Opinia, decembrie 1908 (Anul 5, nr. 598-619)

1908-12-02 / nr. 598

1 , înainte de a muri el avea o rentă de 350.000 Iei. Era creditorul dușilor de Richeileu, Bouillons, Villars, al princi­pelui Condé etc. etc. şi era tovarăş la muite din întreprinderile lor ; mai spe­cula cu grîne, cu aprovizionarea armatei, etc. Întreprinderile sale comerciale n’au nimic comun cu operile sale. Acestea din urmă i-au adus venituri neînsemnate. Mai că dăruia piesele sale editorilor. Secretarul său primi 1200 lei, pentru o ediţie complectă a operilor sale; el n’a luat nimic. Nu era tot ast­fel cu Jean Jacques Rousseau, care caută să scoată profit cît de mare din operile sale. Se zicea că Rousseau era înşelat de editorii săi din cauză că nu se pricepea la afaceri; însă dintr’o corespondenţă a sa cu nişte edi­tori din Paris şi Amsterdam se poate vedea că în multe ocaziuni el a dat do­vadă de mult spirit practic şi mare pri­cepere în afacerile sale cu librarii. Operile care i-au adus venit mai mare au fost „Devin de Village“ şi „Dictionnaire de musique“. întâia bu­cată fu jucată la Fontainebleau şi Rous­seau primi de la rege pentru ea 5400 lei şi de la M-me de Pompadour 2700 lei. Piesa mai fu jucată şi la Paris şi în total ii aduse vre-o 12000 lei. Aşa că bucata pe care a făcut-o în 5—6 săptă­­mini, i-a adus tot cît și Emile la care a lucrat 23 ani. Pentru celalte scrieri, Rousseau primi mai puţin : La Nouvelle Hé­oîse 4800 lei, Contrat Social 2700 lei, etc. Pentru Emile el pretinse 20000 lei, fiind-că fu cea din urmă lucrare, şi nu mai putea să scrie , dar se mulţumi în urmă cu 7000 lei. Intr'hna din scrisorile sale Rousseau se plînge că operile sale sunt rău plă­tite pe cînd alte scrieri de o importanţă dubioasă sunt mai bine retribuite. Aşa spre ex. Condillac primi pentru primul volum din Essais sur les connaissances humaines suma de 675 lei. Bernardin de Saint Pierre primi 3000 lei pentru Vo­yage de Vile de France etc. etc. Rousseau, după cum se știe, fu nevoit în cele din urmă să-și vîndă biblioteca. Împărăteasa Caterina II o cumpără de la el pentru 11000 lei, lăsîndu-i-o spre a sst servi de ea în tot timpul vieţii sale. Diderot însă o nimeri mai bine . En­ciclopedia i-a adus 450000 lei. d-lui Iorga au devenit o primejdie. A­­junge—să li se pună capăt. Ne rîd şi Românii de dincolo. Un porumbel curat. T Cumpăraţi Bilete pentru Loteria V Clasa 1 a Regatului Român Cu tragerea la 3 ianuarie 1909 de la Noua şi Principala Colectură Romina Th. P. Maximovici IAŞI ( Piata Unire!) Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor IMEDIAŢI fiţ­pă tragere cum am procedat și pănă acum. Ub Ll&iîrjţtreg Lei 12,­0 jumătate loz Lei 6 - Un sfert de loz Lei 13. Una optime lei 1.50. Şerpele naţionalist Sub acest titlu ni se scrie din cercuri didactice. Fiţi curaţi ca porum­beii, dar şi şireţi ca şer­pii—zice Scriptura. N. Iorga. ţ. Astfel îşi încheie articolul din Neamul Romînesc (30 Noembrie) d. Iorga. E vorba de­­ chestia presei de dincolo, chiar aşa e intitulat articolul d-sale. Las pe redactorii ziarelor de dincolo să se răfuiască cu monopolizatorul senti­mantelor şi aspiraţiunelor naţionale şi ale Romînilor de peste munţi. Nu putem lăăsa să treacă cu vederea însă, romînii din regatul nostru, primej­dia naţională ce pricinueşte în educaţia tinerilor (jgeneraţiunî, profesorul Iorga, prin modul cum d-sa cată să constrîngă şi să domine sufletele generaţiuniî, în care ne punen nădejdea zilei de mîine. Dar d. Iorga merge şi mai departe, merge pănă a constrînge la crezul rătă­citelor idei şi pe colegii săi profesori de la Universitate, iar cine are imprudenţa să-i nege şi să-i combată ideile, chiar pintr’un singur semn sau o vorbă, jacela mînîncă halate!.. Un fapt curios de manifestarea ideilor prin fapte: în articolul citat