Opinia, septembrie 1899 (Anul 3, nr. 99-122)

1899-09-01 / nr. 99

■mssa A „ DLTIIE ISFOIlIiTlI In urma insistenţei studenţilor din lo­calitate, d. Xenofon L. Eraclide a hotă­­rit să-şi pue candidatura la presidenţia congresului de la R.­Vilcel. D. Eraclide este unul dintre cei mai distinşi student­ al facultăţeî juridice şi­­ se bucură de mari simpatii printre co­legii din Iaşi şi Bucureşti. In ziua de 7 Septembrie va avea loc un frumos bal, în sala de gimnastică Turn Verein în folosul societăţei Mese­riaşilor Romînî.­ ­ D. Ioan Popa, învăţător în corn. Za- 8’C­horn­a, a fost mutat în corn. Podu-Iloaeî, iar in locul d-sale d-na Ec. Munteanu, ca învăţătoare şi diriginte. X D. Paul, profesor din localitate, a ple­cat erî la Viena pentru a asista la în­­mormîntarea regretatului Hum­pel, des­pre a cărui moarte am vorbit in numă­rul de erî. X D-ra Olga Andrievici, studentă, a fost numită institutoare suplinitoare la şcoala de fete din Vaslui, în locul d-nei Motăş, aflată în concediu. „ Direcţia Liceului Naţional din Iaşi in­vită pe părinţii şi tutorii elevilor ai a­ a cestei şcoli de a­ lua cunoştinţă de cir­culara cu No. 85375 din 5 ianuarie a. c., a d-lui Ministru, relativă la confecţi­onarea costumelor de uniformă, care cu începere de la 1 Septembrie 1899 devin obligatorie pentru toţi elevii şcoalelor secundare, înainte de a procura haine elevilor, de­oare­ce acea circulară cu­prinde dispoziţiuni, cari schimbă întru cît­va dispoziţiunile anterioare pentru confecţionarea costumelor de uniformă.­­ Ministerul de interne a aprobat suma de 1000 lei, votată de consiliul comu­nal în şedinţa de la 23 August a. c., pentru prevenirea ciumei. Asemenea a aprobat şi creditul de 445 lei pentru cumpărarea unor furni­turi necesare serviciului tehnic comunal. De mini se deschid şcolile primare în toată ţara. După ceremonia obişnuită se va re­comanda lista de cărţi, iar de Joi, 2 Septembrie, se vor începe cursurile re­gulat. Au­ mai fost depuse la prefectura ju­deţului următoarele obiecte pentru a fi trimese la expoziţia din Paris. Xenofont Vlasto din Podul-Iloaie făină; Hubner, tricotaj. A X Cu trenul de-aseară d-nul Ghibănescu deputat de Huşi, şi Jocu, inspector ve­terinar, au plecat la Bucureşti. Sosiţi D-nul Sadoveanu, procuror; Longhi­­nescu, avocat ; colonel Lambrino; dr. Rigler; Pogonat, directorul epitropiei Sf. Spiridon ; Chirilă, profesor.­­ Orarul examenelor de corijare la Ex­ternatul secundar de fete din Iaşi, s’a compus precum urmează: 1. Septembre, Geografia, cl. I, II şi V, de la orele 10- 11 a. m. 1. France­ză, cl. I, III şi V de la 3-4 p. m., 1. Germană, cl. II şi V, de la 4)£ — 5)£ p. m. 2. Septembre, Aritmetica, cl. I şi II, de la — 10 şi a. m., 1. Romînă, cl. II, III şi V, de la 3—4M p. m. Sc. Na­turale, cl. I şi II, de la 5—6 p. m. 3. Septembre, Matematica, cl. Ill—IV şi V de la 7M — 10M a. m­. 4. Septembre, Sc. Naturale, cl- IV şi V.­ ­ Clasele divisionare 1. Septembrie. 1. Franceză, cl. I, de la 10—11 a. m., Istoria, cl. I, de la 3—4 p. m. 1. Romînă cl. I și II de la 4—5 p. m­. 2. Septembre, Aritmetica, cl. I, de la 7M—9 a. m. 1. Germană și Gegrafia, cl. I şi III de la 9M—11 a.