Opinia, decembrie 1899 (Anul 3, nr. 172-195)
1899-12-01 / nr. 172
la strada Sârărieî la casa cu No. 138, s’a declarat aseară un început de incendiu. Intervenind vecinii focul a fost localizat Un accident care putea să aibă urmări nenorocite s’a întâmplat ieri in str. Albă. Pe cînd soldatul Constantin Popovicî din regimentul 13 Ștefan cel mare, conducea pe dezertorul Ţurcan de la Ungheni, făcînd o mişcare greşită cu arma, aceasta a luat foc. Din fericire gloatele a mers în sus şi astfel nu avem de înregistrat o nenorocire. Viscolul, care a început în mod intens de ori dimineaţă la noi în Iaşi, bîntite în toată ţara. Im special în jurul capitalei e atît de puternic încît pasagerii sosiţi ieri din Bucureşti ne spun că de multă vreme nu s’a văzut un viscol atît de puternic. Toate liniile spre Moldova şi spre Craiova au devenit inpracticabile. * '' Inspecţia a Vl-a de mişcare a primit erî o telegramă prin care este vestită că toate trenurile care pleacă din capitală au fost suspendate. Toate trenurile exprese, accelerate, de persoane sau de marfă n’au plecat din Bucureşti, aceasta din cauză că toate liniile spre Ploieşti, Constanţa, Giurgiu, Craiova sunt inzăpadite.* Trenurile plecate ieri din Iaşi cu direcţie spre Bucureşti au ajuns pînă la Focşani, aceasta e ultima ştire primită la inspecţie. Dacă au ajuns sau nu in capitală nu se poate şti încă. Pentru moment nu vor sosi în Iaşi decit trenurile venind din Bacău, Tecuci, Dorohoi, şi Botoşani bineînţeles cu mari întârzieri întru cît telegramele sosite vestesc că viscolul e general şi întens în partea de sus a Moldovei In cursul lunei Decembrie vor fi organizate mai multe goane oficiale, prin împrejurimele laşului, aşa de pildă la Ciurea, Tomeşti, Bîrnova, Cucuteni, etc. S’au început facerea formalităţilor pentru organizarea acestor goane. Vor fi invitate foarte multe persoane din Iaşi şi împrejurimi. Aflăm din ultimul număr al buletinului societăţei de legislaţie comparată, din Paris, că distinsul nostru preşedinte al Tribunalului comercial local, d. D. G. Maxim, a fost admis ca membru al acestei societăţi. Această veste, care se restrânge asupra magistraturei ieşene, se datoreşte cunoscutelor lucrări cu care d. D. G. Maxim a îmbogăţit literatura noastră juridică. Retragerea din teatru a d-nei Romanescu --Convorbire cu d-na Aristia RomanescuSîmbătă seara circula în sala teatrului versiunea, că d-na Aristizza Romanescu e decisă să se retragă din societatea dramatică din Bucureşti. Vestea aceasta avea ceva deosebit de important pentru arta noastră dramatică şi cum e lesne de înţeles am căutat să aflu de la eminenţa artistă, ce este adevărat din această versiune şi mai cu samă care sunt motivele, care au determinat-o la o astfel de hotărîre. Am fost primit de d-na Romanescu în cabina d-sale de la Teatrul Naţional. Convorbirea avu loc înainte de reprezentaţia Fintânei Blanduzieî. — Circulă versiuni pe care nu le pot crede în privinţa unor intenţiunî de a vă retrage de la teatru. Este ceva adevărat dintre aceste. — Nu știu ce versiuni or fi circulînd, dar ceea ce pot să-ți spun e că sunt decis să mă retrag din societatea dramatică din căpitală. — Să sperăm că această hotărîre va fi în curînd părăsită. — Nu știu. Deja de doi ani nutresc acest gînd. — Nu e deci o hotărîre provenită dintr’o nemulțumire oare-care și mai cu samă recentă. Eminenta artistă are o tresărire și cu o nervositate