Opinia, februarie 1907 (Anul 4, nr. 61-83)

1907-02-24 / nr. 80

Grigore ; Coman Costache ; Căpăţina Vasile; Cîrlan Ion şi Crupeanu Ion. D. profesor doctor F. Riegler, care a luat parte la desbaterile consiliului sanitar superior în chestiunea proi­ectului de modificare a legei sanitare s-a întors azi în oraş. D. Profesor Riegler a făcut multe observaţiuni proiectului. Ecouri judeciare.­Reprezentanţii prin­cipelui Grigorie Sturza, au cerut Trib.­la şi secţia II-a, înaintea căruia se judeca ori acţiunea cambială intentată de D. Oliven­baum, ca cei ce se pretind erezi ai de­functului Simon Olivenbaum, să dove­dească, în mod legal, numele şi numărul erezilor remaşi pe urma def. S. Ou­ven­­baum. Tribunalul încuviinţînd această cerere, a amînat pe altă zi procesul, o­­bligînd pe reclamanţi a-şi dovedi calitatea. * Dovada cu martori este ea admisibilă în materie civilă, cînd a fost în imposi­bilitate morală de a-ţi procura o dovadă scrisă ? Această chestie s’a desbătut săptămîna trecută înaintea Tribunalului Iaşi secţia II şi ori Tribunalul a pronunţat diver­ging. In curînd se va judeca în com­plect, cînd vom face o dare de samă mai complectă, chestia fiind importantă din toate punctele de vedere. OPINIA 1 Ultime informaţii D. D. A. Sturdza a chemat ieri seara telegrafic pe d. P. Poni la Bucureşti. Această chemare este în legătură —aşa pretind liberalii­—cu o întru­nire pe care d. Sturza plănueşte să o ţie în Iaşi în ziua de 4 Mart. Cum d. Poni a plecat din Iaşi, ieri seara, foarte amărît de cele se petrec în localitate, este probabil că d. Po­ni nu se va arăta entuziasmat de pro­punerea d-lui Sturza, dacă, în ade­văr, i-o va face. Arbitrii cari vor fi chemaţi judece diferendul d­intre comună şi societate, de electricitate, vor avea, mai înainte de toate, să aleagă un supra arbitru. Dacă nu vor putea cădea de acord asupra persoanei de ales, numirea supra­ arbitrului se va face direct de primul-preşedinte al Curtei de Apel din Iași. * Cu prilejul ivirei diferendului s-a constatat, între altele, că societatea electrică a încasat de la lucrările de instalare, frumoasa suma de 2.000.000 lei. Cifra aceasta învederează progre­sul ce l-a făcut lumina electrică şi mai dovedeşte că Iaşul nu este un oraş tocmai aşa sărac. Se crede că discuţiunea asupra budge­tului va începe luni. Societatea farmaciştilor din România a primit din partea domnilor fraţi Konya, Werner, Flachs şi N. Racoviţă o donaţi­­une de 10.500 lei. Societatea a fost autorizată să primeas­că donaţiunea. S-a vorbit în numărul nostru de ieri despre faptul că senatul Univer­sitar şi consiliul profesoral al facul­­tăţei de medicină n’a luat nici o ho­­tărîre în privinţa recomandărei unui titular la catedra de patologie in­ternă de la facultatea de medicină din Iaşi. „ Nu s’a inzistat, însă, asupra discu­­ţiunelor urmate, deşi ele prezintă un interes oarecare. Un tînăr profesor, care este un straşnic apărător al actualului sistem de recrutare a personalului învăţă­­mîntului superior şi un adversar ho­­tărît al sistemului concursurilor — lucru se explică lesne, căci n’a pu­tut ajunge la Universitate cît exista concursul, dar a ajuns graţie siste­mului comod al recomandărei pe baza unui volum sau două, numărul pa­­ginelor nu importă—acel tînăr pro­fesor care se erijează în apărătorul desinteresat al intereselor superioare şi pure ale invăţămîntului, a ţinut şi de astă dată să indice cine trebuie să ocupe în viitor