Opinia, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 598-619)
1908-12-02 / nr. 598
1 , înainte de a muri el avea o rentă de 350.000 Iei. Era creditorul dușilor de Richeileu, Bouillons, Villars, al principelui Condé etc. etc. şi era tovarăş la muite din întreprinderile lor ; mai specula cu grîne, cu aprovizionarea armatei, etc. Întreprinderile sale comerciale n’au nimic comun cu operile sale. Acestea din urmă i-au adus venituri neînsemnate. Mai că dăruia piesele sale editorilor. Secretarul său primi 1200 lei, pentru o ediţie complectă a operilor sale; el n’a luat nimic. Nu era tot astfel cu Jean Jacques Rousseau, care caută să scoată profit cît de mare din operile sale. Se zicea că Rousseau era înşelat de editorii săi din cauză că nu se pricepea la afaceri; însă dintr’o corespondenţă a sa cu nişte editori din Paris şi Amsterdam se poate vedea că în multe ocaziuni el a dat dovadă de mult spirit practic şi mare pricepere în afacerile sale cu librarii. Operile care i-au adus venit mai mare au fost „Devin de Village“ şi „Dictionnaire de musique“. întâia bucată fu jucată la Fontainebleau şi Rousseau primi de la rege pentru ea 5400 lei şi de la M-me de Pompadour 2700 lei. Piesa mai fu jucată şi la Paris şi în total ii aduse vre-o 12000 lei. Aşa că bucata pe care a făcut-o în 5—6 săptămini, i-a adus tot cît și Emile la care a lucrat 23 ani. Pentru celalte scrieri, Rousseau primi mai puţin : La Nouvelle Héoîse 4800 lei, Contrat Social 2700 lei, etc. Pentru Emile el pretinse 20000 lei, fiind-că fu cea din urmă lucrare, şi nu mai putea să scrie , dar se mulţumi în urmă cu 7000 lei. Intr'hna din scrisorile sale Rousseau se plînge că operile sale sunt rău plătite pe cînd alte scrieri de o importanţă dubioasă sunt mai bine retribuite. Aşa spre ex. Condillac primi pentru primul volum din Essais sur les connaissances humaines suma de 675 lei. Bernardin de Saint Pierre primi 3000 lei pentru Voyage de Vile de France etc. etc. Rousseau, după cum se știe, fu nevoit în cele din urmă să-și vîndă biblioteca. Împărăteasa Caterina II o cumpără de la el pentru 11000 lei, lăsîndu-i-o spre a sst servi de ea în tot timpul vieţii sale. Diderot însă o nimeri mai bine . Enciclopedia i-a adus 450000 lei. d-lui Iorga au devenit o primejdie. Ajunge—să li se pună capăt. Ne rîd şi Românii de dincolo. Un porumbel curat. T Cumpăraţi Bilete pentru Loteria V Clasa 1 a Regatului Român Cu tragerea la 3 ianuarie 1909 de la Noua şi Principala Colectură Romina Th. P. Maximovici IAŞI ( Piata Unire!) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor IMEDIAŢI fiţpă tragere cum am procedat și pănă acum. Ub Ll&iîrjţtreg Lei 12,0 jumătate loz Lei 6 - Un sfert de loz Lei 13. Una optime lei 1.50. Şerpele naţionalist Sub acest titlu ni se scrie din cercuri didactice. Fiţi curaţi ca porumbeii, dar şi şireţi ca şerpii—zice Scriptura. N. Iorga. ţ. Astfel îşi încheie articolul din Neamul Romînesc (30 Noembrie) d. Iorga. E vorba de chestia presei de dincolo, chiar aşa e intitulat articolul d-sale. Las pe redactorii ziarelor de dincolo să se răfuiască cu monopolizatorul sentimantelor şi aspiraţiunelor naţionale şi ale Romînilor de peste munţi. Nu putem lăăsa să treacă cu vederea însă, romînii din regatul nostru, primejdia naţională ce pricinueşte în educaţia tinerilor (jgeneraţiunî, profesorul Iorga, prin modul cum d-sa