manifestă. — Din contra."Cele întîmplate de curînd în capitală, cu angajarea d-nei Agatha Bîrsescu m’au determinat să i’au această hotărire. Să fie știut. Nu contest un moment marele talent al d-nei Bîrsescu, nu fac chestii de persoană ci de principiu. Pentru ce acesta nesocotire a munceî mele de 24 de ani ? După, un sfert de veac de muncă am ajuns astăzî să am de abea 480 lei pe lună. .Atît am făcut eu pentru teatrul romnînesc. A ! Aureola de a fi jucat în ţări streine ! Şi eu am umblat în străinătate şi mai cu samă în părţile locuite, de roraînî, urmărit-am un scop bănesc ? Acei care ar presupune acest lucru, nu mă cunosc de loc. Şi apoi nu există Gion, care ar putea atesta că la începutul carierei mele la Paris, mi s’a oferit imediat 300 lei pe lună şi tatăl meu artistul Demetriade s’a opus şi a cerut să viu să joc numai decit în ţară şi numai eu ştiu cit am avut de suferit, numaî eu ştiu ce muncă de salahor am avut de îndeplinit. O roşaţă puternică îi acoperă faţa şi artista nu poate să se stăpînească să nu dea curs lacrămilor. — Şi n’a fost de ajuns ştirbirea acestor drepturi ale mele. De cinci ani am clasul de declamaţiune şi orice s’ar spune am convingerea că ştiu să predau în limba romînească, un curs de declamaţiune. Timp de cinci ani am predat acest curs cu 150 lei lunar, pe cînd astăzî se creiază o catedră similară cu 500 lei lunar pentru d-na Bîrsescu. Repet. Nu faptul că d-na Bîrsescu a fost angajată în condiţiunî aşa de britante mă supără. Nu, d-na Bîrsescu e un mare talent și foarte bine s’a făcut ceea ce s’a făcut. Dar această dărnicie pentru d-sa îmi dă măsura nesocotire! drepturilor mele. — Nu credeți, doamnă, că s’ar putea da o interpretare altă de cît aceasta, hotărîrea d-ră luată în momentul cînd d-na Bîrsescu a fost angajată. — De aceia tocmai îţi spun clar gîndul meu. Sunt foarte încintată de venirea d-nei Bîrsescu la teatrul din Bucureşti. E un mare cîştig pentru societate. Şi cu chipul acesta se va creia emulaţie care foloseşte atît de mult în teatru. Prima telegramă de felicitare primită de d-na Bîrsescu pentru revenirea în ţară a fost a mea. Am declarat direcţiunei teatrului că primesc să joc cu d-na Bîrsescu în orîce piesă, bineînţeles unde rolul meu să nu fie în fim. Chiar astăzi am o scrisoare că vom juca împreună în Emilia Galaţi. Deci nu aceasta poate să fie cauza ci numai şi numai nesocotirea drepturilor mele. — Şi ce aveţi de gînd să faceţi? — Voi pleca săptămîna viitoare la Bucureşti, mă voi prezenta d-lui ministru şi îi voi declara categoric că dacă nu mi se recunoaşte drepturile mele, acordîndu-mi aceleaşi condiţiunî de angajament ca şi d-nei Bîrsescu, mă retrag din teatru şi de la conservator. Voi cere corpurilor legiuitoare o recompensă naţională şi apoi îmi remine laşul, atît de scump mie. — Să sperăm că lucrurile vor lua o turnură astfel încît vor dispărea motivele de nemulţumire şi spre binele artei dramatice, hotărîrea d-tră nu va avea nici o urmare. — Nu ştiu. Totul depinde de alţii şi nu de mine. Epitropia spitalelor Sf. Spiridon a trimis o circulară cătră toate administraţiunele pendinte de dînsa, prin care invită să i se trimită un tablou de toate economiile posibile de realizat la acele administraţiuni. Pe cît suntem informaţi, la budgetul anului acesta se va realiza o mare economie în ce priveşte cheltuelele de personal precum şi la unele servicii ospitaliceşti. Aşa de