Opinia, februarie 1907 (Anul 4, nr. 61-83)
1907-02-24 / nr. 80
Grigore ; Coman Costache ; Căpăţina Vasile; Cîrlan Ion şi Crupeanu Ion. D. profesor doctor F. Riegler, care a luat parte la desbaterile consiliului sanitar superior în chestiunea proiectului de modificare a legei sanitare s-a întors azi în oraş. D. Profesor Riegler a făcut multe observaţiuni proiectului. Ecouri judeciare.Reprezentanţii principelui Grigorie Sturza, au cerut Trib.la şi secţia II-a, înaintea căruia se judeca ori acţiunea cambială intentată de D. Olivenbaum, ca cei ce se pretind erezi ai defunctului Simon Olivenbaum, să dovedească, în mod legal, numele şi numărul erezilor remaşi pe urma def. S. Ouvenbaum. Tribunalul încuviinţînd această cerere, a amînat pe altă zi procesul, obligînd pe reclamanţi a-şi dovedi calitatea. * Dovada cu martori este ea admisibilă în materie civilă, cînd a fost în imposibilitate morală de a-ţi procura o dovadă scrisă ? Această chestie s’a desbătut săptămîna trecută înaintea Tribunalului Iaşi secţia II şi ori Tribunalul a pronunţat diverging. In curînd se va judeca în complect, cînd vom face o dare de samă mai complectă, chestia fiind importantă din toate punctele de vedere. OPINIA 1 Ultime informaţii D. D. A. Sturdza a chemat ieri seara telegrafic pe d. P. Poni la Bucureşti. Această chemare este în legătură —aşa pretind liberalii—cu o întrunire pe care d. Sturza plănueşte să o ţie în Iaşi în ziua de 4 Mart. Cum d. Poni a plecat din Iaşi, ieri seara, foarte amărît de cele se petrec în localitate, este probabil că d. Poni nu se va arăta entuziasmat de propunerea d-lui Sturza, dacă, în adevăr, i-o va face. Arbitrii cari vor fi chemaţi judece diferendul dintre comună şi societate, de electricitate, vor avea, mai înainte de toate, să aleagă un supra arbitru. Dacă nu vor putea cădea de acord asupra persoanei de ales, numirea supra arbitrului se va face direct de primul-preşedinte al Curtei de Apel din Iași. * Cu prilejul ivirei diferendului s-a constatat, între altele, că societatea electrică a încasat de la lucrările de instalare, frumoasa suma de 2.000.000 lei. Cifra aceasta învederează progresul ce l-a făcut lumina electrică şi mai dovedeşte că Iaşul nu este un oraş tocmai aşa sărac. Se crede că discuţiunea asupra budgetului va începe luni. Societatea farmaciştilor din România a primit din partea domnilor fraţi Konya, Werner, Flachs şi N. Racoviţă o donaţiune de 10.500 lei. Societatea a fost autorizată să primească donaţiunea. S-a vorbit în numărul nostru de ieri despre faptul că senatul Universitar şi consiliul profesoral al facultăţei de medicină n’a luat nici o hotărîre în privinţa recomandărei unui titular la catedra de patologie internă de la facultatea de medicină din Iaşi. „ Nu s’a inzistat, însă, asupra discuţiunelor urmate, deşi ele prezintă un interes oarecare. Un tînăr profesor, care este un straşnic apărător al actualului sistem de recrutare a personalului învăţămîntului superior şi un adversar hotărît al sistemului concursurilor — lucru se explică lesne, căci n’a putut ajunge la Universitate cît exista concursul, dar a ajuns graţie sistemului comod al recomandărei pe baza unui volum sau două, numărul paginelor nu importă—acel tînăr profesor care se erijează în apărătorul desinteresat al intereselor superioare şi pure ale invăţămîntului, a ţinut şi de astă dată să indice cine trebuie să ocupe în