cată să constrîngă şi să domine sufletele generaţiuniî, în care ne punen nădejdea zilei de mîine. Dar d. Iorga merge şi mai departe, merge pănă a constrînge la crezul rătăcitelor idei şi pe colegii săi profesori de la Universitate, iar cine are imprudenţa să-i nege şi să-i combată ideile, chiar pintr’un singur semn sau o vorbă, jacela mînîncă halate!.. Un fapt curios de manifestarea ideilor prin fapte: în articolul citat la început d. Iorga scrie : (vezi rîndul al 5-lea) „Plouă procesele de presă pste munţi. Ajunge o alusie, o critică uşoară, o vorbă mai puţin prudentă, care să poată fi pusă în legătură cu antagonismele naţionale din regatul unde un neam stăpîneşte pe celelalte (mai multe!) pentru ca procesul să se răpadă asupra vinovaţilor“... Ideile d-sale asupra chipului cum ungurii şovinişti atacă presa romînească, d. Iorga ţi le manifestă aidoma în fapte concrete. A fost de ajuns o singură aluzie, o singură, vorbă: „hodoronc“ a d-lui Dragomirescu, ca d. Iorga să facă o splendidă lecţiune practică model asupra educaţiei naţionale studenţilor şi colegilor d-sale, profesori... Iată cum se realizează idealul în conştiinţa noastră naţională! Iată mijloace civilizate, mjloace concrete de propagandă II... Iată temperament de şef de partid naţionalist ! Iată model de suflet romînesc! Iată efectele toleranţei acestui stropitor cu balele sale naţionalista a tot ce e sfîntbun, muncitor şi cinstit în această ţară. Sbuciumărle vanitoase naţionaliste ale O ÎNTREBARE Din izvor sigur ni se comunică cele ce urmează şi asupra cărora credem că cei în drept vor respunde. Administraţia comunală conservatoare a lui G. Lascar, hotăria să construiască un rezervoriu pentru apă din dosul grădinei Copou. Acolo era să fie un joc de apa şi patinaj iarna. Şi In asest scop se intrase în tratative cu proprietarii respectivi pentru a se cumpăra locul necesar. Schimbîadu-se regimul, nu știm ce s’a făcut cu altele dar ideia de-a se construi rezervoriul a rămas baltă. Locul cel mai potrivit pentru aceasta s^Pe care-1 alesese conservatorii era cam un deal, la aer curat şi sănătos. Proprietarul era dispus să dea metrul pătrat cu 80 bani. Sub administraţia actuală s’a făcut aşa ca dînsul să ofere metrul pătrat cu 1 leu 30 bani. Altă dată poate vom arăta şi secretul pentru care se cerea această sumă. Dar ceia ce se ştie acum e că acel loc n’a fost cumpărat de Primărie, ci s’a găsit un altul mai în vale, proprietate a comunităţii catolice şi s’a cumpărat cu 1 leu 35 bani metrul pătrat. Ia urmare s’a decis ca rezervoriul pentru apă de care vorbiam să se construiască aici, în apropiere de fostul cimitir catolic. Căci distanţa de la acesta pănă la rezervoriu nu e mai mare de 5—6 metri. E uşor de înţeles că aşa fiiind lucrurile, vom fi permanent ameninţaţi în sănătatea noastră. Lumea e îngrijită şi eu drept cuvânt. Deci se impune ca autoritatea comunală să lămurească lucrurile şi publicul. Liters-Stinte-Arta On revient toujours...