pildă, la spitalul central se vor reduce cu mult medicamentele gratuite. La spitalul Paşcanu se va desfiinţa pavilionul de izolare. Pare de asemenea probabilă o înţelegere între Epitropia şi d. dr. Serfioti din Galaţi, pentru ca în spitalul acestuia din urmă epitropia să întreţie zece paturi, iar spitalul Elisabeta să fie desfiinţat. In chipul acesta epitropia s’ar conforma dorinţei donatorilor din acel oraş şi ar scapa de o mare cheltuială cu întreţinerea spitalului Elisabeta. Buletin parlamentar Şedinţa de la 27 Noembrie 1899 (urmare). Discursul d-lui I. Grădişteanu —D. I. Grădişteanu. S'au tratat trei chestiuni în actuala discuţie a răspunsului la Mesaj. Gestiunea Porţilor de Fier, cestiunea economică şi cestiunea stăreî interne a partidului conservator. Prima cestiune a tratat-o mai ales d. Brătianu. D. Grădişteanu face istoricul cestiunea Porţilor de fier. Arată pretenţiile Austro- Ungariei precum şi cerinţele guvernului nostru. Costinea, fiind pendinte, va mai ţine încă multă vreme pînă să se rezolve. Cestiunea a doua, adică starea economică, a fost tratată cu multă competenţă de d. Costinescu. Starea rea a financelor ţărei e înrîurită după d. Costinescu de starea generală a finanţelor Europei, precum şi de cheltuelile enorme făcute cu lucrările publice cum şi anul râu ce am avut. Pe lîngă acestea d. Grădişteanu adaogă şi numerosele legi de organizare a diferitelor noastre instituţiuni. Orîce reformă aşa zisă radicală a unei instituţiuni, atrăgea după sine enorme cheltueli. Studiind budgetul de la 1882 încoace, d. Grădişteanu stabileşte că mult mai mult s’a cheltuit sub liberali ca sub conservatori. D-sa e mai optimist ca d. Costinescu, în cestiunea budgetelor viitoare. Deficitul anului curent va fi plătit din excedentele viitoare, cari se pot în mod normal prevedea. Am scăpat de o primejdie mare , de datoria flotantă. Trebue să mulțumim guvernului că a făcut împrumutul. împrumutul nu s'a putut face mai înainte din cauză că nu erau bani. S’a făcut atunci cînd s’a putut. Se suspendă şedinţa pentru cinci minute. La 5.15 se redeschide şedinţa. " D. Z. Grădişteanu, va vorbi acuma de cestiunea politică. Va lămuri mica cestiune personală cu d. Arion, D. Árion a zis că a rămas numai stilul. Dat fiind că stilul e omul a rămas şi omul. Trei note s’au dat în materie politica în această cameră. Nota sturdzistă, d. I. Brătianu, nota drapelistă, d. Costinescu, şi nota mai ţanţoşă a junimiştilor, d. Carp. OPINIA Guvernul actual inspiră încredere în afară de orî ce ar zice d. Bratianu. Nu inspiră încredere acei cari să războesc în opoziţie ,şi cu răsăritul şi cu apusul, iar la guvern se ploconesc şi la unii şi la alţii. Fiind toţi uniţi în cuget şi simţiri, suntem şi vom fi tari, deci, linişteascâ-se d. Costinescu. D. Carp ne-a adus învinovăţiri mult mai mari şi grave. Ne-a reproşat că majoritatea nu e partid şi clientelă politică, învinuirea de altfel nu e nouă, d. Carp tot d’auna a conceput altfel organizarea partidului conservator. D-sa ar dori să constitue un fel de mandarinat, constituit din statul-major junimist, iar noi ceilalţi să fim un fel de hamali ai poliţiei. Noi n’am primit şi de acea avem penea ministerială actualul guvern. Nota d-lui Árion a fost mai jalnică. — D. Arion Duioasă da, nu jalnică. — I. I. Grădișteanu. D. Arion ne a cîntat tot timpul pe aria cunoscută „Adio Elviro‘l (Mare iaritate). Oare, sunt adevărate toate