Opinia, octombrie 1908 (Anul 5, nr. 548-573)

1908-10-01 / nr. 548

Ultime informaţii . Faţă de evenimentele ce se des­făşoară în Serbia, ca şi în celelalte ţări din Balcani, un foarte mare nu­măr de muncitori de prin judeţul nos­tru şi de prin diferite judeţe din Moldova, au părăsit lucrul şi au luat drumul spre patria lor. Acelaş lucru ni î l semnalează şi co­respondentul nostru din Capitală, care ne telefonează că zeci de sîrbi de prin judeţele Munteniei au luat drumul spre Serbia. @ O ultimă relaţie oficială sosită asupra mersului holerei la Petersburg, anunţă că în ultimele 24 ore, au fost în acel oraş 72 cazuri, urmate de 38 decese. Număru­l total al bolnavilor la Be­tersburg e de 1215. ”3 Suntem rugaţi a întreabă: de cînd datează obiceiul ca vinul din pivniţa epitropiei Sf. Spridon, să fie transportat acasă la D-nii epitropi? Alaltăieri noaptea chiar, d. Patraşca­­nu, intendentul casei, a transportat de la spital, acasă la un d. epitrop, un vas mare cu vin. E bine de ştiut!­­ Cu toate noile licitaţii ce s’au mai ţinut în ultimul timp pentru arendarea crîşmelor din judeţul nostru, conform cu legea monopolului crîşmelor,­totuşi cea mai mare parte din crîşme au rămas nearendate. Cauza e că preţurile fixate sunt prea mari, aşa că alungă concurenţii. 3 D. general Tătărăscu, comandantul corpului IV de armată, care e dus de cîteva zile la roman pentru inspecţia ti­rului artileriei, se va reîntoarce astă­zi în localitate. 0 Soldaţii din companiile 9—12 a­ re­gimentului 13 Ştefan cel Mare, care fac parte din contigentul 1906 şi 1907 şi se găsesc în gardă pe frontiere, vor fi schim­baţi cu începere de astăzi, trimiţându-se înlocuitorii din companiile aflătoare în Iaşi. Aceasta în vederea de a fi eliberaţi, cei din contigentul 1906 sau trecuţi în concediu de o lună ceilalţi. 3 Astă­zi dimineaţă s’a întrunit la u­­niversitate consiliul profesoral al facultă­­ţaţei de litere spre a proceda la alege­rea comisiunei examinatoare a candidaţi­lor la bursele statului vacante pe lîngă acea facultate. 9 Din Huşi.—D. Dimitriu, maistru de gimnastică la gimnasiul «Anastasie Panu» a cerut transferarea sa la liceul din Plo­eşti. D. Al. Popovici, maistru de muzică vo­cală, fiind mutat, după cerere, la gimna­­siul din Roman, a fost numit în locul său d. Dim. P. Rădulescu.­­ Membrii alianţei franceze din localitate se vor întruni în curînd, spre a reîncepe obişnuitele ei­­şe­­dinţe. „ Aflăm cu plăcere căsătoria d-rei Elena Gr. Vasiliu cu d. M. Diaconu, în­văţător la Maşna. 9 Un mare număr de cetăţeni din Tataraşi au cerut primăriei, în cîteva rînduri, să le paveze trei mici stradele, ce nu au o lungime mai mare de 650 metri, şi care sunt destul de frequentate căci ele leagă strada Spital Paşcanu, cu strada Eternitatea şi cu Bulevardul Bră­­tianu. Acum cetăţenii au cerut să li se facă macar trotuare, căci mai ales in timp de ploaie, circulaţia devine imposibilă. Nici această cerere nu le-a fost însă luată în vamă şi cetăţenii din Tataraşi sunt foarte agitaţi din cauza acestei ne­­păsări a administraţiei comunale. • Eliberarea contingentului 1906— As­tăzi soldaţii contingentului 1906, după cum am anunţat, au fost eliberaţi şi trimişi la vatră. Soldaţilor contigentului 1907 li s’au a­­cordat de asemeni, cu începere de mîni 1 Octombrie, cite o lună de zile de con­cediu, după care e vorba ca ei să fie eliberaţi, de pare­se au împlinit termenul de doi ani de serviciu militar, cerut de noua lege. Cu această ocazie, d. maior Hengherliu, locţiitor de comandant de regiment, a ţinut soldaţilor ce trec în concediu cît şi celor ce au fost eliberaţi pe ziua de astă­zi, o frumoasă şi înălţătoare cuvîntare. D-sa le-a amintit de îndatoririle ostă­şeşti