viitor catedra vacantă. Pretenţia de cenzor a tînărului profesor—numit pe baza recomandărei—nu importă. Ceea ce este de văzut de faptul însă, dacă într’adevăr cenzorul ajuns pe baza recomandărei şi nu al concursului, are în vedere interesele facultăţei sau se lasă condus de resentimente şi de ură contra celora care caută şi ei, prin muncă şi merit, să se afirme în învăţămînt. Şi dubiul pare cu atît mai justificat cu cît am putea dovedi că tînărul profesor—numit de baza recomandărei şi nu al concursului—care susţine astăzi pe un anumit candidat, nu avea tocmai păreri extrem de bune despre acelaş candidat, în alte ocaziuni. Rolul nostru nu este de a da indicaţii şi a susţinea pe anumiţi candidaţi, dar acel de a dovedi contraziceri şi pretenţii absurde, aleunor pretinşi cenzori ai intereselor facultăţilor, aceasta da. La Huşi se va celebra joia viitoare căsătoria d-rei Elena Mitache, fiica d-lui prefect Adam Mitache cu d. locotenent Calmuski. Am anunţat in altă parte a ziarului că consiliul de miniştrii a aprobat o donaţiune în sumă de 10.500 lei făcută de mai mulţi farmacişti din Iaşi societăţei farmaciştilor din România. Aceşti bani aparţineau unui gremiu al farmaciştilor care exista în vremuri în Iaşi. Donaţiunea s’a făcut cu condiţiunea ca fondul să rămâe inatacabil şi ca jumătate din venitul sumei să aparţie farmaciştilor din Iaşi. Azi s’a dat prima probă orală la examenul seriei a IV a învăţătorilor, pentru înaintarea pe loc. Din 12 candidaţi înscrişi s’au presintat numai 9, din cari au reuşit 8 şi anume: Cristian I. Gheorghe; Coatu Gavril; Caşu Ştefan ; Coatu Alea s'a închis un mormînt în care au dispărut multe şi legitime speranţe ale partidului conservator; nu s-a implinit o săptămînă de când au fost duse spre a se odihni etern rămăşiţele mortuare ale lui Iacob Lahovari şi moartea a secerat pe un alt mare fruntaş al partidului conservator. Grigore Triandafil, prezidentul Camerei, nu mai este ! El a plecat dintre noi aproape pe neaşteptate : o boală grea, dublă pneumonie,a răpus repede zilele acestui bărbat de mare valoare, unul din cei mai de seamă oameni ai partidului nostru. Cu Grigore Triandafil moare şi un mare şi frumos ideal : dispare trăsătura de unire dintre partidul conservator de sub şefia d-lui Cantacuzino şi dintre grupul al cărui şef ie d. Carp. Nu este nici locul, nici momentul de a analiza aci idealul dispărutului, dar faptul că Grigore Triandafil urmărea restabilirea armoniei şi a solidarităţei între fraţii conservatori, acest fapt învederează marile calităţi ale defunctului, el tălmăceşte bunele intenţiuni de care Triandafir era animat pentru partid. Opinia, care-şi dă seamă de imensa pierdere ce partidul a suferit prin decesul fostului preşident al Camerei, se asociază la marele doliu şi, cu profund respect, salută umbra celui prea curînd dispărut şi profund regretatGrigore Triandafil s’a născut în Bucureşti la 4 Februarie 1840 şi împlinise, prin urmare, 67 ani. După ce absolvi studiile juridice el întră în magistratură şi trecuprin întreaga filieră pînă ajunse prim-preşedinte al Curţei de Apel din Bucureşti. De la 14 Ianuarie 1866 şi pînă la 14 Decembrie acelaş an, a fost director al Ministerului de justiţie. Sub ministerul presidat de general Florescu, de la 16 Noembrie 1890 şi vină la 15 Februarie 1891, Grigore Kandafil deţinu portofoliul justiţiei. Ales president al Camerei conservatoare