­­1. Sc. Natu­rale, cl. I—II și III, de la 3—5 p. m. 3 Septembre, Matematica, cl. II, de la orele 7­~9­ a m., 1. Franceză şi Germana, cl. II şi III, de la 10 —11 a. m. Se vor da teze la obiectele următoare : Matematică, 1. Romînă, Istoria, Geogra­fia si Sc. Naturale. In urma circulării adresată de d. mi­nistru de lucrări publice, inginerilor de judeţe relativ la desecarea bălţilor din interiorul şi apropierea comunelor, cari lucrări trebuesc făcute cu săteni din co­munele bîntuite de secetă, s’a primit răs­­punsuri din judele Argeş, Bacăul, Boto­şani, Covurlui, Ilfov, Iaşi, R.­Sărat, Ro­­manaţi, Vaslui, Vlaşca, Constanţa, Dîm­boviţa, Dorohoi, Gorj, Mehedinţi şi Putna. Aceste lucrări se vor face din fondul­­ de 1.300.000 lei, destinat pentru veni­rea în ajutorul sătenilor bintuiţi de secetă. Imediat ce d­ Istrate se va întoarce în Capitală, aceste lucrări vor fi supuse aprobărei consiliului de miniştri. In oraşul Focşani s’a ivit de curind febra lifoidă. Au fost pănă acum 8 cazuri, dintre cari 3 mortale. Cauza acestei epidemii e starea proas­tă în care se găsesc conductele și cap­tarea apelor. D. doctor Obreja, directorul serviciu­lui sanitar superior a luat măsuri pen­tru repararea lor, și izolarea bolnavilor. X , fo­rm­­a recipientelor şi etichetelor băuturilor destinate expoziţiei Comisiunea specială aleasă de expo­zanţii grupului X „Alimente“ au luat cu aprobarea comisiunei generale următoa­rea hotărîre în şedinţa de la 13 August pentru forma ce trebue să aibă recipi­entele în care se vor expune băuturile spirtoase şi anume: 1) Casele speciale vor expune forma­tul lor propriu de care se servesc pen­tru debitarea băuturilor în comerţ. 2) Producătorii cari nu au formă spe­cială de recipient, vor întrebuinţa pen­tru vinuri negre, sticle negre de bor­deaux; pentru vinuri albe, sticle albe de bordeaux; pentru ţuică, rachiu de vin, de tescovină, de cireşi, etc. sticle albe de bordeaux. Sticlele vor fi astupate cu dopuri de 5 cent, cel puţin, capsulate sau bine ceruite şi etichetate cu etiche­te imprimate, arătind locul, anul pro­­ducţiinei, preţul real al produsului şi numele producătorului. Se cere neaparat a se însemna pe o formă deosebită, care va însoţi trimete­­rea, toate amănuntele privitoare la ca­litatea anuală a producţiuneî, stocul dis­ponibil pentru comerţ, depărtarea locu­lui producţiunea de prima gară, precum şi costul expediţiunei pe calea ferată de acolo la frontieră. 3) Pentru spirturi se va comunica pes­te cîte­va zile un model special de sti­cle care se lucrează la fabrica Azuga după indicaţiunele date de un delegat al comisiunei. Fie­care va trebui să trimeată cîte 6 sticle din fie­ care specie de produs plus cîte 2 alte sticle separate pentru gusta­­ţiune de cătră juriu. Sticlele vor fi bine şi solid împachetate în lăzi de lemn pur­­tînd numele şi domiciliul declarantului. Pe ziua de azi se găsesc în cura spi-­­ talului central 231 de bolnavi. D-nii studenţi, înscrişi pentru a parti­cipa la congresul al XX-lea ce se ţine la R.