—„Voinţa Naţională“ într’un articol inspirat din sorginte autorizată—fără îndoială — anunţă şi comentează reintrarea d-nei Aristizza Romanescu la Teatrul Naţional din Bucureşti. După o absenţă de patru ani, artista care a fost rînd pe rînd fala celor trei teatre naţionale din ţeară Craiova, Bucureşti şi laşi în decurs de trei decenii — se reîntoarce pe scena principală unde, nu ne îndoim o aşteaptă încă frumoase succese din anumite genuri dramatice. Unii cetitori ai „Opiniei“ au găsit prea severe unele aprecieri asupra celor din urmă reprezentaţii date la Iaşi de d-na Romanescu. Ne-am ridicat în potriva teatrului ambulant, în potriva jocului improvizat, lipsit de repetiţii, lipsit de normă, avînd prea mult aerul de umplutură. Dar odată revenită şi legată de scena cea mare a Capitalei, nu ne îndoim că artista fruntaşă va putea să se bucure încă de însemnate succese şi să dee încă importante creaţiuni. Ea revine la dragostea-i dintîiu— asta în accepţiunea mare a cuvîntului—şi după „Mortua sum“ va putea serba o resurecţiune.: * „Romeo şi Julietta“ se va juca Sîmbătă seara, 5 Decembrie în beneficiul d-nei și d-lui Momuleanu, simpaticul artist. Rolul Julietta va fi jucat de d-na Aglaea Pruteanu. * „La griff !“ de Henry Bernstein, se traduce actualminte pentru scena ieșană spre a fi jucată pentru prima dată în beneficiul d-nei Pruteanu. Vom da în curînd subiectul piesei.* Profesorul Elliott Smith a trimis Colegiului chirurgilor din Londra o colecţiune de 360 mumii care i e-au părut cu deosebire interesante din punctul de vedere patologic. El a descoperit, prin cercetările sale, că Egiptenii ştiau acum 3 —4 mii de ani scoase la loc picioarele cu oasele frînte şi că sufereau—ca şi noi —de boli de ficat, de guttă şi de apendicită. In schimb n’a găsit nici o urmă de tuberculoză sau de sifilis. * A apărut No. 8 din „Noua Revistă Romînă“ cu următorul sumar : Noutăţi : Jubileul împăratului Franţ Josef.—Conferinţele d-lui A. D. Xenopol la Paris.—Universităţile din Europa şi frecvenţa lor.—Biruri noui în Germania. —Societatea positiviştilor din Franţa şi criza orientală. Politica: A. D. Xenopol. Politica exterioară a românilor şi criza actuală. 0 P IpNI . i» Literatura: Elena Văcărescu. Ce povesteşte viscolul: N. Zaharia. Maxim Gorki. Pedagogia: G. G. Antonescu. Educaţia individuală şi socială. Ştiinţa : Emanoil Grigoraş. Aviaţiunea cu 10 ilustraţii. Note şi discuţiuni: Mio. Devine cineva institutor prin vocaţiune ? * „Mec prisons en Prusse“.—Acesta este titlul unui volum în care inginerul francez Chorenne, arestat în Germania sub inculparea de spionaj, şi osindit la 7 ani recluziune, povesteşte cu o putere extraordinară viaţa în închisorile germane. Lucrarea d-lui Chorenne , remarcabilă atît prin vigoarea stilului şi fineţa de observaţiune cit şi mai ales prin puterea de evocaţiune.* „Arta de a se îmbrăca".—Sub acest titlu d-na Ethel Leginska, pianistă anglo-poloneză, publică interesante reflecţiuni asupra modului cum trebua să se îmbrace pianistele. Ea condamnă—se înţelege—corsetul, rochiile lungi cari se încurcă intre pedale, rochiile scurte, pe cari le judecă indecente precum şi rochiile decoltate cari riscă să alunece dealurgul umerilor în timpul execuţiei unei băcăţi la piano. D-na Leginska spune că cel mai convenabil costum pentru pianiste e o fustă largă de o culoare închisă, lungă până la glesne şi un corsaj amintind bluza lucrătorilor. Cunoscutul cercetător D. Alexandru Marmorek a făcut la Academia şi Medicină din Paris interesante comunicări cu privire la un nou mijloc de a diagnostica tuberculoza, bazat pe o anumită reacţiune ce dă serul Marmorek în contact cu sîngele tuberculosului. Avantagiul e că reacţiunea se poate constate în laboratoriu, iar nu numai direct