la 24 Februarie 1905, Triandafil fu reales la această înaltă demnitate la 15 Noembrie 1906. Vestea despre moartea lui Triandafil s’a aflat la „Opinia“ — care a transmis-o imediat tuturor prietinilor locali, la orele 10 dim. Triandafil a murit astăzi dimineață la orele 8. Moartea sa a surprins pe toată lumea din Bucureşti, căci părerea medicilor, ieri seara, era, că fruntaşul a scăpat de orice pericol. Astăzi dimineaţă, însă, Grigore Triandafil a murit subit: o sincopă răpuse repede pe ilustrul bolnav. Bucureşti 23 Februarie Viitorul preşedinte al Camerei Bucureşti.—glarul „Ţara“ aduce ştirea că sferile conducătoare ar fi hotărît să susţie candidatura d-lui Constantin Cantacuzin Paşcanu, la preşidenţia Camerei. (D. C. Cantacuzin Paşcanu, din fiu al Iaşului, este şeful partidului conservator din Roman şi unul din vicepreşedinţii Camerei), întrebuinţarea excedentului Bucureşti. D. Take Ionescu ministru de finanţe a depus pe biroul Camerei proedul pentru distribuirea excedentului budgetar pe anul 1905- 1906. Din acest excedent Iaşul va avea In tot timpul nopţei temperatura scăzuse. Profesorul dr. Măldărescu, care a stat în tot timpul nopţei lîngă bolnav, i-a făcut de cîteva ori injecţiuni cu cafeină, pentru a menţinea pulsul. ** * Foarte mulţi deputaţi sunt presenţi. Impresiunea pe care o lasă vestea morţei lui Gr. Triandafil, este cu atît mai dureroasă, cu cît se credea ieri seara, că bolnavul se va restabili. D. G. Gr. Cantacuzino, luănd cuvîntul, spune că într'un timp scurt partidul conservator a fost supus la grele și dureroase încercări; ultima este acea a decesului prematur al lui Gr. Triandafil, prezidentul Camerei. Acel care dispare astăzi, spune primul ministru, a fost o inteligenţă superioară,, om de energie şi de muncă, bărbat integru şi soldat devotat al partidului conservator. Primul-ministru exprimă marea mâhnire de care întreg partidul este cuprins şi aduce mari elogii regretatului om politic. * D. Dim. Neniţescu, care prezidează această solemnă şedinţă, exprimă, în numele biroului Camerei, regrete profunde pentru moartea prezidentului şi face biografia decedatului. Au mai vorbit, pronunţînd regrete d-nii M. Antonescu, M. Cantacuzin, Barbu Păltineanu, precum şi I. I. Brătianu, din partea minorităţei. In urmă şedinţa se ridică în semn de doliu şi se anunţă viitoarea şedinţă pentru Luni. In discursul seu de la Cameră, d. Barbu Păltineanu, a insistat asupra tactului şi calmului cu care Triandafil a ştiut să conducă desbaterile şi a remarcat că, pentru prima oră în Romînia, s’a întîmplat ca un president de Cameră să moară în funcţiune fiind. Oratorul relevă coincidenţa tristă, că Triandafil s’a îmbolnăvit Sîmbăta trecută, cu prilejul înmormîntărei lui lacob Lahovari.* * # La Senat şedinţa este presidată de d. N. Economii, care anunţă, în cuvinte mişcătoare, noul doliu de care a fost lovit partidul prin moartea lui Triandafil. D. general Manu, în numele guvernului se asociază la aceste regrete şi aduce mari elogii dispărutului. D. C. U. Arion, din partea minorităţei pronunţă cuvinte de regrete. Şedinţa se ridică în semn de doliu. Şedinţa viitoare Luni. * Inmormîntarea*lui Gr. Triandafil va avea loc Duminecă, la orele 2, o parte largă. Mai multe lumi vor fi destinate pentru organizarea grădinei botanice, pentru construirea paraclisului Mitropoliei, şi pentru lucrările de reconstruirea palatului administrativ. Proecte de legi Bucureşti.