catedra vacantă. Pretenţia de cenzor a tînărului profesor—numit pe baza recoman­dărei—nu importă. Ceea ce este de văzut de faptul în­să, dacă într’adevăr cenzorul ajuns pe baza recomandărei şi nu al con­cursului, are în vedere interesele facultăţei sau se lasă condus de re­sentimente şi de ură contra celora care caută şi ei, prin muncă şi me­rit, să se afirme în învăţămînt. Şi dubiul pare cu atît mai justifi­cat cu cît am putea dovedi că tînă­­rul profesor—numit de baza reco­mandărei şi nu al concursului—care susţine astăzi pe un anumit candidat, nu avea tocmai păreri extrem de bune despre acelaş candidat, în alte ocaziuni. Rolul nostru nu este de a da in­dicaţii şi a susţinea pe anumiţi can­didaţi, dar acel de a dovedi contra­ziceri şi pretenţii absurde, ale­­unor pretinşi cenzori ai intereselor facul­tăţilor, aceasta da. La Huşi se va celebra joia viitoare căsătoria d-rei Elena Mitache, fiica d-lui prefect Adam Mitache cu d. locotenent Calmuski. Am anunţat in altă parte a ziarului că consiliul de miniştrii a aprobat o dona­­ţiune în sumă de 10.500 lei făcută de mai mulţi farmacişti din Iaşi societăţei farmaciştilor din România. Aceşti bani a­­parţineau unui gremiu al farmaciştilor care exista în vremuri în Iaşi. Donaţiunea s’a făcut cu condiţiunea ca fondul să rămâe inatacabil şi ca jumăta­te din venitul sumei să aparţie farma­ciştilor din Iaşi. Azi s’a dat prima probă ora­lă la examenul seriei a IV a învă­ţătorilor, pentru înaintarea pe loc. Din 12 candidaţi înscrişi s’au pre­­sintat numai 9, din cari au reuşit 8 şi anume: Cristian I. Gheorghe; Coatu Gavril; Caşu Ştefan ; Coatu Alea s'a închis un mormînt în care au dispărut multe şi legitime speranţe ale partidului conservator; nu s-a im­­plinit o săptămînă de când au fost duse spre a se odihni etern rămăşi­ţele mortuare ale lui Iacob Lahovari şi moartea a secerat pe un alt mare fruntaş al partidului conservator. Grigore Triandafil, prezidentul Ca­merei, nu mai este ! El a plecat dintre noi aproape p­e neaşteptate : o boală grea, dublă pneu­monie,­­a răpus repede zilele acestui bărbat de mare valoare, unul din cei mai de seamă oameni ai partidului nostru. Cu Grigore Triandafil moare şi un mare şi frumos ideal : dispare trăsă­tura de unire dintre partidul conser­vator de sub şefia d-lui Cantacuzino şi dintre grupul al cărui şef ie d. Carp. Nu este nici locul, nici momentul de a analiza aci idealul dispărutului, dar faptul că Grigore Triandafil ur­mărea restabilirea armoniei şi a soli­­darităţei între fraţii conservatori, acest fapt învederează marile calităţi ale defunctului, el tălmăceşte bunele inten­­ţiuni de care Triandafir era animat pentru partid. Opinia, care-şi dă seamă de imen­sa pierdere ce partidul a suferit prin decesul fostului preşident al Camerei, se asociază la marele doliu şi, cu pro­fund respect, salută umbra celui prea curînd dispărut şi profund regretat­Grigore Triandafil s’a născut în Bu­cureşti la 4 Februarie 1840 şi împli­nise, prin urmare, 67 ani. După ce absolvi studiile juridice el întră în magistratură şi trecu­­prin întreaga filieră pînă ajunse prim-preşedinte al Curţei de Apel din Bucureşti. De la 14 Ianuarie 1866 şi pînă la 14 Decembrie acelaş an, a fost di­rector al Ministerului de justiţie. Sub ministerul presidat de general Florescu, de la 16 Noembrie 1890 şi vină la 15 Februarie 1891, Grigore K­andafil deţinu portofoliul justiţiei. Ales president al Camerei conser­vatoare