste nu s’a descurajat avînd speranţa pe nemărginita d-voastră bunătate. (Va urma) „Opinia“ la Constanţa Iubite prietene. După ce pe scurt, în scrisoarea mea anterioară, ţi-am vorbit despre oraşul Constanţa, despre impresia ce mi-a făcut că port, am să-ţi scriu astăzi ceva despre mare. Marea, în partea aceasta a locului, udă aproape în întregime margenile oraşului, aşa că oraşul s’ar putea numi o peninsulă. Aproape în orice direcţie te întorci, dai de mare. Aceasta face ca aerul în această localitate să fie foarte curat, iar vîntul, care neîncetat aproape adie, să facă ca căldura să-şi piardă din puterea ei de a te moleşi. In zilele cele mai călduroase, lîngă mare e răcoare şi plăcut. Ţermurile mărei sunt prost întreţinute, şi în afară de cîtva locuri unde sunt întărite prin zid, încolo îţi face o urîtă impresie risipurile malurilor şi goliciunea galbenă. — E ceva sălbatec şi trist. — Observ că terenul fugitiv nu îngrijeşte nici pe comună nici pe proprietari, cari, deşi din cînd în cînd se pornesc la preumblare în escursiune pe mare cu case cu tot, totuşi cei nepoftiţi încă, nu iau nici o precauţiune, ci mulţi se încumetează a şi clădi încă case din nou, cercînd a întări malurile cu cîteva coveţi de pămînt, care la cea dintâi furtună este dus de şuvoi în mare. In părţile de loc unde statul lucrează portul nou şi întăriturile pentru tunelul ce va pune în legătură de comunicaţie linia ferată cu portul pe marginea mării, lucrările sunt gigantice şi vizitîndu-le, m’am minunat de săpăturile malurilor şi acelor pentru tunel. Sub ochii mei erau să se îngroape vre-o 12 lucrători cari lucrau sus la distrugerea unui mal, dacă nu ar fi băgat de seamă la timp că firele de sus anunţau surparea unei bucăţi de pămînt.— Intr’o clipă s’au coborît în vale şi pămîntul după eî... cît p’aci să-l ajungă. In săpăturile făcute s’au găsit vechi întăriturî de maluri, ziduri, terase, ce probabil de mult scoborau în mare, astăzî însă retrase departe de mare, te face să admiri soliditatea de pe vremuri, cum și arta cu care sunt lucrate pietrele găsite. Săpături în piatră adevărat artistice. Vezi apoi blocuri mari de piatră cioplită în diferite forme, suprapuse şi răsturnate în poziţii diferite, urme de canalizări vechi. Probabil că viitorul va descoperi încă multe urme de adevărată civilizaţie. Me duc adesea la port unde de două ori pe săptămînâ vine şi pleacă vapoarele române „Carol I“ şi „Principesa Maria“, cari fac curse Constanţa-Constantinopol. Ambele vapoare sunt de o construcţie pe cît de luxoasă tot atît de măreaţă şi frumoasă. E plăcut să priveşti cum ese din port seara vapoarele, cum se depărtează din ce în ce de port, cum din sutele de luminî-elect, ce se văd în apropiere, dispar una cîte una în depărtare... aşa că după de oră zăreşti numai două, ca nişte făclii mergătoare, apoi una singură ca o stea sclipitoare... micşorîndu-se din ce în ce pînă ce dispare ochilor... Rămîi încă citeva momente cu ochii într’acolo.. ducîndu-te cu gîndurile în depărtarea mării... numai sgomotul valurilor ce se pălesc de stîncele de pe lîngă mal te deşteaptă din plăcutele reverii ce ţi le procură şi razele lunei scăldate în lărgimea mării... E plăcut. E ceva măreţ să priveşti marea într’o seară frumoasă de vară.... In port activitate mare. Lucrările nouă, transporturile de diferite materialuri, zgomotul maşinelor şi şuerăturile locomobilelor te ameţesc în timpul zilei. Unde mai pui şi cele 8 trenuri cari fac curse regulat la băile de la vii, localitatea oră aproape de oraş (cu piciorul) şi cari trenuri stau la 4 halte în oraş şi 2 la vii. Toată ziua nu auzi decît şuerături de trenuri şi de vapoare. Locul de preumblare pe malul mărel es bulevardul luminat cu electricitate. Aici sunt patru parcuri pe malul mărei, dintre cari parcul municipal e destul de frumos şi spaţios. Aci se dau baluri. Sîmbătă la 17 iulie s-a inaugurat deschiderea pentru sezonul din acest an. Am fost şi eu invitat. O orchestră bună din Bucureşti delectează publicul în fiecare seară bineînţeles, acel public care e abonat plătind o taxă de 10 lei de persoană şi 30 lei de familie. Muzica militară deşi angajată de primărie şi subvenţionată cu nu ştiu cîte mii de lei pe lună, nu cîntă aci pe bulevard, ci se îndeletnicesc a domni manele turceşti turcilor de la cele5 cafenele din piaţa Ovidiu. Mirosul cafelelor şi a tutunului mai mult atrage pe localnici decît răcoarea şi aerul plăcut al mării... E greu de satisfăcut gusturile visitatorilor şi a orientalilor de pe aici. In curînd voia visita lacul Tikir-Ghiol ale cărui ape zice se fac minuni cu lumea suferindă. Apoi localitatea Adam-Klissi şi Cariera de piatră Kovara. La întoarcere poate voia visita și împrejurimele Cernavodei unde făcîndu-se săpături se descopăr multe lucruri vechi. Voiu face complecte dări de seamă la timpul oportun. Prietenul Ion Victor.