Opinia, noiembrie 1899 (Anul 3, nr. 148-171)
1899-11-02 / nr. 148
Senzaţionala crimă din Roman Omorul în tren. — Cadavrul lui Dumitru P. Robu. — In staţia Bacău. Autorii crimei.—Depunerea martorilor.—Rezultatul instrucţiei. Acuzaţii liberaţi.—Noi crime. —Moartea martorului A. E. Era. — Moartea lui Vasile V. Ilinca. — Soţia ucisă.—Amănunte senzaţionale. O anchetă se impune. Un domn, cu o înfăţişare foarte bună, se prezintă la autorul acestor rînduri şi cere să fie ascultat, căci are a povesti lucruri de o importanţă excepţională. Şi, într’adevăr, cele spuse constituesc fapte de o gravitate deosebită. E vorba de o serie nesfîrşită de crime, e vorba de lucruri cari vor îngrozi pe cetitori. Dat fiind că domnul—al cărui nume nu-l spunem pentru moment—ne dă asigurări formale şi pe de altă parte dat fiind gravitatea lucrurilor, expunem şi noi cele narate aşa cum ne-au fost povestite şi le dăm sub toată rezerva cu venită.* In apropiere de Roman este o comună Săbăoani, locuită mai mult de Ungur. In această comună locuește o familie numeroasă și bogată Robu. Unul din membrii acestei familii, Dumitru P. Robu, foarte avut și care cîștigase acum trei ani 50.000 lei la o lotărie, a fost ucis în ziua în care purta aceşti bani asupra lui, în condiţiunele cele mai misterioase în vagonul de clasa II în trenul dintre Roman şi Bacau. Crima a fost comisă acum trei ani. Dumitru P. Robu a fost găsit ucis în apropiere de staţia Bacau dar el se urcase în tren de la Roman foarte sănătos. Cum au operat criminalii ? Iată cea ce nu s’a descoperit pină ’n prezent. Fapt este că nu s’a găsit nici un ban asupra cadavrului, din cei 50.000 lei ce purtase asupra sa Dimitru P. Robu. * Cercetările au fost numeroase. Reclamaţii din partea familiei nu conteneau şi cincisprezece martori citaţi de acuzare au depus în mod zdrobitor în contra lui Dumitru Mihai Robu, Anton Martinaş şi Vasile Giurgiu Ilinca, toţi locuitori din comuna Săbăoani. Printr’o neexplicabilă — după cele ce ni se spun — hotărîre aceşti acuzaţi au fost lăsaţi în libertate. Astfel starea lucrurilor şi autorii crimei au rămas nedescoperiţi. Misterul care Înconjoară moartea lui Dumitru P. Robu, devine însă grozavă după crimele care se produc în urmă. Şi de astă dată familia Robu intervine şi reclamă dreptate. Procurorul de Roman a primit din nou o reclamaţiune a lui Anton P. Robu şi a mamei sale în ce priveşte omorul fratelui şi fiului. Reclanmaţii cer cu atît mai mult o serioasă anchetă cu cît o sumă de alte crime produse în condiţiuni şi mai misterioase nu sunt fără legătură cu omorul lui Dumitru P. Robu. * Familia Robu întreabă pe procurorul de Roman dacă are cunoştinţă de moartea lui A. E. Eva, unul din martorii cei mai primejdioşi pentru foştii acuzaţi al uciderei lui Dumitru P. Robu. Iată în ce condiţiuni s’a produs această moarte a lui A. E. Eva. Anton E. Eva, fusese tovarăş cu Dumitru P. Robu. Ambii au făcut comerţ întins de cartofe prin foarte multe comune din judeţele Suceava, Roman şi Dorohoi. După moartea lui Dumitru G. Robu, acest Anton Eva continuă numitul comerţ de astă dată cu Vasile Giurgea Ilinca , pe care acest din urmă a ştiut să-l ademenească. Foarte curind după încheierea acestei tovărăşii A. E. Eva este găsit mort intr’o baltă unde nu era apă nici pănă la glezne. Tot