învinuirile aduse? Nu, domnilor. Nu, noi n’avem program cum ne acuză d. Carp. Dar discursul de la Iaşi nu e program ? Dar d. Carp ar putea să ne spue care e programul d-sale? Are sau nu d-sa program; nu putea spune, căci nu l’am văzut nici o dată. Avem idealuri, concepţiile noastre proprii şi prin aceasta ne deosebim şi de constituţionali. De liberali ne deosebim prin metode. Ei pornesc de la principii abstracte şi întrebuinţează metoda deductivă, pe cînd noi pe cea inductivă. De constituţionali ne deosebeşte însăşi concepţia statului român. Ei vor ca ţara să fie cît de bogată dar nu se întreabă ce va fi cu ea. Noi păstrăm caracterul etnic al ţărei, voind în acelaşi timp propăşirea ei economică. Vom aduce şi noi prinosul nostru de muncă pentru propăşirea ţării. (Aplauze). Şedinţa se ridică la orele 5.30-întreruperea circulaţiune. Deşi viscolul a încetat aci totuşi el continuă cu mare furie în partea de jos a Moldovei şi spre Bucureşti. Capitala continuă să fie izolată. Nici un tren nu poate pleca de acolo. Expresul plecat din Iaşi Duminică ora 9.35 dimineaţa a sosit în Bucureşti noaptea pe la ora 2. Acceleratul plecat Duminică seara nu a ajuns la Bucureşti şi pasagerii au rămas în Buzeu. ULTIMA ORA —Serviciul special al Opiniei— Genua 29 Noembrie. O ciocnire a avut loc între două trenuri în tunelul de la Bereggi lîngă Savoia. Sunt 4 morţi, 12 persoane grav rănite dintre care 5 funcţionari ai C. F. 20 de pasageri uşor răniţi. Roma 29 Noembrie Generalul Pouzio din Anglia, aghiotantul regelui, a fost numit ministru al Casei regale. Paris 30 Noembrie. Procesul de la înalta Curte. Audienţa de la 11 Decembrie. Se ascultă cîţiva martori cari asistară la manifestaţia de la Autenil. Comtele Dion vrea se presinte oarecari observaţii înainte de a depune jurămînt + Natalia Smîcu, Dimitrie Smîcu, Balaşa Antoniu, Constantin Antoniu, Maria Antoniu, Constantin şi Maria Giosanu, Emanoil şi Emma Antoniu, Vasile Mihalovici, au durerea de a vii face cunoscut încetarea din viaţă în ziua de 29 Noembrie a. c. a prea iubitului lor soţ, frate, văr, cumnat Gheorghe Smîdu în etate de 41 ani. Şi roagă pe toţi amicii şi cunoscuţii răposatului să binevoiască a asista la ceremonia înmormîntăreî ce va avea loc Mercur 11 Decembrie, ora 1 p. m. Cortegiul va pleca de la locuinţa defunctului, str. Sărăriei No. 129 la cimitirul Eternitatea. Aceasta drept orice invitare. 3 Ultimele informaţii Prefectura de Suceava, înştiinţează prefectura de judeţ că 14 locuitori din comuna Boroasa, acel judeţ, au reclamat în contra arendaşului moşiei Jora, numit Gutman, că nu le-ar fi plătit conform angajamentului de lucru şi că i-ar fi maltratat. O anchetă a fost orînduită. SC Agricultorii în măsură să aprecieze ne afirmă că zapada care cade acuma constitue o adevarata salvare pentru sămănăturile de toamnă. Nimic nu poate să egaleze binefacerile acestui timp. Direcţia generală a C. F. R. a făcut apel în contra sentinţei tribunalului secţia II-a prin care este condemnată la plata sumei de 40.000 lei către soţii Kanner din cauza accidentului de la Bărnova. S.