Opinia, iulie 1907 (Anul 4, nr. 183-207)

1907-07-01 / nr. 183

* Ultime informaţii * Un proces de calomnie, despre care s'a vorbit mult în presă, în cercurile politice şi în Parlament şi care a fost exploatată în tot felul ca armă de luptă meschină contra unui fruntaş al Ţă­­rei—s'a terminat alaltăieri prin tri­umful total al calomniatului. Acţiunea intentată de principele D. M. Sturza pentru a scoate pe d. A. A. Bădărin din consiliul de familie al prinţului Gr. Sturza—această ac­ţiune, care nu era de­cât o infamă * calomnie, a fost respinsă de tribunal, de curtea s. I din Iaşi şi, in cele din urmă, înalta curte s.­­ a consfinţit decizia, respingînd recursul părintelui prinţului Gr. Sturza. * La casaţie consiliul de familie a fost reprezintat prin d. I. Stavăr, a­­vocat din Iaşi. D. Stavăr a luat loc pe banca avocaţilor, dar nu a pledat. D. Stavăr a fost atît de convins ca, dacă nu va pleda va face un mare serviciu clientului său princiar, incit a plecat de la proces înainte de a se pronunţa decisia şi, întors la Iaşi, a adus ştirea că înalta Curte a primit recursul şi a trimis afacerea la Ga­laţi. „ Acum d. Stavăr trebue să se fi gfîn­­■ dit, ca, dacă ar fi pledat, s'ar fi în­tâmplat fericitul eveniment visat de d-sa şi de alţi jurisconsulţi la fel. Ca să dovedească colectiviştilor din Iaşi, că nu va face mult dorita miş­care în magistratură, nici pe ziua de 1 Iulie, d. Stelian a acordat conge­­dii tuturor magistraţilor şi funcţiona­rilor, cari au făcut cereri. D. Stelian nu iartă ! Hahamii de la abator s’au pus a­­laltăeri în grevă, de­oarece o dispozi­ţie a administraţiei comunale schimbase orele de tăiere. Pînă acum se obişnuia ca tăierea * să se facă numai dimineaţa ; admi­nistraţia comunală dispusese însă ca tăierea vitelor să se facă seara, ceia­­ce era un inconvenient pentru hahami. D. P. Poni, preşedintele comisiunei interimare, împreună cu d. Fîntânaru au fost aladaeri la abator şi în urma înţălegerei ce au avut-o ca hahamii au revenit asupra dispoziţiei. O lucrare de actualitate. — Spuneam acum cîte­va zile, atunci cînd con­siliul profesoral al facultăţei de drept * se ocupa de cazul d-lui Stere, că prin atitudinea sa, profesorul de drept constituţional urmăreşte o chestie ■f mai importantă şi anume să aducă în discuţiunea autorităţilor superi­oare şcolare modul cum unii profe­sori înţeleg să­ profeseze la Universi­tate şi cum înţeleg să transforme catedra într’un mijloc de propagandă a unor idei anarhice sau într’o a­­gentură electorală. Cînd d. Stere a respins consiliu­lui profesoral că d-sa consideră ca bine examinaţi pe elevii prezentaţi în această seziune la dreptul consti­tuţional şi administrativ, d-sa voia prin aceasta să spuie consiliului pro­fesoral că acest consiliu n’are drep­tul să se ocupe de această chestiune,­­ dar pe de altă parte spera că con­siliul va supune cazul ministrului o coatelor.