—Astăzi s’a distribuit în Cameră proiectul de lege pentru înfiinţarea unei nasse de pensiuni a oamenilor de serviciu de la administraţia finanţelor. S’a depus de asemenea raportul d-lui Paul Brătăşanu, cu privire la unificarea cassei de pensiuni a statului cu casele judeţiane şi comunale. In fine s’au mai depus tot astăzi budgetele ministerului de interne şi al celui de instrucţie. Ţarina la Londra Londra.— Sosirea Ţarinei în capitala Angliei, a determinat administraţia locală să fie măsuri extraordinare de pază. Aceste măsuri sînt atît de mari şi de numeroase, îneît ele nu scapă atenţiei nimănui. Perderea unui crucişător Paris.— Toate încercările făcute pentru aflarea şi despotmolirea crucişătorului Jeanne d’Arc, sînt pînă astăzi zadarnice. Se crede că crucişătorul e definitiv pierdut. Conflict Americano-japonez Berlin—Produce mare senzaţie in cercurile militare, ştirea că flota americană a fost concentrată la Honolulu şi acest lucru este interpretat in senzul unei acţiuni ostile Japoniei.— Colonelul german care a participat, ca trimis al Germaniei, în rezboiul ruso-japonez, spune că americanii sunt intr’o vădită inferioritate faţă de japonezi. Statele Unite nu dispun de cît de trei linii de vapoare, compuse din 6 crucesitoare şi cîte 7 torpiloare. Japonezii dispun de 9 linii: 24 de cruceşitoare şi 61 torpetoare, şi la care se vor mai adăuga în curînd încă trei cruceşitoare mari. Memoriul Mitropolitului Meţian Buda-Pesta. — Mitropolitul Meţian a prezentat Contelui Appony memoriul său cu privire la legea naţionalităţilor. Intre altele Mitropolitul spune : „Oricât noi dorim ridicarea situaţiunei materiale a învăţătorilor, noi nu putem să realizăm acest lucru deoarece sporurile prevăzute prin lege, nu sunt în raport cu puterile susţinătorilor şcoalelor. De asemenea nu putem primi dispoziţiunile privitoare la înfiinţarea de ajutori de învăţători, deoare-ce ne lipsesc puterile materiale, pentru ai întreţinea. Dezminţire Paris.—O notă a „Agenţiei Havas“ dezminte zvonul răspîndit de unele ziare, cum că guvernul francez ar fi avut cîndva o atitudine, sau ar fi fi făcut vreun demers oarecare, care să însemne amestecul lui în politica altor ţari. Nota aceasta este un răspuns la ştirile răspîndite de Vatican, în privinţa amestecului Franţiei, în politica Spaniei şi Italiei. Căpitanul din Kopeni Berlin. — Preşedinţii unor societăţi culturale au făcut intervenţii pentru graţiarea celebrului căpitan, autor al furtului de la Primăria din Kopenik. Ministrul justiţiei s-a pronunţat contra. Ministru mort Roma.—Ministrul justiţiei şi al cultelor a fost găsit astăzi dimineaţă mort în camera sa. Se crede că a murit în urma unui atac de apoprixie. Criza parţială care există de mai mult timp în guvern, a luat proporţii in urma acestei morţi. Budget provizor Berlin.—Reichstagul s’a ocupat ori ,cu chestiunea budgetului provizor. Secratarul de stat al departamentului de finanţe a susţinut necesitatea unui buget? provizor, din causă că Reishstagul, urmînd să mai lucreze numai două septămîni nu va avea timp să se ocupe de întărirea budgetului definitiv. Budgetul provizoriu a fost trimis în studiul unei comisiuni speciale. Din Camera ungară Buda-Pesta.— Ședința Camerei.