­Vilcei, vor pleca mine­rală la 9,5. Direcţiunea generală a serviciului sa­nitar, pendinte de ministerul de interne, prin adresa No. 18322, din 3o August 1899, face cunoscut Epitropiei sf. Spiri­don că, d. ministru al Agriculturei, In­dustriei, Comerţului şi Domeniilor, pe lîngă adresa No. 66127, trimite, acelui Minister, o petiţiune, prin care d. Miha­­lache Frunză, din corn. Gărbeşti, jud. Vaslui, cere că să nu se prelungiască contractul actual de arendare a moşiei Palanca, proprietatea Epitropiei, cu toate că această prelungire a fost aprobată de către minister. Ministerul a înaintat petiţiunea Epi­tropiei spre a regula cele ce va crede de cuviinţă. S’a primit la revizoratul şcolar mate­rialul didactic pentru anul curent. D-nii institutori şi învăţători se pot prezenta în fie­care zi spre a şi-i primi. „ D-ra Elena Harnagea, normalistă cu diplomă, este numită pe ziua de 1 Sep­tembrie învăţătoare suplinitoare in co­muna Tg. Frumos, în locul d-rei Valen­tina Şerbănescu.­ ­ La 29 a. c. a avut loc examenul ele­vilor şcoalei de meserii, din comuna Bu­cium, şi expoziţia lucrărilor din decur­sul anului 1898-99. Examenul s-a ţinut în asistenţa d-lui Cucu, inginer şef al judeţului, delegat din partea prefecturei. D. revizor şco­lar N. D. Arbore a existat şi d-sa la examen şi a vizitat institutul. La această instituţie nu exista încă până acum un regulament bine definnit care să hotărască organizaţia acestei şcoale. Sunt însă oare­cari reguli în privinţa funcţionărei şcoale­ şi a pro­­movărei elevilor, nu însă un regulament bine întocmit, care să treacă prin con­siliul judeţian. Aşa, un elev din anul I-ia, face cite trei luni în fie­care atelier şi anume: la butnărie, lemnărie şi ferărie. Se înţelege că aceasta se face pentru a se putea constata la care din aceste meserii, ele­vul ar avea mai multă aplicaţie. Prin urmare, din anul I-ia, elevii se promo­vează în anul al II-lea, şi trece la meş­teşugul pentru care are mai multă în­clinare. Numărul elevilor prevăzuţi în budget, sunt de 30. Este de observat însă, că la ferărie, se înscriu mai mulţi elevi, avînd în ve­dere că, cu acest meşteşug, pot să-şi cîştige mai uşor existenţa. Faptul acesta se explică prin aceea că, se întră prea mult în voia elevilor la alegerea secţiei in care vreau să ur­meze. Ar trebui clar că aptitudinea către o meserie sau alta, să fie decisă de o co­­misiune, şi această comisiune să se pronunţe la examenul de fine al anului I. Am fi avut mai multe observaţiuni de făcut, şi mal multe lămuriri de dat, dacă d. director nu s’ar fi ilustrat prin absenţa sa, neviind la şcoală de cît la ora 2 p. m., exemplu cam râu pentru meseriaşi. De alt­fel publicul care vizita atelierele şi bazarul şcoalei, eră destul de numeros. Mai puţină boerie şi mai multă acti­vitate, d-le director! 4f) fi rdScrimi tetri Fraţii Hirschensohn, comercianţi din Iaşi, au cerut astă­zi tribunalului comer­cial secţia II-a declararea în stare de faliment a evreului fizie Grümberg, co­merciant de sticlării din Iaşi, strada A­­nastasie Panu. Pasivul întrece suma de 4000 lei. X D. Prefect al judeţului nostru a pri­mit astă­zi de la serviciul sanitar supe­rior următoarea telegramă relativ la mer­sul ciumei din Rusia: „Curăţindu-se de infecţiunea pestei şi ultima provincie rusă şi ne mai ivindu-se nici un caz în Astrachan încă de la 9 August, se primesc