satul Săboani ştia că Anton Eva era unul din cei mai voinici din sat, om cu stare şi-n sfîrşit nici un moment nimene nu se îndoieşte că e o crimă la mijloc. Ancheta făcută n’a dovedit nimica şi această crimă a rămas și ea nepedepsită. Familia Robu întrebă pe procuror dacă nu vede în această crimă misterioasă o legătură cu omorul lui Dumitru P. Robu dat fiind precum am zis că Anton Eva a fost unul din mărturii mai principali al acuzărei. * încă o moarte neexplicată. După o săptămînă de la moartea lui Anton Eva moare şi Vasile Giurgea Ilinca tovarăşul lui Anton Eva, în condiţiuni curioase. Intr’o bună dimineaţă Vasile Gurgea Ilinca e găsit mort in grajd. Cine avea interes să dispară acest V. G. Ilinca ? Acesta fusese acuzat. Dar familia dă procurorului un indiciu semnificativ. Unul din principalii acuzaţi, părăsise soţia-i legitimă şi trăia în concubinaj cu nevasta lui Vasile Giurgiu pe care o ia chiar pe urmă în căsătorie după moartea primei soţii. Nu ar fi fost şi aceasta in legătură cu crizele uciderei lui Dumitru P. Robu ? Dar acum cine a avut motivul să dispară Vasile Giurgiu Ilinca? Înotăm în meştere. * O repetăm, dăm aceste amănunte sub cea mai complectă rezervă şi suntem convinşi că o anchetă va stabili complectamente adevărul. ULTIME INFORMAŢII Trenul accelerat ce trebue să sosească în gara Iaşi la 35 a.ni., a sosit azi cu o întîrziere de 35 minunte. « Senatul universitar şi consiliul profesoral al facultăţeî de medicină au ţinut şedinţă Sîmbătă 30 Octombre oara 8 seara» La ordinea zilei era discuţiunea pentru recomandarea candidaţilor la catedrele de Patologie internă, Anatomie topografică şi clinică infantilă. Sunt prezenţi 20 domni profesori universitari. * Se începe discuţiunea cu privire la catedra de Patologie internă. D. profesor dr. Samfirescu, din comisiunea pentru cercetarea lucrărilor candidaţilor, arată că suplimentul de cercetare cu privire la noua lucrare a d-lui dr. Possa Difteria şi Seroterapia, că partea cu privire la descripţia maladiei e copiată din Variot, H. Barbier şi G. Ulman Aceste pasagii, — foarte numeroase,—aşa de numeroase chiar că constitue aproape întreaga descriere a d-lui Possa, sunt copiate fără ca autorul să fie citat. In ce priveşte observaţiile, ele nu sunt lucrări serioase ştiinţifice. Senatul universitar şi consiliul profesoral medical în unanimitate—minus 2 abţineri — respinge cererea d-lui doctor Possa de a fi recomandat pentru postul de profesor ori agregat. D. dr. Brăescu a întrunit 9 voturi pentru, 9 contra şi 2 abţineri. * * * Pentru recomandarea unui profesor la catedra de anatomie topografică, raportul d-lor doctori Botez şi Sculy e foarte elogios pentru d.dr. Bottezat şi susţine recomandarea d-sale, raportul d-luî dr. Samfirescu conchide pentru recomandarea ambilor candidaţi, dar în prima linie pe d. dr. Bottezat. D. dr. Peride, însă, susţine că ambii candidaţi să fie deopotrivă recomandaţi. Această părere e admisă. Fiind foarte târziu, senatul amînă pentru altă dată discutarea recomandărei pentru clinica infantilă. Plecarea d-lui Mavrodi Noul post. Plecarea. Cuvîntul d-lui Mavrodi. Cuvîntarea d-lor Gali şi Chaigneau. Este ştiut că pe ziua de 1 Noembrie d. Ioan Mavrodi a părăsit postul de prim ajutor de primar al Iaşului, numit fiind inspector maritim. Plecarea d-lui