—Se dă cetire numeroaselor petiţiuni ale comitetelor ungare, prin care se cr să se ia măsuri în contra agitaţiunilor naţionalităţilor. Deputatul maghiar Lazăr acuză pe deputaţii români, că nu s’au ales pe baza unui program de idei, ci pe baza agitărei urei dintre naţionalităţi. El polemizează cu deputatul I. Pop, pe care-l acuză, că a susţinut în comitetul Aradului guvernele lui Feyervary şi Tisza. Deputatul Suciu romiu, protestează in contra acuzaţiunilor neîntemeiate ale deputatului Lazăr şi spune, că romînii erau gata să susţie cererea contigentului de recruţi, pe care acum întreaga majoritate îl va acorda. Deputatul Coriolan Brediceanu se ridică cu putere în contra acuzaţiunei că lupta naţionalităţilor s’ar face pe baza unei acţiuni în contra statului maghiar şi propune o moţiune prin care se trece la ordinea zilei. Moţiunea este respinsă. Publicaţie oprită Buda-Pesta. — Ministerul instrucţiune! a interzis cartea românească a d-lui dr. Petru Barbu, intitulaţi „I terioare şi bisericeşti“, destinată pentru şcoalele primare. Motivul interzicerei este faptul că doctorul Barbu n’ar recunoaşte în acea carte autoritatea Statului maghiar. Guvern şi Dumă Petesburg.—Preşedintele Dumei Golovin intervievat asupra relaţiunilor dintre guvern şi Dumă, a declarat că relaţiunile aceste nu vor putea fi în orice caz negative, deşi este de admis, că acţiunea Dumei va fi mult mai liniştite, decât acea a Dumei trecute. Visită împărătească Viena — Împăratul Frantz Joseph a făcut ori după masă o lungă visită ambasadorului francez. Visită aceasta este pusă în legătură cu plecarea representantului francez din capitala Austriei. Delegat recuzat Sofia.Un ziar anunţă că Emdloff, unul dintre delegaţii care urmau să trateze convenţia comercială bulgaro-romînă a fost recuzat de guvernul român. TEATRUL NAŢIONAL Joi 1 şi Vineri 2 Martie 2 Representaţii Extraordinare 2 Turneul FERAUDY Celebrul secietar al Comediei franceze însoţit de un ales ansamblu, va da două representaţiuni in Iaşi: La 1 Mart L’âge difficile La 2 Mart Les Affaires sont Ies Affaires Locaţiunea la „Thalia“. Ecaterina Rîşcanu Moaşă premiată IAŞI.160, Strada Uzinelor. Licenţiat sau Asistent poate ocupa postul în farmacia D. Herzenberg, Iaşi. D-ra Natalie Neagu Pasajul Maca-Vila cros. Calea Victoriei 32. Bucureşti. Mecilii şi Confecţiuni. Dr. L. Silberstein trada Arcu IO (Peste drum de casele Negruzzi) Consult, de la 10—12 dim. şi 4—6 seara. Ore, de consult : 4-6 p. m. E. HEROVANIT AVOCAT şi-a mutat biroul în strada Ștefan-cel-Mare casele episcopiei catolice. Ore de consult: de la 6 seara. J eune savant de Budapest sa chant â fond le bongrois, l’allemand, le fran^ais, l’hébreu et pariaitement l’italien, l’anglais, le latin et le grec, ainsi qu’un peu de roumain, cherche situation journal. Donnerai aussi lecons. S’adresser â l’administration, sous les initiales S. F. UN STUDENT caietator într’o familie, în schimbul pensiunei. Adresaţi-vă la ziar SIROPUL DTM“ZED are pentru casa principală Codeina şi Tolu; el inlocueşte Pasta Zed şi poate fi ntrebuinţat pentru a Îndulci ceaiurile şi laptele copiilor sau bolnavilor; el mai are avantagiul a nu presenta câtuşi de puţin inconvenientele vătămătdre ale opiului. Foloseşte de minune In contrabritaţinailor, peptuhin’si ale pulmonilor, a tontelor invechite, bromhitelor, tusei nogăresci, catarrhelor, insomnielor, etc. Parla(tirada SS, Drouot și la RAVw*tFkaiUiif Ifioartea lui Grigore Triandafil * * * La Cameră * ' A * ULTIMA ORA Serviciul telegrafic special al „Opiniei11