la 24 Februarie 1905, Trian­dafil fu reales la această înaltă dem­nitate la 15 Noembrie 1906. Vestea despre moartea lui Trian­dafil s’a aflat la „Opinia“ — care a transmis-o imediat tuturor prietini­lor locali, la orele 10 dim. Triandafil a murit astăzi dimineață la orele 8. Moartea sa a surprins pe toată lumea din Bucureşti, căci pă­rerea medicilor, ieri seara, era, că fruntaşul a scăpat de orice pericol. Astăzi dimineaţă, însă, Grigore Tri­andafil a murit subit: o sincopă ră­puse repede pe ilustrul bolnav. Bucureşti 23 Februarie Viitorul preşedinte al Camerei Bucureşti.—glarul „Ţara“ aduce ştirea că sferile conducătoare ar fi hotărît să susţie candidatura d-lui Constantin Cantacuzin Paşcanu, la preşidenţia Camerei. (D. C. Cantacuzin Paşcanu, din fiu al Iaşului, este şeful partidului con­servator din Roman şi unul din vice­preşedinţii Camerei), întrebuinţarea excedentului Bucureşti.­­ D. Take Ionescu mi­nistru de finanţe a depus pe biroul Camerei proedul pentru distribuirea excedentului budgetar pe anul 1905- 1906. Din acest excedent Iaşul va avea In tot timpul nopţei temperatura scăzuse. Profesorul dr. Măldărescu, care a stat în tot timpul nopţei lîngă bolnav, i-a făcut de cîteva ori injec­­ţiuni cu cafeină, pentru a menţinea pulsul. ** * Foarte mulţi deputaţi sunt presenţi. Impresiunea pe care o lasă vestea morţei lui Gr. Triandafil, este cu atît mai dureroasă, cu cît se credea ieri seara, că bolnavul se va restabili. D. G. Gr. Cantacuzino, luănd cu­­vîntul, spune că într'un timp scurt par­tidul conservator a fost supus la gre­le și dureroase încercări; ultima este acea a decesului prematur al lui Gr. Triandafil, prezidentul Camerei. Acel care dispare astăzi, spune pri­mul ministru, a fost o inteligenţă su­perioară,, om de energie şi de muncă, bărbat integru şi soldat devotat al partidului conservator. Primul-ministru exprimă marea mâhnire de care întreg partidul este cuprins şi aduce mari elogii regreta­tului om politic. * D. Dim. Neniţescu, care prezidează această solemnă şedinţă, exprimă, în numele biroului Camerei, regrete profunde pentru moartea preziden­tului şi face biografia decedatului. Au mai vorbit, pronunţînd regrete d-nii M. Antonescu, M. Cantacuzin, Barbu Păltineanu, precum şi I. I. Brătianu, din partea minorităţei. In urmă şedinţa se ridică în semn de doliu şi se anunţă viitoarea şe­dinţă pentru Luni. In discursul seu de la Cameră, d. Barbu Păltineanu, a insistat asupra tactului şi calmului cu care Trianda­fil a ştiut să conducă desbaterile şi a remarcat că, pentru prima oră în Romînia, s’a întîmplat ca­ un presi­dent de Cameră să moară în func­ţiune fiind. Oratorul relevă coincidenţa tristă, că Triandafil s’a îmbolnăvit Sîmbăta trecută, cu prilejul înmormîntărei lui lacob Lahovari.* * # La Senat şedinţa este presidată de d. N. Economii, care anunţă, în cu­vinte mişcătoare, noul doliu de care a fost lovit partidul prin moartea lui Triandafil. D. general Manu, în numele gu­vernului se asociază la aceste re­grete şi aduce mari elogii dispărutu­lui. D. C. U. Arion, din partea minori­­tăţei pronunţă cuvinte de regrete. Şedinţa se ridică în semn de doliu. Şedinţa viitoare Luni. * Inmormîntarea*lui Gr. Triandafil va avea loc Duminecă, la orele 2, o parte largă. Mai multe lumi vor fi destinate pentru organizarea gră­­dinei botanice, pentru construirea paraclisului Mitropoliei, şi pentru lucrările de reconstruirea palatului administrativ. Proecte de legi Bucur­eşti.