­­ Lucrul acesta nu s’a întîmplat însă. Fie că consiliul a crezut că trebuie­­ să se oprească faţă de respunsul ca­tegoric al d-lui Stere, fie că a sim­ţit cele ce urmăreşte d. Stere prin respunsul său şi n’a voit ca să facă ca să se pue în discuţie situaţia din Universitate şi cele ce se petrec în special la facultatea de drept, n’a mai dat nici un curs acestei ches­tiuni şi părea a spune: „Declarăm­ incidentul închis“. D. Stere pare însă decis a nu se opri la jumatatea drumului. D-sa , voeşte să se elucideze odată pentru totdeauna chestiunea de a se şti­­ dacă profesorul­­uni­ver­sitar poate­­ să-şi permită de a face de pe cate­­, dră alt­ceva de cît ştiinţă, dacă ieste cu putinţă ca un curs să fie trans­format într’o întrunire publică unde să se discute—în ce mod—chestiu­­nele politice la ordinea zilei, să se atace chiar persoane politice sau să facă apel la patimi, să se aţîţe ură de rasă sau în sfirşit să transformi ele­vii în agenţi electorali şi să-i mon­tezi în contra celorlalţi profesori u­­niversitari care nu profesează ace­leaşi credinţi politice. Calea primă aleasă de d. Stere n’a dat însă rezultatul dorit şi deci d-sa s’a văzut nevoit să aleagă o nouă­­ cale, de astă dată sigură: calea pu­blicisticei.­­ D. Stere lucrează la o broşură în care va dezvălui şi documenta tot ce se petrece de cîţi­va ani la Univer­sitatea din Iaşi. In privinţa acestei lucrări a d-lui Stere vom reveni în numărul de mîine cu lucruri foarte interesante. Bursele elevilor de la Conserva­torul de Muzică şi Declamaţiune din localitate ce trebuiau să vină la 1 Iunie n’au sosit nici acum. Mulţi elevi săraci sunt daţi afară de pe la gazdele lor din cauză că n’au cu ce plăti chiriile şi masa. Ce gîndeşte oare d. Haret ? Aflăm că d. Gh. Eraclide poliţaiul punctului Ungheni va fi transferat într’un oraş din provincie. Pentru transferarea d-lui Eraclide stătue mult de Stere. Certificatele noilor licenţiaţi în drept se eliberează de Decanat cu rezultatele căpătate la fiecare exa­men. Aceasta conform unei dispozi­­ţii a Ministerului de Justiţie, care crede să plaseze în magistratură pe cei mai meritoşi. Duminică 8 iulie are loc în oraşul Huşi, cununia religioasă a D-rei Elena Râşcanu cu dl. P. Gâdeiu. Nuni vor fi D-na şi dl. Gh. Ghibănescu din Iaşi. La timp am dat amănunte asupra crimei ce s-a comis în Păuleni. Autorii, după cum am anunţat, au fost prinşi şi afacerea se cercetează de către d. V. Erbiceanu, judecăto­rul de instrucţie al cabinetului 3. Acum s-a descoperit că autorii cri­mei din Păuleni sunt şi autorii mai multor furturi comise în judeţul nostru. Starea sănătăţei lui Talic Ber­­ghenstein, victima din Păuleni, care se află internat în secţia d-lui dr. Juvara, de la spitalul sf. Spiridon, s-a îmbu­nătăţit mult. Alaltăieri, pe teritoriul comunei Belceşti, a căzut o torenţială ploae, însoţită de grindină de mărimea u­­nei alune. Ploaia a cauzat mari stricăciuni. Din Huşi ni se scrie că comisiu­­nea interimară avînd de preşedinte pe d. N. Cişman a fost disolvată. Noul preşedinte e dr. I. Munteanu, iar lista e acea dată de noi într’un număr anterior. Cu această schimbare în lista co­misiunei interimare se dă pe faţă lupta între taberele liberale. Pentru moment reprezentanţii Hu­­şului stau astfel. Neutri: Em. Porumbaru, Ion Duca. Nedecişi : C. Leonida Tîrzii. Cişmanişti: I. Dobreanu, Ir. Gheor­­ghiu, Nicu Cişman. Cu Prefectul: Alecu Rîşcanul. Opoziţie: General S. Teleman. Data alegerilor pentru comună nu e fixată. Se crede a avea loc prin Noembrie, ca noul preşedinte dr. I. Munteanu să aibă vreme a-şi cul­tiva colegiul şi a lua pasul faţă cu cadrele Cişmaniste. Pentru Cişman e ori îngenunchiar­e ori răsbunare. La alegerea de rector al Universi­­tăţei din Iaşi care va avea loc in luna Octombrie, d. C. Climescu nu va mai candida, de­oarece d-sa împlinindu-şi anii de pensie se va retrage şi din profesorat. Noul rector se crede ca va fi ales d. M. B. Cantacuzino. Tot la toamnă, în primele zile ale lunei Septembrie, se va face şi alege­rea de decan al facultăţei de drept. In caz cînd d. M. Cantacuzino va accepta să fie ales rector al Universi­­tăţii, decan al facultăţii de drept va fi ales d. Dim. Alexandrescu. D. D. Sachelarescu, institutor la şcoala de băeţi No. 1 din Iaşi, a fost numit pe ziua de 1 Iulie, în postul de revizor şcolar al jud. Iaşi, in lo­cul d-lui M. Carp, demisionat. Mai mulţi licenţiaţi in drept au luat iniţiativa redactărei unui memoriu, prin care să arăte necesitatea înfiin­ţări doctoratului în drept pe lîngă Universitatea noastră. Tot în vederea infiinţărei doctora­tului un de profesor al facultăţei ju­ridice lucrează la întocmirea unei lucrări, care va fi publicată în bro­şură. Comisiunea instituită pentru abili­tarea ca docent, la catedra de drept civil din Iaşi, a d-lui Gh. Dimitrescu, l-a recomandat in unanimitate. D. Dimitrescu, un tînăr foarte me­rituos, este şi supleant la tribunalul Iaşi. Ajutorul de primar al comunei Podul­ Iloaei, Gh. N. Bulancea, a fost trimes în judecată pentru mituire. Patronul corpului de sergenţi Te-Deum-ul. — Asistenţa. — La prefectura poliţiei.—Cuvîntările.—Recepţia. Ca în fie­care an, eri c­u ocazia sărbă­­toarei sfinţilor Petru şi Pavel, corpul ser­genţilor de oraş şi-a serbătorit­­patronul. La orele 9 dim., în frunte cu muzica Regimentului Ştefan cel Mare No. 13, ser­genţii au plecat în corpore de la prefec­tura poliţiei, sub comanda d-lui V. Dan ajutorul de comandant, la biserica Sf.-ţii Voevozi din Tataraşi. Aci s’a oficiat un Te-Deum, la care au luat parte d-nii: Gh. Săndulescu, prefec­tul poliţiei, A. Zdrobici, directorul pre­fecturei poliţiei, Briff, şeful siguranţei, comisarii: Stamatopol, P. Argintoianu, Ştiubeiu, Lapteş şi Florian, ofiţerii de po­liţie, precum şi toţi agenţii poliţiei. IPDupă Te-Deum, îr, ordinea în care au venit, sergenţii s’au reîntors la prefectura poliţiei. Aci d. V. Dan, ajutorul coman­dantului de sergenţi, a ţinut o mică cu­­vîntare, relevînd importanţa zilei şi în­­demnînd pe agenţii poliţiei la îndeplinirea datoriei lor. Tot în acest sens a mai vorbit şi d. Dabija, ofiţer de sergenţi. In saloanele prefecturei a avut loc o recepţie, prezidată de­­ prefect Gh. Săn­dulescu. S’a servit şampanie; sergenţilor li s’a oferit o mică gustare, în timp ce muzica militară a executat diferite arii naţionale. In sunetul muzicei militare, sergenţii au încins apoi o horă şi la orele 12 şi jumătate serbarea a luat sfîrşit. Atît la biserică, cît şi la prefectura po­liţiei a asistat multă lume. In seara de 28 iunie, pe la orele 5 jum., o mare ploaie însoţită