ce au avut a îndeplini în timpul serviciului, cît şi ceea ce au de făcut de aci înainte, precum: de a răspunde la ori­ce chemare sub drapel, cu dragoste şi credinţă. A nu uita, ca să se prezinte după cîteva zile, la depozit spre a-şi lua libretele de eliberare. Apoi a nu neglija să se prezinte comandanţilor de companii teritoriale din localitatea din care fac parte, de asemenea le-a pus în vedere a avea grija de visa libretelor în cursul lunei Februarie viitor. D. Hengherliu a mulţumit soldaţilor sei care au dat dovadă de purtare bună şi şi-au împlinit cu sfinţenie datoriile militare. . . D-nii Bonciu şi Cociorvă, care au fost numiţi comisari, în locurile vacante vor depune mîine legiuitul jurămînt. Tot mîine vor apărea şi numirile a cîtor­va sub-comisari şi ofiţeri de poliţie. D D. Tomiţă autorul crimei din Podul Iloaia, care făcuse cerere de eliberare provisorie, cerere care i-a fost respinsă, a cerut acum la Camera de punere sub acuzare eliberarea pe cauţiune.­­ Astăzi la orele 1 d. a. a avut loc înmormîntarea regretatului fost director al şcoalei primare „Carol I“ din Torna Cosma, Gheorghe Praja. Cortegiul a plecat de la locuinţa de­functului din strada Torna Cozma spre biserica cu acelaş nume unde a avut loc şi prohodul. Pe lîngă rude, numeroşi prieteni, şi o foarte mare parte de institutori, formau cortegiul. Cortegiul a mai fost alcătuit din nu­meroase personalităţi ale Iaşului, foşti pe vremuri elevi ai defunctului. De asemeni elevii şcoalei primare de băeţi „Carol I“ întovărăşiţi de domnii Lascar Matasaru, directorul şcoalei şi Andreescu şi d. şi d-na Zaharia, directo­rul şi institutorii au urmat cortegiul In frunte cu steagul şcoalei. După săvîrşirea prohodului de către preoţiii : Ştiubei, Alexandrescu, Ionescu şi Vîrlănescu, dl. Lascar Matasariu di­rectorul şcolei primare „Carol I“, a ţi­nut o duioasă cuvîntare, aducînd prinos de laude veneratului defunct, care cu o sîrguinţă şi pricepere rară a slujit de luminător al minţii lor numeroase odrasle azi toţi oameni de seamă—timp de peste 40 de ani Cortegiul a urmat stradele „Păcurari Lăpuşneanu, Golia, Trg.-Cucului, şi Eter­nitatea. Inmormîntarea are loc astăzi la orele 3 p. m. Fie-i ţăria uşoară.­­ Cetăţenii din Costanţa au trimes un protest la ministerul de interne, plîn­­gîndu-se de vexaţiunile ce sufereau din partea administraţiei din localitate. Din ordinul satrapului Vîrnav, se zice în a­­cel protest, poliţia şi administraţia comu­nală trecută proceda la dărîmarea caselor cetăţenilor cari erau rău priviţi de pre­fectul Vîrnav. Inspectorul general d. I. T. Ghica, cer­­cetînd în persoană această plîngere, a adresat un raport d-lui Emil Costinescu, prin care găseşte juste plîngerile constan­­ţenilor, în urma cărui raport de ministru de interne a ordonat să înceteze ori­ce evacuare şi dărâmare de case în Constanţa. ULTIMA ORA — Serviciul telegrafic special al „Opiniei11 — Evenimentele din Balcani Sofia.—Oraşul a fost splendid de­corat cu mii şi mii de drapele, co­voare şi ghirlande. La intrarea par­cului princepului Boris, lîngă podul vulturilor, se găseşte un arc de triumf, reprezentînd poarta vechei fortăreţe din Sofia. Pe o parte a ar­­cului de triumf se citeşte inscripţia: „înainte ţarul nostru/poporul este cu tine“. In mijlocul arcului de triumf se vede o mare coroană regală au­rită ; mai sunt 4 pajure relevînd da­tele cele mai de samă ale istoriei Bulgarilor: 1870 predarea independen­ţei religioase, 1878 răsboiul ruso­­turc, 1885 uniunea celor două bul­garii şi 1908 independenţa, iar în do­sul arcului de triumf se vede podul vulturilor şi la intrarea sa nişte mari coloane, în vîrful cărora se găsesc vulturi ţinînd în ghiarele lor ghir­lande