ÎTilP Camera de punere sub acuzare a trimis în judecata curţei cu juri din Bacau pe Teodor Gorinţ, din acel judeţ, pentru că a ucis pe Maria Ioan Grinţ, cumnata sa, descărcînd o armă de foc asupra ei, din cauza unei certe pentru nişte porumb. D. administrator financiar înştiinţează prefectura de judeţ că s’a descoperit o serie de delapidări de bani publici, comise de notarul comunei Stînca numit Stefan Grossu. Astfel chitanţe emise pe suma de 20 lei, nu au înscrise în condica a souerie decît 5 lei. D. Administrator financiar cere o anchetă. Camera de Comerț este convocată în ședinţă extraordinară pentru Mercur şi Joi. La ordinea zilei mai multe chestiuni importante, Tribunalul secţia II-a a admis omologarea concordatului firmei S. Wachtel a respins opoziţia părţei civile şi condamanînd-o la plata unei amendă de 1000 lei. La parchetul general a sosit o telegramă vestind că nişte făcători de rele, au jefuit casa pădurarului Tomna, de pe moşia Costineşti proprietatea d-lui Garabet Ciolac din Botoşani. Hoţii au mai ratat oribil pe pădurar, nevasta lui şi doi fii şi au dispărut luînd suma de 2100 lei. Din cercetările făcute de autorităţile poliţieneşti resultă că ţiganii arestaţi Sîmbătă sunt autorii diferitelor furturi comise in oraş. Se presupune că ei ar fi autorii crimei din Bălani remasă nedescoperită. Ţiganii vor fi înaintaţi astăzi parchetului. In numărul de mîine vom publica o detailată dare de seamă asupra instrucţiunei ceor 12 ţigani arestaţi Sîmbătă şi autorii numeroaselor ţurţuri comise în timpurile din urmă la Iaşi. 30 * . Astfel datorită enormei cantităţi de zăpadă sunt întrerupte liniile Bucureştî-Buzeu, Bucureştî-Piteştî-Craiova, Tecuciu-Galaţ I. In Moldova toate liniile sunt deschise, dar trenurile circulă cu foarte multă greutate şi, deşi plecările sunt regulate, totuşi trenurile sosesc cu mari întirzieri. Astfel trenul care soseşte sala de pe linia Tecuciu-Vaslui a sosit cu întîrziere de două ore; trenul de Paşcani care soseşte la 11 şi 10 seara a sosit la ora 1 şi 20 noap tea.* Astăzi la ora 9 a sosit un tren venind din Buzed. Comunicaţia se face cu Vaslui, Tecuciu, Focşani şi Buzeu. Pînă în acest moment nu se poate şti cum se va restabili circulaţia cu Bucureştii. Probabil că de mîine se va putea restabili comunicaţia dacă zapada va înceta de a cădea. “ La clubul colectivist de la Hotelul Traian debandada continuă. Nici pînă astăzî nu se ştie cine va fi candidatul marelui partid. Lipsa de înţelegere, de unitate, absenţa d-lui Mîrzescu , duşmănia între d-nii Macry şi Gane, iată atîtea şi atîtea cauze care fac ca acei din colectivişti porniţi la club cu speranţa că vor afla vr’o hotărîre luată, se întorc de acolo mai dezolaţi decit oricînd.* Spuneam dăunăzi că există posibilitatea unei înţelegeri junimisto — colectiviste şi că vestea aceasta a umplut de bucurie sufletele colectiviştilor. Pare însă că aceasta înţelegere nu va mai avea loc, căci ştirile din Bucureşti vestesc că, cu ocazia venirea în Iaşi a d-lor Sturdza şi Aurelian, d. Sturdza va designa candidatul colectiviştilor. In cazul acesta nu e greu de prevăzut cine va fi acel chemat să sufere o înfrîngere ruşinoasă. De sigur că acel candidat nu poate fi decît d. Poni. Şi ca o dovadă despre aceasta este faptul că aseară un colectivist marcant îmi spunea : „De sigur că o alegere parţială e totdeauna foarte puţin favorabilă pentru candidatul opoziţiei şi trebue prea din cale afară de slab să fie guvernul pentru ca să reuşească opoziţia. In specie însă, d. Poni a reuşit să se facă atît de urît din cauza chestiei Ghenadie, încît guvernul nu va avea de fapt adversar“. Sermanul colectivist! Vorbind de alegeri parţiale, uitase reuşita splendidă în Iaşi, a d-lui general Manu, ales