pe bolnav. Din 600 de cazuri experimentate diagnoza astfeliu stabilită a corespuns cu diagnoza clinică la 95 procente din numărul bolnavilor. * Debutul lui Mascagni e povestit in chip interesant de un ziar străin cînd Pietro Mascagni a spus tatălui său, un mic brutar din Leghorn, că voește să se consacre studiul muzicei, acesta i-a răspuns : „Ce ? să devii un biet muzicant, să n'ai ce să mînînci? Nu o ! Nu, de o mie de ori nu ! Tu vei studia dreptul și Vei deveni bogat". Dar Pietro Mascagni nu ascultă de spusa tatălui său şi deveni un biet muzicant clştigîndu-şi din greu hrana zilnică. Ce zile de mizeriei! Soţia lui şi dînsul timp de doi aniau dus cea mai cumplită lipsă. — Niciodată nu voi fi în stare să fac ceva, exclamă într’o zi Mascagni, pe elaci lucra la „Cavalleria Rusticană“. Nu nici odată nu-mi va fi dat să scap de nevoi. Iată ce ar trebui să fac cu opera mea. Şi, spunînd aceste vorbe, aruncă In fee manuscrisul. Din fericire focul era pe stinse, aşa că soţia sa a putut salva preţioasele foi. Ea ascunse lucrarea cîtva timp apoi într’o bună zi a trimes-o unui Director de teatru. Opera fu primită cu atîta entuziasm în cît renumele lui Mascagni a trecut oceanul. Cu ocazia premierei acestei opere a fost un adevărat delir îa sală, publicul a aplaudat timp de 20 de minute pe sub tirul compozitor. Pe vremea aceea Mascagui era aşa de sărac încît a trebuit să se împrumute cu cîţiva lei de la un om oarecare pentru a putea telegrafia nevestei lui succesul obţinut. TEATRUL NAŢIONAL LUNI, 1 DECEMBRE Reprezentaţie dată în folosul şcoale de cusuturi româneşti din Iaşi „Domniţa Ruxanda“ PROGRAM 1 1. Strauss Donauwellen Cîntat de cor sub conducerea d-nei Teodoreanu. 2. Massenet Arie din Werther d. G. Russovici. 3. Mascagni Aria din cavaleria Rus ticana. D-ra Hortense de Mignano. 4. Bizet Romanță din Carmen. D-nul G. Russovici. 5. (a. Massenet Elegia (canto-violomi cel piano). (b. D-ra H. de Miguano d-n Moldrich, d-n Mezzetti. 6. Puccini Arie din Toaca d-nul C. Russovici 7. Scheletti Romanţe D-ra H. de Mignano. Pianul ţinut de dl. Mezetti. PENTRU SĂRĂCI SCENETA Lili ..... D-na Col. Musteaţă Frosa....................D-ra M. Caligari Radu •••«••« . . Di n 1. Tablouri vii Recitări de d-ra M. Caligari După Aman. Şatra ţigănească Tablourile vor fi acompaniate de melodii naţionale armonizate de Muzicescu, Mezzetti şi Vidu—executate de corul de sub conducerea d-nei S. Teodoreanu. In antracte va cînta orchestra Reg. XIII sub conducerea d-lui Vlăduţă. Începutul 83|*. D-ra N. Negruzzi D-ra Tzony, dnii Bastachi şi Tzoni După Grigorescu: ). Dorobanțul ........ X 2) . Logofeteasa . . D-ra Cora Caligari 3) . Ciobanul .... D-l M. Tzony 4) . Țiganca .... D-ra L. Manu 1. Kit 5) . Rodica 6) . De la cămp . u la TEATRUL SIDO LI JOUI 4 DECEMBRIE 1908 0 SINGURA REPREZENTAŢIE ------ DATA DE D-L -----GH- CALMUTDIN GLORIFICAREA ARMATEI ROMANE Mari scene de proiecţiune, în care se vor vedea Eroii din timpul campaniei 1877 — 78 căzuţi pe cîmpiile Bulgariei, mai cu seamă vrednicii şi neuitaţii Fii ai Iaşului din cele 7 corpuri de trupe trimise în foc, din cari puţini au avut fericirea să-şi revadă căminul Această serată va fi întovşită fie CINEMATOGRAFUL PATHE FRERES începutul la 8 juni. l. Informaţii □ Suntem în măsură a anunţa publicul, că reprezentaţiunea ce se dă în folosul şcoalei „Domniţa Ruxanda"1—şi care