făcute cu foi de stejar şi flori. Pe tot parcursul cortegiului au fost înşirate trupele. Cortegiul era des­chis de societăţile sportive şi corpo­raţiile cu drapelele lor, în două străzi laterale erau adunaţi elevii gimnasiu­­lui şi ai clasei a IV-a primară, înso­ţiţi de profesori şi de institutori. Studenţii erau adunaţi pe scările So­­braniei, iar veteranii împrejurul monumentului ţarului liberator. Regele a sosit ori la 4 după amiazi nu prin gară, ci a descins din tren la cîţi­va k. m. înainte de oraş şi a venit pe şoseaua Ţarigradsko, tre­­cînd pe dinaintea căzărmei de ca­­valerie de lîngă parcul Boris. Aci a fost primit de către generali şi co­mandanţii de brigăzi şi de regimente. Regele intră calare în Capitală, o baterie de cîmp şi una de munţi au tras 31 focuri de tun. Primarul ora­şului Sofia a prezentat Suveranului păinea şi sarea tradiţională, urîndu-i bună venire. Apoi M-me Karaveloff, soţia fostului prim-ministru a oferit Regelui în numele femeilor din Ca­pitală un superb bucint de flori. Cortegiul a mers apoi spre catedrală, unde Regele a fost primit de către I. P. S. S. Mitropolitul din Sofia, în­soţit de cler. Un serviciu religios a fost celebrat apoi. De la catedrală Suveranul s’a înapoiat la palat, după ce toate trupele au defi­lat pe piața Alexandru. * Sofia.—Aseară pe la 9 ofițerii s’au dus în curtea palatului ca să aclame pa Su­veran. Apoi au mers la cercul militar, unde s’a servit o gustare. S’a făcut o splendidă retragere cu torţe. * Saraigivo.—Ştirile constată că anexarea a produs în general în districtele din pro­vincie o impresie şi mai favorabilă de­cît în Capitală. Populaţia rurală­ sîrbească este, în contra aşteptărilor, foarte nemulţămită de anexare şi municipalitatea din Tuala a exprimat împăratului viile sale mulţumiri. E­i după amiasi, la plecarea oaspeţilor din Constantinopol, s’a făcut o manifestaţie comună şerbilor, muntenegrenilor şi turci­lor; în faţa cîtor­va misiuni diplomatice s’a strigat „jos Austriau ! * Belgrad. — La Stupcină, ministrul de resboi a supus un proect de lege privitor la un credit de 16 milioane lei,­­spre a complecta armamentul armatei. Acest pro­ect a fost trimes comisiunea finanţelor. Pre­şedintele Camerei, d. Iovanovici propune să se trimeată Scupcinei muntenegrene, care reintră astă-si în sesiune, salutări frăţeşti. Această propunere a fost adoptată cu u­­nanimitate şi aplauze. Preşedintele Iovanovici constată că In şedinţa secreta de erl Skup­­cina a aratat un admirabil spirit de umanitate. In această­ şedinţa guver­nul a expus situaţia politica si ma­surile luate. Apoi Camera a votat In mod unanim hotarirea următoare: «Dureros mişcata de marea nedrep­tate facuta Serbiei si poporului strb, prin violarea actului Internaţional de la Berlin, fara ca sa fie Întrebat poporul cel mai Interesat, tocmai din partea monarchiei, care trebuia sa fie p&zitoarea cea mai credin­cioasa a acestui tratat, Camera ser­­beasca adine convinsa de pericolul mare pentru Independenţa ţarei, dar energic b­otarica sa face totul ce ar fi necesar spre a asigura Inte­resele Serbiei şi a compatrioţilor sei­.* După explicaţiile guvernului despre măsurile luate şi cele da luat, Skup­­cina votează, în moi unanim, o ordine de zi de încredere pentru guvernul regal, aşteptînd de la el acţiunea cea mai hotărîta pentru apărarea intere­selor sîrbeşti ameninţate. * Paris. — Legaţiunea Serbiei des­­minte în mod formal ştirile pesimiste răspîndite de ziare despre o pretinsă situaţie gravă la Belgrad. Serbia are încredere în drepturile sale şi-şi re­mite cauza în mîinile marilor puteri. ♦ Buda-Pesta.