de grindină a căzut pe o parte a teritoriului comunei Şipotele, căuzînd mari pagube semănătu­rilor de pe moşiile Oneşti şi Şipote. Absolvenţii clasei VIII de la liceul Na­ţional, reuşiţi la examenul de capacitate : Secţia reală: A­liincăi Mihai, Bontăş Gr. Aurelian, Goldenberg Lazăr, Miclescu Ion, Popovici Eduard, Resmeriţă Teodor, Sion Florea, Teodoru Henri şi Vartolo­­mei Costache. Secţia modernă: Axinte Const., Reinich Moise, Borş Neculai, Brumă Const., Dia­mant Carol, Dima Ion, Droc Horia, Ec­­stein Moses, Ghica Emil, Grănescu Va­sile, Grigoraş Neculai, Holban Ilie, Hol­ban Ion, Horoviţ Iosif, Ifrim Const., Io­­nescu Vergiliu, Leon Georgică, Leon Oatrie, Manisale Ion, Mardari Manole, Munteanu Ed., Păun Gh., Popovici Ver­gil, Profir Petru, Radu Eugen, Rășeanu Teodor, Rosin Ion, Schiller W., Setlacec Iohan, Simionescu C., Safia Gr., State Neculai, Stavrat Olimpiu, Emil Iosub, Spaner Froim, Tanasachi Evdochim, Ti­­ronovici Mihail, Tufli Eduard, Wilche Wilhelm, Wisznewschi Jean, Ferderber Ion şi Filipescu Dimitrie. Institutul Humpel. — Secţia modernă : O­d-rele Berea Gh. Emilia, Coşula Marga-­­ reta, Ionescu Adelina, Leatris Elena, Mi-­­ trescu Natalie. Secţia clasică: Lupu Gh. Elisa, Rosen­thal Serafina, Tarnoschi Natalie şi Vlad Marsa. Liceul „Laura Constantinescu“.—Secţia modernă : d-rele Bălănescu Maria, Mitru Maria, Mureşanu Ana, Ziner Maria. Secţia clasică: d-rele Comoniţă Natalia, Ivanovici Filoteia, Isăcescu Natalia şi Prapurgescu Eugenia. Din P. S. S. Archiereul Ghenadie Ge­­orgescu, Egumenul bisericei Sf. Spiridon a hirotonosit ca preot pe d. Costache Leonte, absolvent al seminarului „Veni­amin Costachi“, pentru parochia Scobinţi, remasă vacantă prin moartea preotului Stoica. D. colonel I. Tarnoschi, comandantul regimentului 13 Ştefan-cel-Mare, va in­specta în ziua de 8 iulie soldaţii din tru­pa cu schimbul, în a doua perioadă de instrucţie, după care aceşti soldaţi vor­­ fi desconcentraţi a doua zi. Azi dimineaţă s’a oficiat la cimitirul,­­ „Eternitatea“ o panachidă pentru regre­tata Maria Profiriu,cu ocazia aniversarei a 9 luni de la moartea ei. D­­r. N. Ursachi a obţinut, pe ziua de 24 iunie, libera practică de medicină. Iată rezultatul general al examenelor din sesiunea de iunie, de la facultatea de drept . Examenul I de licență : Buţureanu V., Coroi C., Obreja Romeo, Eftimie C., Cher­­neux R., Neculau L, Mitescu Ioan, Go­­gălniceanu M., Grasberg F., Balac A., Dornescu Gh., Dorin Gh., Mironescu Gh., Răileanu C., Serion M., Spoială L., Po­­pescu D., Galam St., Eliade V., Buhultz P., Buzdugan R., Milic M., Hangan D., Paşcanu, Popescu I. I., Polcovnicu, Scoi­­pan C., Teodorescu I. şi Zerlinga M. Examenul II de licenţă: Simionescu O., Coroi A, Lascar V., Roban V., Pavelescu Gh., Şerban P., Cristofor P., Bottez D., Boncescu I., Petraa N., Dorici E., Denize E., Laur Gh., Teodorescu V., Manea I., Simionescu Cezar. Examenul III de licenţă : (Proclamaţi licenţiaţi): Tiron D., Ionescu D. D., Nico­­laide I., Nicoleanu St, Şerban V., Tiron Aplanarea conflictului Româno-Grec Bucureşti.