Mavrodi e regretată din toată inima de toată lumea doritoare de bunul mers al afacerilor comunei, căci d. Mavrodi a fost un element admirabil pentru concursul necesar în conducerea dificilă a oraşului. Sîmbătă, înainte de’ a pleca, d. Mavrodi a ţinut să spue cîteva cuvinte de adio funcţionarilor comunei. Vădit emoţionat, d. Mavrodi recomandă funcţionarilor muncă inteligentă şi devotată. La aceasta a răspuns d. Gali, în numele funcţionarilor, următoarele : Domnule prim ajutor, Funcţionarii comunei aflînd de plecarea dv. m’aui însărcinat, ca cel mai în vrîstă, a vă arăta regretele ce au că ne părăsiţi, regrete cu atît maisincere cu cît în scurtul timp în care aţi stat cu noi, aţi fost un adevărat părinte blind şi indulgent. Poate că parte din noi nu a respuns aşteptărilor dv. insă fiecare a făcut tot posibilul pentru a-şi îndeplini datoria după puterile şi mijloacele sale. Nu aţi depărtat pe nimene din serviciu pentru cauză politică, ceea ce face că toţi regretă plecarea dv. şi doresc fără a face cestiune politică, reîntoarcerea dv. in administraţia acestei comuni. Insă fiind că funcţiunea în care intraţi este după dorinţa dv. vă urăm succes şi prosperitate în această nouă carieră. Apoi d. Chaigneau în numele funcţionarilor serviciului tehnic, a dat citire următoarei adrese: Domnule Prim Ajutor, Trebue se vă exprim regretele serviciului technic pentru plecarea d-voastră de la Primărie. V-aţi ocupat în special de lucrările technice comunale, cunoşteaţi importanţa lor şi multiplicitatea lor. Aceste lucrări au trebuinţă adesea de resoluţiuni imediate, care depind de Administraţia comunală, şi care lipsind se produc perderi de timp şi de bani. Permiteţi-mi de a vă spune că serviciul technic v-a găsit întotdeauna gata pentru aceste resoluţiuni, cea ce arată o cunoştinţă perfectă a acestor lucrări şi că el îşi va aduce aminte multă vreme de administratorul care a ştiut să recunoască eforturile sale, şi a încurajat personalul seu a lucra intotdeauna cu mai mult devotament pentru interesele comunale. D. căp. Ioan Mavrodieri cu expresul de 0 ore şi 35 a. m. a plecat la Bucureşti pentru a lua în primire noul seu post de şef inspector al navigaţiei fluviale a R. M. S. Plecarea d-luî Mavrodi din Iaşi lasă multe regrete. X D. Locot. Gritescu a plecat erl cu trenul de 1 şi 45 p.lm. la Saumur (Franţa) pentru a urma cursurile şcoalei de equitaţie. X D. A. A. Bădărău, primarul Iaşului, după o şedere de trei zile în capitală, azi dimineaţă cu acceleratul de 7 ore şi 55 s’a reîntors în oraşul nostru. Aseară cu acceleratul de 9 ore şi 5 d. D. Alexandrescu, stimatul nostru concetăţean, procuror general la înalta curte de casaţie, a părăsit Iaşul, plecînd la Bucureşti. „ Azi dimineaţă au sosit în oraşul nostru d-nul Stelian, avocat, P. Poni şi Gh. Şendrea. X Aseară cu trenul de 8 şi 20 a sosit în localitate d. Th. Rosetti, cu trenul de 8 şi 30 d. Vidraşcu magistrat şi cu trenul de 11 noaptea d. D. Zarifopol şi G. E. Bogdan efori. X Cetitorii noştri îşi amintesc de îngrozitoarea crimă săvîrşitâ acum două luni la circiuma lui Odobanu din corn. Tomeşti. Jandarmeria rurală urmărea pe individul Vasile Şoimu zis şi Cardun fiind presupus ca autor al furtului, dar nu a reuşit să-l prindă. Locuitorul Th. Cazacu cu care îl ştia pe Şoimu şi în acelaşi