—Astăzi s’a distribuit în Ca­meră proiectul de lege pentru înfiinţarea unei nasse de pensiuni a oamenilor de ser­viciu de la administraţia finanţelor. S’a depus de asemenea raportul d-lui Paul Brătăşanu, cu privire la unificarea cassei de pensiuni a statului cu casele ju­­deţiane şi comunale. In fine s’au mai depus tot astăzi bud­getele ministerului de interne şi al celui de instrucţie. Ţarina la Londra Londra.—­ Sosirea Ţarinei în capitala Angliei, a determinat administraţia loca­lă să fie măsuri extraordinare de pază. Aceste măsuri sînt atît de mari şi de numeroase, îneît ele nu scapă atenţiei nimănui. Perderea unui crucişător Paris.— Toate încercările făcute pen­tru aflarea şi despotmolirea crucişătorului Jeanne d’Arc, sînt pînă astăzi zadarnice. Se crede că crucişătorul e definitiv pier­dut. Conflict Americano-japonez Berlin—Produce mare senzaţie in cercurile militare, ştirea că flota a­­mericană a fost concentrată la Ho­nolulu şi acest lucru este interpretat in senzul unei acţiuni ostile Japo­niei.— Colonelul german care a partici­pat, ca trimis al Germaniei, în rez­­boiul ruso-japonez, spune că ameri­canii sunt intr’o vădită inferioritate faţă de japonezi. Statele­ Unite nu dispun de cît de trei linii de vapoare, compuse din 6 crucesitoare şi cîte 7 torpiloare. Japo­nezii dispun de 9 linii: 24 de cru­ceşitoare şi 61 torpetoare, şi la care se vor mai adăuga în curînd încă trei cruceşitoare mari. Memoriul Mitropolitului Meţian Buda-Pesta. — Mitropolitul Meţian a prezentat Contelui Appony memo­riul său cu privire la legea naţiona­lităţilor. Intre altele Mitropolitul spune : „Ori­cât noi dorim ridicarea situ­­aţiunei materiale a învăţătorilor, noi nu putem să realizăm acest lucru de­oare­ce sporurile prevăzute prin le­ge, nu sunt în raport cu puterile susţinătorilor şcoalelor. De asemenea nu putem primi dis­­poziţiunile privitoare la înfiinţarea de ajutori de învăţători, de­oare-ce ne lipsesc puterile materiale, pentru ai întreţinea. Dezminţire Paris.—O notă a „Agenţiei Havas“ dezminte zvonul răspîndit de unele ziare, cum că guvernul francez ar fi avut cîndva o atitudine, s­au ar fi fi făcut vre­un demers oare­care, care să însemne amestecul lui în po­litica altor ţari. Nota aceasta este un răspuns la ştirile răspîndite de Vatican, în pri­vinţa amestecului Franţiei, în poli­tica Spaniei şi Italiei. Căpitanul din Kopeni­ Berlin. — Preşedinţii unor societăţi culturale au făcut intervenţii pentru graţiarea celebrului căpitan, autor al furtului de la Primăria din Kopenik. Ministrul justiţiei s-a pronunţat contra. Ministru mort Roma.—Ministrul justiţiei şi al culte­lor a fost găsit astăzi dimineaţă mort în camera sa. Se crede că a murit în urma unui atac de apoprixie. Criza parţială care există de mai mult timp în guvern, a luat proporţii in urma acestei morţi. Budget provizor Berlin.—Reichstagul s’a ocupat ori ,cu chestiunea budgetului provizor. Secratarul de stat al departamentului de finanţe a susţinut necesitatea unui bu­get? provizor, din causă că Reishstagul, urmînd să mai lucreze numai două sep­­tămîni nu va avea timp să se ocupe de întărirea budgetului definitiv. Budgetul provizoriu a fost trimis în studiul unei comisiuni speciale. Din Camera ungară Buda-Pesta.­— Ședința Camerei.