—Tratativele pentru a­­planarea acestui conflict se urmează prin intermediul legaţiunei ruse din Bucureşti. Pe ziua de ieri legaţiunea a comu­nicat la Atena, că, în caz de apla­nare a conflictului, guvernul român ar fi dispus să revoace decretele de expulzare lansate vara trecută şi să vie la toamnă cu proiecte pentru abrogarea tuturor măsurilor de re­presiune votate de camerele trecute. In acelaşi timp legaţiunea a mai co­municat că, din consideraţiuni pu­ternice, guvernul român nu va putea relua aşa curînd relaţiunele diplo­matice cu Grecia. Manevrele de toamnă Bucureşti—In vederea manevrelor de toamnă, ministrul de Resboiu, va trimite o circulară comandanţilor corpurilor de armată în care va a­­răta­ că concentrările vor avea loc în Septembrie, timp de 15 zile pen­tru toate armele. Trupele de infanterie se vor com­pune din regimente de cîte 3 bata­lioane ; fiecare companie va avea un efectiv de 157 de oameni. Se vor chiema sub arme toţi re­zerviştii cu instrucţia complectă din anii 1903, 1904 şi 1907. Batalioa­nele vor fi compuse cu efective din timpul de pace. Greve ţărăneşti Bucureşti.—Din Caracal se comunica că ţăranii din corn. Gura Patimei, re­­fuzînd să iasă la munca secerişului pe motiv că arendaşul Ianovici nu să ţine de angajamentele luate faţă de ţărani astă primăvară, căpitanul Chir­­culescu, comandantul companiei de jandarmi rurali, a sosit acolo din ordin superior, urmat de un mare nu­măr de jandarmi şi a silit pe săteni prin bătae şi teroare să iasă la mun­ca cîmpului. De aci a trecut la comuna Ispiteni acelaşi judeţ, unde a forţat pe săteni să iasă la seceriş cu 1 leu şi 25 bani pe zi. Din Craiova vine ştirea că în ju­deţul Dolj, ţăranii refuză de a eşi la seceriş din cauza că prin învoelile fă­cute astă primăvara, ei urmau să primească loturi de porumb în schim­bul muncei câmpului ; cum însă porumbul este compromis c­u desăvirşi­re în acel judeţ, ei refuză să mun­­cească Pe­legoaia,­­ Petersburg.—Trei din indivizii caa au atacat la 12 iunie muntele de pietate din cartierul principal au fost spinzuraţi. E­­xecuţia celui de-al patrulea a fost amî­­nată în urma int­ervenirei mamei sale, care vrea să dovedească un alibi. Somaţiune Constantinopol.—Curtea de apel invită­­ pe Raif-bey, fost consul la Belgrad, care a fugit la Atena, unde desvolta o agita­ţie subversivă, să compara în faţa justi­ţiei în termen de zece zile. Onomastică Belgrad. Eri, ziua onomastică a re­gelui Petru, un tedeum a avut loc la catedrală, la care au agitat toţi membrii corpului diplomatic. Regele Petru a fost călduros aclamat. La amiază a avut loc recepţiune la pa­lat. După amiază sau dat serbări po­pulare. Seara oraşul a fost iluminat. Un proiect Paris. — Senatul a votat proectul de lege pentru regularea situaţi­unei înscrişi­lor maritimi de origină străini şi dreptul lor la pensie. Senatul a votat apoi fără discuţie proectul de lege pentru pedepsirea frau­delor vinului, profes deja votat de ca­meră, sesiunea corpurilor legiuitoare a fost apoi închisă. Repaus săptămînal Lisabona. — Guvernul are intenţiunea să se decreteze repaosul săptămânal, o­­bligînd pe toţi­ patronii să acorde lucră­torilor un repaus de 24 ore consecu­tive.­­ Roma.