va avea loc în astă seară la 83/î, la Teatrul Naţional, promite, într’adevăr, a fi un spectacol artistic desăvârşit. Spectatori privilegiaţi,cari au asistat ieri la repetiţia generală, ne asigură, că, printre persoanele ce binevoesc a da concursul, sunt elemente, cari, desigur, cu mult succes s'ar ilustra pe scenele operilor şi teatrelor celor mari, artişti în toată puterea cuvântului. Comitetul de organizare a ştiut să ne dea un program pe cît de inedit şi frumos, pe atît de variat. Pentru prima oară se oferă publicului eşan tablouri vii, redînd exact în frumuseţa chipului şi a coloritului, cele mai poetice inspiraţiuni ale genialilor nostru Grigorescu şi Aman. □1 Polemică intre liberali.—Ziarul liberal „Secolul" continuă cu polemica sa contra politicei liberale din Tecuciu şi contra d-lui I. Bianu, deputat al acelui judeţ. In ultimul său număr, „Secolul“, punînd făţiş punctele pe i, scrie: Deoarece d. I. Bianu, cetăţean improvizat al judeţului Tecuciu şi ex machina reprezentant al acestui judeţ, în comitetul executiv central şi cameră, nu înţelege, după repetate somaţiuni, din partea concetăţenilor ce sau adoptat a înştiinţa pe d-nii prim-ministru şi miniştrii respectivi de abuzurile ce se comit în judeţul ce reprezintă, ci din contra cu o îngrijire de bibliotecar şi academică fineţă caută a pune sub oboroc toate incorectitudinile aci făptuite spre a evita controlu ministerial, ne vedem siliţi, cedînd plîngărilor mai multor cetăţeni din acest judeţ, să deschidem o rubrică, în care, sub titlul „piraterii politice“ să dăm într’un lung şir de articole publicităţei tot ce sub oborocul magiatSistem Bianu nu a văzut lumina zilei şi a scăpat controlului ministerial. Privitor tot la această politică, acelaş ziar scrie : D. C. A. Vidraşcu, fost deputat şi membru în comitetul executiv central a partidului liberal-naţional, şi-a dat demisiunea din comitetul executiv precum şi din partid, din cauza direcţiunei greşite a partidului liberal din Tecuciu. C „Junimea“ din Iaşi. — Concurenţa tipografică din Bucureşti editează actualminte o adevărată pletură de literatură ieftină—ca preţ şi ca valoare literară. A venit, deci, foarte la timp, primu volum al „Amintirilor de la Junimea din Iaşi“, scrise de d. G. Panu şi publicate anii trecuţi, în revista Săptămîna. Nu credem ca însetatului să-i priiască mai mult apa proaspătă şi curată — de cît prieşte citirea delicioaselor pagini scrise de măna măiastră a distinsului scriitor. D. G. Panu trecuse de 60 ani cînd începuse să-şi scrie amintirile despre celebra asociaţie literaro-politică din Iaş Şi cu toate acestea—ce memorie fecundă ce pagini interesante, cît humor juvenil cîte variate şi profunde cunoştinţă Cronicarul va avea să sublinieze o dată această rară—rară în ţara noastră— caracteristică a d-lui Panu: un luptător politic şi un mare învăţat. Un mare şi variat învăţat: critic, poet, istoric, filosof, om de legi... Cugetător şi observator—înzestrat cu aceste două mari Calităţi, d. Panu cugetă şii observă şi astăzi în reaua sa stare fzică. De almintreri, în „Amintirile" cari au apărut acum, se poate citi că d. Panu a fost şi un excelent elev şi că, de la vrata de 14 ani, a început să cugete, să observe şi să se intereseze pentru frumos şi util. Pentru noi, cari scrim aceste rînduri sub impresiunea puternică ce ne-a lăsat citirea „Amintirilor“—d. Panu