în opoziţie. * De teama acestei infringeri şi cu toată durerea de a sacrifica un om care-i este aşa de scump, d. Sturdza a convenit ca să se renunţe la candidatura d-lui Poni şi să fie pus pe listă d. Gr. Macry. E în afară de orice îndoială că colectiviştii îşi fac speranţe zadarnice, sperînd în simpatiile personale ale d-lui Macry. Aceste simpatii nu vor echivala tragerea pe sfoară pregătită de amicii d-lui Gane, ca resplata celor întîmplate în ziua alegerea colegiului f-iu de deputaţi, cind în mod violent d. Macry şi-a retras candidatura pentru a demasca purtarea d-lui Gane.* Se speră încă că odată cu venirea d-lor Sturdza şi Aurelian se va face posibilă o înţelegere intre d-nii Macry şi Gane. Obicînuiţi însă cu modul de a se purta al colectiviştilor suntem siguri că trageri pe sfoară nu vor lipsi. (.!) Cu adînca părere de râu înregistrăm ştirea despre încetarea din viaţă a d-lui Gh. Smîcu. Defunctul, membru constant şi convins al partidului conservator, fusese mult timp funcţionar al primăriei, şi suferise nenumărate persecuţiunî din partea colectiviştilor. Smîdu moare în cea mai neagră miserie. Prezidentul se opune. Comtele Dion persistă, iar prezidentul ordonă de a-l scoate afară. Acuzaţii, şi mai cu samă d-nii Cailly şi Dubuc interpelează cu violenţă pe prezident, se produce un tumult. Procurorul general cere expulsarea din sală a d-lor Cailly şi Dubuc. Audienţa se suspendă, în timp ce Curtea deliberează. La redeschiderea şedinţei dl. Falberes ceteşte o hotărîre prin care condamnă pe Cailly la trei luni de închisoare şi la excluderea din şedinţe timp de opt zile şi a lui Dubuc pentru două zile. Paris 30 Noemvrie. In camera deputaţilor, cu ocazia discuţiei bugetului coloniilor şi respunzînd la diferiţi oratori, dl. Decrais zice că apararea coloniilor a făcut obiectul preocupaţiunei constante a guvernului. Lucrările începute anul trecut au continuat şi un plan general de aparare va fi supus camerei. Dl. Decrais crede că imperiul colonial francez întreg constituit este destul de mare şi nu e contestat de nimeni. Nu e de loc nevoie de a reîncepe nouă expediţii militare. Sarcina Franţiei trebuie să se mărginească în cultivarea şi exploatarea vastului ei imperiu colonial, (aplause numeroase). Dl. Decrais trece apoi în revistă situaţia diferitelor colonii pe care o găsește satisfăcătoare. Londra 30 Noembrie. Generalul Gatacre telegrafiază că atacul său asupra orașului Stormberg a fost respins cu mari perderi. Cap-Town 30 Noembrie. Oficialul zice că perderile Englejilor la Stromberg se ridică la 9 ofiţeri răniţi şi 9 dispăruţi, 2 morţi, 17 răniţi şi 596 dispăruţi. Bucureşti era 3 p. m. Concetăţeanul nostru d. dr. Peride este numit inspector al serviciul sanitar cu reşedinţa în Iaşi. 0 6 o Orariul plecarei şi sosirei trenurilor în staţia Iaşi PLECAREA 0. M. 6-05 dimineaţa via Paşcani 9-35n » 1-45 p. m. °-D5 3.45 dimineaţa „ Vaslui 9.05 seara b.30 dimineaţa Iaşi-Ungheni 8.20 p. m. 43.25 a. m. Iaşi-Dorohoi 4.20 p. m. » » SOSIREA 0. M. 11.20 a. m.via Paşcani 2.20 p. m. 6.38 p. m.» 11.00 p. m. 7.55 a. m. „ Vaslui 8.30 p. m. » 10.00 a. m.Iaşi-Ungheul 5.15 p. m. 1.00 a. m.Iaşi-Dorohoi 8.20 p. m. » * MEDIC CHIRURG Fost infern al Spitalelor şi al Clinicei Dermato-Sifiliopatice din Bucureşti Fost medic de oraş şi spital. Specialist în boalele venerice. Ord. 9—10V2 a.m. și 1—3 p. m. Iași. — Strada Lăpușneanu 24. Pentru săraci gratuit.