—Se dă cetire numeroaselor petiţiuni ale comitete­lor ungare, prin care se c­r să se ia mă­suri în contra agitaţiunilor naţionalităţilor. Deputatul maghiar Lazăr acuză pe de­putaţii români, că nu s’au ales pe baza unui program de idei, ci pe baza agită­­rei urei dintre naţionalităţi. El polemizează cu deputatul I. Pop, pe care-l acuză, că a susţinut în comite­tul Aradului guvernele lui Feyervary şi Tisza. Deputatul Suciu romiu, protestează in contra acuzaţiunilor neîntemeiate ale de­putatului Lazăr şi spune, că romînii erau gata să susţie cererea contigentului de re­cruţi, pe care acum întreaga majoritate îl va acorda. Deputatul Coriolan Brediceanu se ridi­că cu putere în contra acuzaţiunei că lupta naţionalităţilor s’ar face pe baza u­­nei acţiuni în contra statului maghiar şi propune o moţiune prin care se trece la ordinea zilei. Moţiunea este respinsă. Publicaţie oprită Buda-Pesta. — Ministerul instrucţiu­ne! a interzis cartea românească a d-lui dr. Petru Barbu, intitulaţi „I terioare şi bisericeşti“, destinată pen­tru şcoalele primare. Motivul interzicerei este faptul că doctorul Barbu n’ar recunoaşte în a­­cea carte autoritatea Statului ma­ghiar. Guvern şi Dumă Petesburg.—Preşedintele Dumei Golovin intervievat asupra relaţiunilor dintre gu­vern şi Dumă, a declarat că relaţiunile a­­ceste nu vor putea fi în ori­ce caz nega­tive,­­ de­şi este de admis, că acţiunea Dumei va fi mult mai liniştite, de­cât a­­cea a Dumei trecute. Visită împărătească Viena — Împăratul Frantz Joseph a făcut ori după masă o lungă visită ambasadorului francez. Visită aceasta este pusă în legă­tură cu plecarea representantului francez din capitala Austriei. Delegat recuzat Sofia.­Un ziar anunţă că Emdloff, unul dintre delegaţii care urmau să trateze convenţia comercială bul­­garo-romînă a fost recuzat de gu­vernul român. TEATRUL NAŢIONAL Joi 1 şi Vineri 2 Martie 2 Representaţii Extraordinare 2 Turneul FERAUDY Celebrul secietar al Comediei franceze însoţit de un ales ansamblu, va da două representaţiuni in Iaşi: La 1 Mart L’âge difficile La 2 Mart Les Affaires sont Ies Affaires Locaţiunea la „Thalia“. Ecaterina Rîşcanu Moaşă premiată IAŞI.1­60, Strada Uzinelor. Licenţiat sau Asistent poate ocupa postul în farmacia D. Herzenberg, Iaşi. D-ra Natalie Neagu Pasajul Maca-Vila cros. Calea Victoriei 32. Bucureşti. Me­cilii şi Confecţiu­ni. Dr. L. Silberstein trada Arcu IO (Peste drum de casele Negruzzi) Consult, de la 10—12 dim. şi 4—6 seara. Ore, de consult : 4-6 p. m. E. HEROVANIT AVOCAT şi-a mutat biroul în strada Ștefan-cel-Mare casele episcopiei catolice. Ore de consult: de­­ la 6 seara. J eune savant de Budapest sa chant â fond le bongrois, l’alle­­mand, le fran^ais, l’hébreu et par­­iaitement l’italien, l’anglais, le latin et le grec, ainsi qu’un peu de rou­­main, cherche situation journal. Donnerai aussi lecons. S’adresser â l’administration, sous les initiales S. F. UN STUDENT caie­tator într’o familie, în schimbul pen­­siunei. Adresaţi-vă la ziar SIROPUL DTM“­ZED are pentru casa principală Codeina şi Tolu; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fi ntr­ebuinţat pentru a Îndulci ceaiurile şi laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta câtuşi de puţin inconvenientele vătămătdre a­le opiului. Foloseşte de minune In contrab­ritaţin­­ailor, peptuhin’si ale pulmonilor, a ton­telor invechite, brom­hitelor, tusei no­găresci, catarrhelor, insomnielor, etc. Parla(­tirada SS, Drouot și la RAVw*tFkaiUiif Ifioartea lui Grigore Triandafil * * * La Cameră * ' A * ULTIMA ORA Serviciul telegrafic special al „Opiniei11

Next