din Rusia călători după vizita medicală. Cei din Astrachan se primesc numai dacă au­ trecut 12 zile de la plecarea de acolo. X X X X X X X X OPINIA ULTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Belgrad 31 August Tausanovici a fost întrebat erî după amiază. El neagă cu totul faptele ce i se impută. Denunţarea porneşte de la oameni cu totul necunoscuţi pe cari el singur nu-i cunoaşte. Cit despre aforis­mele asupra lui Milan Miloş, găsie la dinsul, acestea sunt traducţii de pe Is­toria Serbiei scrisă de istoricul german Ranke, şi adnotaţiuni cari i-au servit ca material pentru lucrarea si istorică. Tastanovici a părăsit partidul radical acum trei ani. El n’a mai avut de atunci raporturi cu Protici, Djuris şi Pasici. In această şedinţă patru martori, prin­tre cari Milovani Jevici, maistrul de şcoală la Kamenovo, declară că ei au auzit pe Pasicî zicînd la doi ţărani în parcul de la Pojarevaţ­ . „Nu vă îngrijiţi, peste curind, se va „produce un eveniment important în Ser­­­bia. Salutaţi pe oamenii noştri şi spu­­­neţi-le să fie gata.“ Pasicî tăgădueşte şi spune că el nu era în parcul de la Pojarevaţ. Stoian Protici face lungi teorii asupra impozitelor statului şi asupra datoriei de a le plăti. El declară că guvernul nu poate face un proces criminal acelora cari refuză de a-şî plăti dările. Refuzul plăţeî dărilor nu constitue un act de înaltă trădare. D-sa declară apoi că nu cunoaşte de loc pe Knezevici. Se miră de a se ve­dea amestecat într’un proces de înaltă trădare şi implicat în redactarea unor ziare şi broşuri revoluţionare. Condamnările sale anterioare nu con­­stituesc pentru timpul de fără nici o do­vadă în sarcina lui. Acuzatul Stanoevicî, tipograf, declară că a fost condemnat pentru că a parti­cipat la răscoala din 1889, apoi a fost graţiat de către Milan. El nu are nici un motiv de a lucra in­potriva acestuia. El spulberă acuzările îndreptate în po­triva sa şi tăgădueşte mărturia lui Kne­zevici, pe care nu-l cunoaşte şi pe care îl taxează de minciunos. Knezevici menţine mărturisirile făcute. In şedinţa de după amiază se ia inte­rogatorul lui Djurici, care recunoaşte că a scris scrisorile insultătoare pentru re­gele Milan. El face protestări de dra­goste pentru dinastie şi ţară, declarind că n’a dorit răsturnarea Obrenovicilor. El spulberă, ca şi Stanajevici, afirmările lui Knezevici şi a mart­rului Radilov. Djurici a invitat, pe acest din urmă, în 1890 să înduplece pe Garaşanin ca să arboreze un alt steag. El ar fi zis că ar trebui amintiţi Karageorgevicii. Rennes 31 august Membrii consiliului de războia au semnat o cerere tinzînd a cruţa pe Dreyfus de pedeapsa degradărei. Dreyfus a fost foarte mişcat şi a declarat că are mari speranţe. Paris 31 August Consiliu de miniştri de mini se va va ocupa de verdictul consilii­ui de război din Rennes. Circulă svonul că o parte dintre miniştri ar dori ca procurorul gene­ral să fie însărcinat de a cere anula­rea sentinţei pentru abuz de putere, în timp ce majoritatea ar fi în con­tra intervenţiei cabinetului pentru că se crede că recursul apărătorilor va reuşi. Paris 31 August „Le Temps“ zice ca prin acordarea Îm­prejurărilor uşurătoare, consiliul