timp avea cunoştinţă de urmărirea deschisă în contra lui, erl fiind în Iaşi, s’a întîlnit cu Şoimu. Luîndu’l cu vorba a reuşit să’l aducă pînă la poliţie unde la dat pe mîna autorităţilor. Sperăm că acum se va da şi de urma celorlalţi complici . Ultimul act al impăcărei dintre Drapelişti şi Sturdzişti a avut loc ieri. D. P. S. Aurelian şi membrii grupării drapeliste au luat parte la şedinţa de ieri a clubului colectivist din capitală. D-nii Emil Costinescu şi V. A. Ureche, fiind contra acestei Împăcări au eşit din orice grupare liberală. „ Ni se telegrafiază din Vaslui că Vineri seara, un groaznic incendiu a prefăcut în cenuşă mai multe case împreună cu şcoala profesională din acel oraş. Focul a luat naştere de la un magasin din vecinătatea şcoalei şi apoi, fiind amentat de vînt, s’a întins şi asupra clădirilor de prin prejur. Pagubele sunt foarte mari. Mai multe familii au rămas pe drumuri. Tocmai Sîmbătă tîrziu focul a putut fi localizat. X Aflăm cu plăcere logodna d-luî inginer Gr. Bejan cu d-ra Anghelescu, fiica d-luî d-l Anghelescu, din Buzau. X Aflăm cu deosebită plăcere că tînărul nostru concetăţean Emanoil Teodorescu, a trecut la Paris doctoratul în ştiinţele naturale, obţinînd menţiunea cea mai înaltă ce sa acordă la Universitatea din Paris. Lucrul acesta ne măguleşte, deoarece succesul dobîndit de d. Teodorescu se răsfringe şi asupra ţărei noastre. Greva de la şcoala tehnică Elevii şcoalei tehnice din Iaşi au încercat Duminica trecută o grevă. Motivul e că pentru întreţinerea unui elev în numita şcoală nu se prevede decit 65 bani, pe cînd pentru elevii liceului internat se prevede un leu. Ei cereau să li se prevadă şi lor un leu. Şi astfel Duminică 24 Octombrie, îmbrăcînd ambele costume—cel de lucru cît şi cel de mare ţinută—au şi plecat de la şcoală. Aceasta numai în ce priveşte cele două clase superioare. Seara, neavînd unde să se adăpostească, s’au reîntors la şcoală. O anchetă a avut loc şi la care a luat parte şi d. dr. Puşcariu secretar general la Ministerul de instrucţie: din cercetare resultă motivul indicat mai sus Conferinţa a decis că cinci elevi de fiecare clasă şi care au fost capii mişcărei să fie eliminaţi din toate şcoalele din ţară. Conferinţa şcoalei a mai emis şi doi deziderate către minister şi anume : Să se dea elevilor un nutriment potrivit cu viitorul, care-l aşteaptă, adecă de lucrători, instrucţia să fie făcută în aceeaşi direcţie iar nici decum aşa cum e astăzi, cînd şi această şcoală specialăcreează mulţi pretenţioşi. ULTIMA ORA — Serviciul special al Opiniei — Paris 31 Octombre După ziarele Matin şi Eclair se comunică de agenţia Havas sub toată rezerva că în provincia Constantina în Algeria ar fi fost mai multe cazuri de decese din causa ciumei. Londra 31 Octombre Rezervele convocate trebue să se stringă sub drapel înainte de 8/11, deoarece s’a ordonat imediata mobilizaţiune pentru Africa australă. Londra 31 Octombrie Ministerul de resbel primeşte o depeşă de la generalul Buller din Capetown cu data de 29/io, zicînd că după ştiri primite din Buluwag o mică coloană de căruţe, a generalului Palmer, a fost atacată de boeri în 21/io şi a perdut şase oameni. Hongkong 31 Octombre Un incendiu a izbucnit pe vaporul „Poseidon“ a „Lloydului austriac“. Marfa încărcată a suferit