apare numai ca învăţat, ca literat, istoric, cugeător şi observator. Cu aceste calităţi numele său merită, cu prisosinţă, loc de cinste în galeria oamenilor mari ai României. Sîmbătă se va oficia cu o mare soecuitate hramul bisericei Sf. Neculai Domnesc. Serviciul divin va fi oficiat de I. P. S. 3. Mitropolitul Partenie Clinceni al Moldovei şi Sucevei. In aceiaşi zi se va oficia la Mitropolie un Te-Deum, cu ocazia onomasticei A. S. R. Princepelui Nicolae. Dl D. locot. Gane, substitutul de comisar regal a fost la P.Neamtz, unde a întreprins o anchetă cu privire la sinuciderea soldatului Zarhon Const., din reg. 15 din acel oras. Sinucisul a lasat citeva scrisori. □ D. Dim. Sachelarescu, inspector şcoal, a fost zilele trecute de a inspectat şcoalele din Botoşani şi din Hărlău. □ Se ştie că ministerul cultelor şi instrucţuei publice a prevăzut suma de 65000 lei, pentru a fi distribuită învăţătorilor care fac actualminte cu succes cursuri de adulţi. Până la 15 Februarie, inspectorii şcolari şi revizorii cl. I. şi îi vor arăta ministerului învăţătorii care au dovedit că cursurile lor de adulţi au dat rezultatele cele mai însemnate. □ Noii recruţi din batalionul 4 Vînători, incorporaţi la 1 Noembrie, au depus ori dimineaţă jurămîntul, în faţa comandantului batalionului. □l Ministerul de interne a aprobat deschiderea, pe sama epitropiei Sf-lui Spiridon, pe exerciţiul 1908—1909, unui credit suplimentar de 6150 lei, repartizat după cum urmează: 500 lei pentru publicaţiuni ; 650 lei vin la spitalul central, 1000 lei obiecte de pansament; 1000 lei instrumente chirurgicale şi aparate ; 600 lei întreţinerea cailor din serviciul spitalelor ; 1400 lei, reparaţii şi îmbunătăţiri clădirilor spitaliceşti. □ Consiliul de hgienă al oraşului a fost convocat pentru astă-seară1 Decembrie, în şedinţă ordinară. Q Representaţia de beneficiu anuţată la cinematograful Bottez pentru sala de Miercuri 3 Decembrie se amînă pentru o dată ulterioară ce se va anunţa la timp. □ Societatea „Cuza Vodă“ din Iaşi aduce viile şi respectuacele sale mulţumiri Principesei Elena A. Cuza, pentru bunătatea ce a avut de a dona suma de 700 lei pentru procurarea drapelului acestei Societăţi. □ Doamna Maria Vasiliu, mama d-lui Teodor Vasiliu, profesor şi deputat, a încetat din viaţă aată noapte. Condoleanţele noastre. □ Sâmbătă se va oficia cu o deosebită pompă hramul mănăstirei Râşca, din judeţul Suceava. Serviciul divin va fi oficiat de P. S. S. Archiereul Ghenadie Georgescu, vicarul Mitropoliei. De asemeni, în aceiaşi zi se va oficia hramurile bisericelor: Sft. Neculai din Rodul-Iloaia şi a celei din comuna Cropniţa. şl Ministerul cultelor şi instrucţiune publice a făcut cunoscut prefecturei de judeţ că a aprobat licitaţia pentru arendarea teritoriului bisericei Corneşti, asupra d-nului V. Paraschiv, cu 295 lei anual. □ Eun, a avut loc la cimitirul „Eternitatea" inmormîntarea regretatului Alex. Tieamis. DIVERSE — Se fac cercetări pentru aflarea şi prinderea lui Zaharia Teoharie, fost acum cîţiva ani cu domiciliul în Galaţi, urmărit de poliţia oraşului Constanţa, pentru escrocherie sevîrşită în dauna unor mari comercianţi de ceriale, avînd eacomplica pe Spiriu Uie Serangiopol care a fost prins şi arestat. Comisia de judecată va cerceta la 22 Decembre procesul învăţătorului Manoliu de la şcoala rurală din Ghionţeni.