—Împăratul Franţ Io­­sef a primit azi o deputăţie croată din Bosnia. Capul deputăţiei, dr. Man­­dici, vice-primar din Serajevo, a ros­tit o alocuţiune de omagiu, mulţumind împăratului pantru anexarea şi pen­­tru constituţia acordată. Suveranul a mulţumit pentru ceele ex­primate, asigurînd poporul din Bosnia că are­ tot atîta solicitudine pentru cele 2 provincii, ca şi pantru cele 2 părţi ale monarhiei. * Caneea. —Agenţia Reuter află că Camera Cretană a votat alipirea Cre­tei regatului Greciei. Deputaţii maho­medani erau absenţi. * Atena.—Cretanii din Atena şi Pi­reu s’au adunat ori într’o manifesta­ţie şi au acceptat hotărîrea următoare : „Se exprimă cea mai vie recunoş­tinţă a poporului cretin, către marile puteri, rugînd­u-le să admită fapta îndeplinită"1. % Constantinopol. — După cele ce spun ziarele, Rusia, Anglia şi Italia, au primit in mod oficial ideea unei conferenţe Internaţionale spre re­vizuirea tratatului de Berlin. * Londra.—Un ziar anunţă că flota engleză din Oceanul Atlantic, care se găseşte acum la Gibraltar, şi care ar fi trebuit să înceapă exerciţiile de artilerie, a primit ordinul ca să a­­măne aceste exerciţii şi să se apro­vizioneze pentru patru luni, spre a face o călătorie spre vest. * Londra. — In Camera Comunelor, ministrul lord Asquith vorbind despre afacerile din Balcani, a spus: „Sir Grey a constatat ca și mine și în mod public că Anglia nu poate în interesul valorei tratatelor, să re-, cunoască modificarea făcută tratatu­lui de la Berlin de către Austria, fără prealabilul consimţimînt al celor­lalte puteri semnatare. Părerea noa­stră este că recentele evenimente din Orient fac indispensabilă deliberarea puterilor spre a ajunge la un acord convenabil intereselor Turciei şi a altor state. Avem speranţa că soluţia acestor chestii va fi găsită şi vom întrebuinţa toată influenţa noastră şi sperăm de asemeni că cei care se simt păgu­biţi, avînd încredere, vor găsi o so­luţie convenabilă. Bucureşti— Amba­sadorul Turciei la Berlin a declarat că cedarea lui Novi­ Ba­­zar nu e o satisfacţie pentru Turcia. Posibilitatea isbuc­­nirei unui resboiu, nu­­e înlăturată, până cînd Turcia nu va primi o deplină satis­facţie. Un nou comunicat asupra sănătăţei Suveranului Bucureşti.. .. Monitorul Oficial“ de as­­tăzi publică următorul nou comunicat a­­supra stărei sănătăţei M. 8. Regelui: „De la publicarea ultimului buletin şi pînă astăzi, s’a îmbunătăţit în mod simţi­tor starea sănătăţei M. 8. Regelui. Căta­­rurici stomachale s’au micşurat gradat. Ele au dispărut, în cel mai scurt timp, cu totul. M. Sav a mai suferit, în acest scurt in­terval, de o nevralgie inter­costală care a dispărut şi ea la moment. Nutriţiunea e că se poate de satisfăcă­toare. Starea forţelor e foarte mulţămi­­toare. Se poate afirma cu certitudine că M. N. a redobîndit forţele din trecut, în cîte­va săptămîni. Pentru moment este nevoe, bine înţăles, de multă cruţare. (ss) dr. prof. HoOrdCIl dr. Theodory D. Tache Ionescu la Constanţa Bucureşti.—D. Tache Ionescu şe­f al partidului comervator-democrat, se va duce Duminică la Constanţa şi va lua parte la marea întrunire ce va avea loc acolo. Asupra demisiei d-lui dr. Sion București.—După cum am telegra­­fiat eri d. dr. Sion, sub-directorul serviciului sanitar şi-a înaintat de­misia. Se zice că d. Emil Costinescu mi­nistru ad-interim la interne, nu vrea să se pronunţe ci aşteaptă reîntoarcerea d-lui lenei Brătianu. Mişcarea diplomatică Bucureşti. — Mişcarea în corpul diplomatic, care urma să se facă pe ziua de mîine, s’a amînat pentru mai tîrziu, de oare­ce e o dificultate, a­­nume că nu se ştie încă dacă la Sofia, trebue să se numească un ministru plenopetinţiar, căci aceasta ar în­­semna să recunoaştem independenţa Bulgariei m­işcarea în magistratură Bucureşti.