stricăciuni. Londra 31 Octombrie D. Chouate, ambasadorul Statelor unite a pronunţat un discurs la Edinburg în care spune că cuvintele generoase şi cordiale ale lui Salisbury rostite la banchetul lord-majorului, au găsit în America un resunet sincer şi călduros. Amiciţia între America şi Anglia este ultima şi cea mai mare victorie engleză, însemnind pace între naţiunile cele mari. Berlin 31 Octombrie Ziarele comunică din Spandau. Sergentul major artificier Ekman, care ar fi deturnat desenuri de construcţiuni, a fost arestat. Cap-Town 1 Noemvrie O telegramă fără dată sosită din Kimberley anunţă că o incierare a avut loc aproape de Cartresfarm în împrejurimile oraşului Kimberley. Etcourt 1 Noemvrie Un puternic foc de artilerie s’a auzit dinspre Ladismyth cu trei zile în urmă. Canonada artileriei de marină a fost mai puternică decît totdeauna. Se crede că tunurile de mare calibru a artileriei engleze au deschis focul lor. Lonbra 1 Noembrie Vasul de transport Roshcastle având pe bord un batalion din regimentul Dewest-York a sosit azi la Natal. Londra 1 Noembrie Generalul Buller telegrafiază următoarele detailiuri asupra luptei ce a avut loc lingă Belmont. Colonelul Gough cu două escadroane de husari, o baterie de artilerie și o companie și jumătate de infanterie călăreaţă, a întălnit 700 de buri cu un tun la 9 mile spre vestul Belmontului. Lupta a fost deschisă de focul artileriei, iar infanteria călăreţă primi ordinul de a înainta spre tabăra burilor luînd pe inamic în flanc. Esecutînd această mişcare, trupele suferiră perderi simțitoare. După o luptă care ținu trei oare, trupele reintrară în tabără fără să fie urmărite de inamic; un locotenent a murit. Durban 1 Noemvrie. Vasele de rasboiți au debarcat cu patru zile în urmă, o brigadă marină cu două zeci de tunuri. Viena 1 Noemvrie. Subcomisiunele comisiunelor quotelparte austriacă şi ungară au continuat tratativele astăzi în şedinţe comune fără însc a ajunge la un rezultat definitiv. Comisiunea qotel-parte ungară a invitat pe primul ministru ungar Szeli de a întreba prin mijlocirea contelui Clary primul ministru austriac, dacă comisiunea quotel-parte austriacă ar fi gata se continue negocierele comune pe baza unei propuneri făcute de comisia ungară. In cazul unui respuns afirmativ, negocierele se vor continua la Buda-Pesta, Paris 1 Noemvrie. D-l Zola a cerut prezidentului Curţei cu juraţi de la Versailles pentru procesul seu care va începe la 23 Noembrie stil nou, de a cita ca martori pe d-nul Schwartz Koppen şi Panizzardi foşti ataşaţi militari, sau de a lua depoziţiilor lor pe cale de comisiune rogatorie. Constantinopol 1 Noemvrie. S’a procedat la numeroase espulsări de musulmani acuzaţi că aparţin unei Societăţi secrete care caută se restoarne regimul actual. Madrid 1 Noembrie. Camera a respins propunerea deputaţilor cataloni cari cereau punerea în libertate a arestaiţilor din Barcelona. Ziarele comentează foarte viu acest vot. Barcelona 1 Noembre Duşmănia generală contra intransigenţei guvernului continuă. Spiritele sunt agitate şi este teamă de complicaţii. Barceolna 1 Nemobrie Deputatul catalan Ortega a sosit aice şi a fost primit cu entusiasm de mulţime. El a apărut în balcon şi a invitat mulţimea să se liniştească. Un foc de pistol s-a tras în timpul percursului de la