de rezboi a dat să se inţeleagă că ar fi fericit ca preşedintele să gradeze, cu totul pe condam­nat. Paris 31 August. C­oimilru­l de stat a votat o sum­ă de 300000 lei pentru apararea Franţei in contra Ciumei. Paris 31 August Sebastian Faure a fost pus în libertate provisorie, fiindcă nici un martor nu de­clară că l-ar fi văzut printre agresorii co­misarului de poliție cu prilejul ultimei incierări care a avut loc. Paris 31 August La Dépeche din Toulouse, publică un interview cu comandantul Carriére, prin care se relevă pasajul următor: „Dreyfus a facut 5 ani de de­­portaţie şi din parte-mi nu râd nici un inconvenient de a se­­ţi-» nea samă de aceasta. „Cred că se va interpreta le­gea in înţălesul cel mai larg. Eu­ cred că va fi grad­at, căci acesta este cel mai bun mijloc pentru a se sfârşi cu agitaţia. Acesta e cel mai bun lucru. Cât despre degradare, e de ajuns că s’a făcut întâia oară. Se va face ca să nu fie degradat a doua oară“. Constantinopol 81 August Timărul grec ce se găsea bolnav de eri­mă un Begrath­ a murit. Măsurile cele mai severe au­ f­ost luate. . Tripolis 31 August A sosit ştirea că un mare nu­măr de Tuaregi a atacat într’o o­­ază misiunea franceză Foureau Den­ny şi că aceasta misiune a fost cu totul nimicită, după ce asaltanţii au suferit mari perderi. ROMÂNIA Primăria Comunei Iaşi PUBLICAŢIE In ziua de 7 Septembrie a. c., între carele 2—4 p. m., se va ţinea licitaţie publică orală în camera acestei primării, pentru vinderea parcelelor de loc situate în desp­ia, în dosul Morei de foc, în­tre şanţul calea ferată şi locul numit a lui Subert. Mărimea fie­cărei parcele valoarea du­pă estim­aţie şi garanţia provisorie ce con­curenţii trebue să departă la licitaţie este după cum urmează: Parcela No. 8 1226 m. p. a 10 bani 12­2 lei 60 bani garanţie 24 lei, Parcela No. 17 1294 m. p. 50 a 10 bani 129 lei 45 bani garanţie 26 lei, Parcela No. 18 1000 m. p­ a 10 bani 100 lei garanţie 20 lei. Vinzarea se va face în condiţiunile regulamentului Comunal pentru vindere de veci a imobilelor Comunei cu drept de supra oferte în termin de 8 zile de la data adjudecaţiuneî şi condiţiunilor contract de vindere cumpărare votate de consiliul Comunal la 9 Decembrie 1888 şi aprobate de Ministerul de In­terne prin comunicatul No. 1870 din 7 Februarie 1889 care din preună cu pree­­esul verbal al locurilor de vîndut se pot vedea de cei interesaţi la Biuroul Administrativ din cancelaria primăriei, p. Primar, GIL MIHAIL p. Secretar G-ral N. A. Bogdan Şef­ serviciului G. G. Scorţescu No. 20587 1899 August 30. De Vînzare Grîu de semînţă prima qualitate Originar din (Tissa) Ungaria se află pe moşia Ştiubeeni la d-l Gr. Kogălniceanu avînd b­iblii roş, mas­cat peliţa subţire şi interiorul sticlos. Probe se trimet după cerere a­­dresate: Administraţiei Moşiei Ştiubeeni- Severi prin gara Ungureni. Preţul fix 2000 lei vagonul netto predat Gara Ungureni în sacii cum­părătorului. VK- ' si de­­ BAVUUJG ■W. HENNING S’a mutat în str. Lăpuşneanu No. 30 vis-a-vis de Cofetăria Georges et Comp. 87-13 Fabrica de Cărămidă & TERACOTĂ INGINER GR. BEJAN I eh »1 IHr .1 si Are onoare­ de a aduce la cunoştinţa onor. public că de la „1 Septembrie 1899,u va Începe a-şî arata produsele sale de : CĂRĂMIZI PRESATE, (nu ordinare) cu preţul de 38 lei mia ; deci ar fi cea mai mare greşală de a se mai Întrebuinţa cără­­mizele ordinare ce se mp în mină, cînd cu un preţ mai mic al o marfă de calitate su­perioară. CĂRĂMIZI GĂURITE, cu preţ de 60 lei mia, indispensabile pentru: bolţi, balcoane, ziduri de dispărţire interioare pentru zidu­rile expuse la umezeală, precum şi de a în­­ocui zidurile umede cu zid făcut din ele. CĂRĂMIZI EMAIATE, cu preţ de 40 1­. bucata pentru diferitele ornamente la con­­strucţiuni. PAVELE DE BAZALT ARTIFICIAL, cu preţ de 25 lei suta, pentru bordaje de tro­tuare şi pavaj în interiorul curţilor, etc. DALE DE BAZALT ARTIFICIAL, cu preţ de 27,50 le. suta, pentru trotuare, antreuri, vestibule, bucătării, cabinete, etc. DALE EMAIATE, cu preţ de 12 fr. me­tru patrat idem pentru antreuri, vestibule, bucătării, cabinete, etc. SOBE DE TERĂCOTĂ, sistem cu coloane . Incepind de la preţul de 120 lei una, model variat şi de o eleganţă rară şi o eficacitate si economie necomparabila celor alte sobe. ŢIGLE pentru acoperitul caselor tele mal la modă In construcţie. CONDUCTE DE TERACOTĂ ŞI CIMENT, de orl­ce dimensiune indispensabile ori-cărei construcţii şi autorităţi publice pentru ana­lizări şi cari încep de la 2 fr. metru liniar de conductă de 10 cu­m. diametru. Spre încredinţarea acestora, precum a bu­nului produs şi a preţului minim şi necon­­curabil , rog pe onorabilul public de a mă încerca până la complecta Încredere, cu ori­care comenzi, ca ast­fel să se poată con­vinge că şi la Iaşi se pot efectua asemenea­­obiecte de aceiaşi calitate şi cu preţ mult m­ai minim ca în străinătate şi Bucureşti. fiL MIH Cu deosebită stimă, M BEI Inginer Gr. Bejan. La boli de vesică şi rărunchi, gravelă şi artrită. La cataruri organelor de respira­­ţiune şi digestiune. Isvorul de liticiu se întrebuinţează cu succes escelent “Efect iTrs * ’ ri* Uşoara digistibilitate. Liber de fer. ■■■. . . Il"— Apă medicală şi beatu­ră dietetica de primul rang. Recomandat de multe autoritâtî şi de medici cunosculţi mai ales acelor "persoane, cari din causa vieţei se­­dentare sufer de diatesa urică şi hemoroidl cât și de schimb de materie turburat. Se­ află in­ toate magasiile de ape­­minerale, și unde aceasta nu e cașul, l­a sef adresa. Direcțiunea Isv­oarei o­r­ Sal­vator in EperjeJ. . .. _/ Depositul principal in Iași: Dnii. Frații Dr. Konya. 3 INSTITUTUL SCHENK își începe cursurile la 1 Septem­brie st. v. Aceste cursuri se vor preda Î11 trei limbi: In romînă, germană şi franceză. Institutul e situat în strada Ro­mînă No. 32, şi are o locuinţă cît se poate de­ igienică. Corpul didactic se­­compune din­tre profesorii cei mai buni din affşl, valoarea acestui institut se poate judeca şi după timpul de când e­­x­istă, căci e cel mai vechili insti­tut privaţi din Iaşi. 1\­­ Se primesc ,şi elevi cari urmează la şcolile statului sau la­­alte şcoli, în gazdă. Li se ajută de asemenea la prepararea­ lecţiilor pentru fie­care zi. Copiii motifiicä en /atálica. . E. SCHENK Iiirector., 1 4­­ D­r Jacos Wassermann MEDIC-ROMIN KARLSBAD ALT» WIES». „BLAUER S0HLÜS8*L“

Next