—Senatul s’a întrunit după - amiază sub preşidenţia d-lui Canonico I şi a aprobat o dispoziţie după care , senatul se constitue în înaltă curte pentru a cerceta acuzarea formulată contra fostului ministru Naşi şi a se­cretarului său Lombardo. După ridi­carea şedinţei, preşedintele a comuni­cat că va începe în curând interoga­torul acuzatului precum şi cercetarea actelor preliminare. Deraiare Petersburg.—Se comunică din Slavians, guvernământul Karkov, că un tren de mărfuri a deraiat lîngă oraş. Sunt cîţi­va răniţi. Ţarul prizonierul camarilei Berlin.—Ştiri din Petersburg afirmă că Ţarul a fost complect izolat de Ţarina văduvă şi de marele Duce Constantin, cari amîndoi sunt con­tra reacţionarismului şi a fost şi este înconjurat numai de camarilă care luptă contra ori­cărei legi liberale. Ţarul a fost convins de camarilă că să pregăteşte un atentat contra vie­­ţei sale şi cu mijlocul acesta au a­­juns a-l izola complect. Budget provizor Viena.—Camera deputaţilor. După o discuţiune de 3 zile a trimes în cercetarea comisiunei speciale bu­getul provisor. Grevă Generală Buda-Pesta.—Greva generală a lu­crătorilor a isbucnit azi pe vasele de pe rîul Sava. Impiegaţii comerciali s'au asociat cu greviştii. Toate maga­zinele sunt închise din cauza grevei. Greva a fost provocată de faptul că asta iarnă au fost arestaţi 17 insti­gatori, cari au fost contra ordinei publice. Două escadroane de cavalerie au fost trimese la Brod, unde a isbucnit greva. Municipalitatea din Brod a decis să adreseze vice-şefului comita­­tului un memoriu cerînd punerea în libertate a capilor lucrătorilor, ceia ce ar presupune sfîrşitul grevei. Toţi con­silierii comunali comunali au demisio­nat. Vice-şefia comitatului a raportat cazul telegrafe guvernului, aşteptând ordine în consecinţă. Ajutoare armate Esseg.—In urma cererei telegra­fice, un batalion din regimentul din Esseg pleacă la Brod astă seară. Dragonii din Mitovica şi Rum au plecat spre Brod unde greva ia pro­­porţiuni mari. Toate magazinele sunt închise Greviştii stau pe piaţa principală. In proclamaţi­unea adresată de pri­mar populaţiunei, o îndeamnă să fie liniştită. Reprezentantul guvernului a sosit la Brod. Lucrătorii sunt foarte îndiijiţi şi o mare agitaţie domneşte în popu­­laţiune. *­­ IV ULTIMA ORA Serviciul telegrafic special al „ Opiniei „ Bucureşti 30 Iunie­­ Judecarea lui Naşi ssi?­mm Execuţie­­ OPINIA I L, Babencu Gr., Dorin N., Morţun I., I Scărlătescu Leon, Cristoveanu C., Nico­­­­leanu C., Simionescu Gh., Anton V., Ba­­r­zali C., Irimia P., Marţian Em., Teodoru­­ Gh., Bedreag V., Şahan Ar., Moţet I., Idriceanu C., Pavlu V., Manolescu I., Za­­haria A., Mardari C., Ciolac A. şi Ar­­ghirescu Gh. LFETROVICI Profesor conferenţiar la Universitate AVOCAT consultaţiuni ora 8—12 Strada Impas Asachi 3 lachen­ Grimberg MOAŞA PREMIATA lassy strada Armeană N-rul 11 Primeşte în pensiune Faceri şi Bol­nave dîndu-le totul necesar. Aranjamentul corespunzător ÎNGRIJIRE RIGUROASA PREIURI CONTESTABILE La o casă de bancă este un loc vacant pentru un com­­pro­riat, absolvent al şcolei comer­ciale. Se cere scriere frumoasă şi cunoştinţe de contabilitate. Oferte sub „Sîrguitor“ la admi­nistraţia ziarului.

Next