— Se dă ca sigură urmă­toarea mişcare în magistratură : D. Budişteanu, actual preşedinte al Curţei de Apel, secţia 111-a, va fi numit membru la înalta Curte de Casaţie în locul d-lui Donici; d-nul Oscar Niculescu, consilier la Curtea de Apel, va fi numit preşedinte al Curtei de Apel secţia a 111-a; d-nul Zamfirescu, procuror pe lîngă Curtea de Apel, va fi numit consilier în lo­cul d-lui O. Niculescu. In locul d-lui Zamfirescu, sau al d-lui Hamangiu de la Curtea de A­­pel din Iaşi, care va fi destituit, va fi numit d. Sărăţeanu. PRIMĂRIA COMUNEI IAȘI PUBLICAŢIE In ziua de 20 Octombrie a. c. oara 11 a. m., se va ţine în Camera acestei Primării, în conformitate cu art. 72-83 din legea comptabilităţei publice, li­citaţie prin oferte închise pentru da­rea în întreprindere a furniturei de 250.000 litruri petrol necesar Comu­nei, pentru iluminatul public pe timp de un an, cu începere de la data semnărei contractului. Garanţia provizorie 1500 lei în nu­merar sau efecte garantate de Stat. Condiţiunile de licitaţie şi cadtul de sarcini, se pot vedea­ în fie­care zi de lucru la Serviciul Administrativ. No. 20603 29 Septembrie 1908 Ocaziune Rară Un pian şi o pianină în perfectă stare din renumitele fabrice Bösendorfer şi lg. Pleyel et Comp. vinde firma Zeltzer et Smilovici din str. Veche 20 cu preţuri convenabile. AVIS Un raion mare, o odae de dormit, o odae mai mică, un antret şi o bu­cătărie cu instalaţie de electricitate este de dat chiar de acum sau de la Sf. Dumitru, cu luna sau cu anul mobilate sau nemobilate.—A se a­­dresa Căpit. Gh. Constandachi, Str. Bărboi 8._________________• ■ LEI 3.60 KILO Unt proaspăt Se găseşte de vînzare la renumitul magazin de Coloniale şi Papeterie Leon Kleiner—Iaşi — Str. Anastasie Panu 38 — TEATRU CIRC SIDOLI Mercuri I și joi 2 Octombre 1908 Ultimele 2 reprezentații date de celebrul transformist :iassy t«Ma •mav h M a*««oA I4IM *fi, ao v»» a««*■91 1 MARTIN BUCHOLTZER — ' 105 STRADA PĂCURARI IO5 ....... Reinstalînd fabrica și angajînd personal special pentru spălătorie călcătorie și boiangerie chimică. Am onoare a face cunoscut onor. și vechei mele clientele că am reînceput a primi la atelierul de spălătorie, rufe, gulere, manşete etc. executînd comanda după dorinţa Onor. Public în cel mai scurt timp şi cu preţurile cele mai avantajoase. Asemenea atelierul de boiangerie fiind cu totul reînoit şi asortat cu toate culotele moderne pentru ori-ce calitate de stofe recomandă în această artă enor­ mele clientele că pentru sezonul de toamnă şi iarnă, se primesc pentru colo­rat ori­ce fel de stofe, covoare, haine bărbăteşti, pentru fe­mei şi copii, de ori­ce fel de stofe, perdele, cuverturi şi va fi prompt şi conştiincios servită. Garantez pentru toate colorile. Recomand şi spălătoria chimică pentru curăţirea garde­robei de haine de dame şi copii, toilete de bal, teatru, con­cert şi haine ofiţereşti, stofe de mobile, lucruri brodate, mă­nuşi, umbrele, panglici precum şi orice obiect ce se atinge de această branşă. Pentru efectuarea conştiincioasă a fiecărui obiect garatez. Atrag mare atenţiune enor­ mele clientele că am ins­talat în atelier noui gherghefuri cele mai moderne, pentru spalat şi întins perdele care vor fi executate ca şi în străinătate.. Comenzile se primesc direct la fabrica Strada Păcurari 105 sau în oraş Strada Lăpuşneanu 25 lîngă parfumeria Robert şi Strada Atanasie Panu 64 şi la Bîrlad Strada Prin­cipală No. 223, încercaţi dar şi încurajaţi instalaţia cea mai modernă în această branşă şi cu experienţe pline de succes pentru mine şi Onor­ public după 12 ani de practică în această artă, sper că voi satisface toate cerinţele publicului. Cu osebită stimă MARTIN BUCHOLTZER Strada Păcurari No. IOR

Next