gară pănă la casa sa. Gendarmii au tras focuri în aer şi a produs spaimă în mulţime. Mai multe persoane sunt contuzionate. Lisabona 1 Noembrie Asociaţiunea ziariiştilor portughezi a adresat primului ministru un protest contra represiunelor aplicate presei portugheze care nu este învoită aşi exprima simpatiile pentru nici unul din beligeranţii din Africa de sud. Fabrica de Cărămidă TERACOTA INGINER GR. BEJAN IAŞI Are onoare de a aduce la cunoştinţa onor. public că de la „1 Septembrie 1899, “ va Începe a-şi arata produsele sale de : CĂRĂMIZI PRESATE, (nu ordinare) cu preţul de 38 lei mia , deci ar fi cea mai mare greşală de a se mai intrebuinţa cărămizele ordinare ce se îuprumină, cind cu un preţ mai mic al o marfă de calitate superioară. CĂRĂMIZI GĂURITE, cu preţ de 60 lei mia . indispensabile pentru : bolţi, balcoane, ziduri de dispărţire interioare pentru zidurile expuse la umezeală, precum şi de a înocui zidurile umede cu zid făcut din ele. CaRaMIZI EMAIATE, cu preţ de 40 le. bucata pentru diferitele ornamente la construcţii lui. PAVELE DE BAZALT ARTIFICIAL, cu preţ de 25 lei suta, pentru bordare de trotuare şi pavaj In interiorul curţilor, etc. DALE DE BAZALT ARTIFICIAL, cu preţ de 27,50 lei suta, pentru trotuare, antreuri, vestibule, bucătării, cabinete, etc. DALE EMAIATE, cu preţ de 12 fr. metru patrat idem pentru antreuri, vestibule, bucătării, cabinete, etc. SOBE DE STERĂCOTĂ, sistem cu coloane incepind de la preţul de 120 lei una, mode variat şi de o eleganţă rară şi o eficacitate şi economie necomparabila celor alte sobe. ŢIGLE pentru acoperitul caselor tele mal la modă In construcţie. CONDUCTE DE TERACOTĂ ŞI CIMENT de orice dimensiune indispensabile oricăre construcţii şi autorităţi publice pentru analizări şi cari Încep de la 2 fr. metru liniar de conductă de 10 ctm. diametru. Spre Încredinţarea acestora, precum a bunului produs şi a preţului minim şi neconcurabil, rog pe onorabilul public de a mă Încerca pînă la complecta Încredere, cu oricare comenzi, ca astfel să se poată convinge că şi la Iaşi se pot efectua asemenea obiecte de aceiaşi calitate şi cu preţ mult mai minim ca în străinătate şi Bucureşti. Cu deosebită stimă Inginer Gr. Bejan. Doctor A. STEUERMAT Medic al societăţii „Fraterna“ din Păcurar — Strada Albă. 14 — Consultaţii : 8—10 dim. 4—6 d. a. — Pentru şarad gratuit — Un student fără a da lecţiune pentru cursul primar şi secundar. A se adresa la Redacţie. La boli de vesică şi rărunchi, gravelă şi artrită. La cataruri organelor de respiraţiune şi digestiune. Isvorul de liticinr se întrebuinţează cu succes escelent ! Efect Diuretic. — Uşoară digistibilitate. Liber de fer. Apă medicală şi beutură dietetică de primul rang. Recomandat de multe autorităţi şi de medici cunosculţi mai ales acelor persoane, cari din causa vieţei sedentare safer de diatesa urică şi hemoroidî cât şi de schimb de materie turburat. Se află in toate magasiile de apeminerale, şi unde aceasta nu e caşul, a se adresa. Dirctiunea Isvoarelor-Salvator in Eperjes. Deposited principal in Iaşi: Cilii. Fraţii Dr. Ilonja. X Plnă In momentul de a pune ziarul sub presă, ora 3, lumea nu s’a prăbuşit Încă. X Cu începere de astăzi, ziarul Opinia se află de vînzare cu numărul în Bucureşti la chioşcurile No. 1 şi 2 de pe bulevardul Elisabeta.