la început d. Iorga scrie : (vezi rîndul al 5-lea) „Plouă procesele de presă p­ste munţi. Ajunge o alusie, o critică uşoară, o vorbă mai puţin prudentă, care să poată fi pusă în legătură cu antagonismele naţionale din regatul unde un neam stăpîneşte pe celelalte (mai multe!) pentru ca proce­sul să se răpadă asupra vinovaţilor“... Ideile d-sale asupra chipului cum un­gurii şovinişti atacă presa romînească, d. Iorga ţi le manifestă aidoma în fapte concrete. A fost de ajuns o singură aluzie, o singură, vorbă: „hodoronc“ a d-lui Dra­­gomirescu, ca d. Iorga să facă o splen­didă lecţiune practică model asupra edu­caţiei naţionale studenţilor şi colegilor d-sale, profesori... Iată cum se realizează idealul în con­ştiinţa noastră naţională! Iată mijloace civilizate, m­jloace con­crete de propagandă II... Iată temperament de şef de partid na­ţionalist ! Iată model de suflet romînesc! Iată efectele toleranţei acestui stropitor cu balele sale naţionalista a tot ce e sfînt­­bun, muncitor şi cinstit în această ţară. Sbuciumăr­le vanitoase naţionaliste ale O ÎNTREBARE Din izvor sigur ni se comunică cele ce urmează şi asupra cărora credem că cei în drept vor respunde. Administraţia comunală conservatoare a lui G. Lascar, ho­tăria­­ să construiască un rezervoriu pentru apă din dosul gră­­dinei Copou. Acolo era să fie un joc de apa şi patinaj iarna. Şi In asest scop se intrase în tratative cu proprietarii respectivi pentru a se cumpăra locul necesar. Schimbîadu-se regimul, nu știm ce s’a făcut cu altele dar ideia de-a se construi rezervoriul a rămas baltă. Locul cel mai potrivit pentru aceasta s^Pe care-1 ale­sese conservatorii era cam un deal, la aer curat şi sănătos. Proprietarul era dispus să dea metrul pătrat cu 80 bani. Sub administraţia actuală s’a făcut aşa ca dînsul să ofere metrul pătrat cu 1 leu 30 bani. Altă dată poate vom arăta şi secretul pentru care se cerea această sumă. Dar ceia ce se ştie acum e că acel loc n’a fost cumpărat de Primărie, ci s’a găsit un altul mai în vale, proprietate a comunităţii catolice şi s’a cumpărat cu 1 leu 35 bani metrul pătrat. Ia urmare s’a decis ca rezervoriul pen­tru apă de care vorbiam să se construiască aici, în apropiere de fostul cimitir catolic. Căci distanţa de la acesta pănă la rezer­voriu nu e mai mare de 5—6 metri. E uşor de înţeles că aşa fiiind lucrurile, vom fi permanent ameninţaţi în sănăta­tea noastră. Lumea e îngrijită şi eu drept cuvânt. Deci se impune ca autoritatea comunală să lămurească lucrurile şi publicul. Liters-Stinte-Arta On revient toujours...—„Voinţa Na­ţională“ într’un articol inspirat din sorginte autorizată—fără îndoială — anunţă şi comentează reintrarea d-nei Aristizza Romanescu la Teatrul Na­ţional din Bucureşti. După o absenţă de patru ani, ar­tista care a fost rînd pe rînd fala celor trei teatre naţionale din ţeară Craiova, Bucureşti şi laşi în decurs de trei decenii — se reîntoarce pe scena principală unde, nu ne îndoim o aşteaptă încă frumoase succese din anumite genuri dramatice. Unii cetitori ai „Opiniei“ au găsit prea severe unele aprecieri asupra celor din urmă reprezentaţii date la Iaşi de d-na Romanescu. Ne-am ridi­cat în potriva teatrului ambulant, în potriva jocului improvizat, lipsit de repetiţii, lipsit de normă, avînd­ prea mult aerul de umplutură. Dar odată revenită şi legată de scena cea mare a Capitalei, nu ne îndoim că artista fruntaşă va putea să se bucure încă de însemnate succese şi să dee încă importante creaţiuni. Ea revine la dragostea-i dintîiu— asta în accepţiunea mare a cuvîntu­­lui—şi după „Mortua sum“ va putea serba o resurecţiune.: * „Romeo şi Julietta“ se va juca Sîm­bătă seara, 5 Decembrie în beneficiul d-nei și d-lui Mom­uleanu, simpaticul artist. Ro­lul Julietta va fi jucat de d-na Aglaea Pruteanu. * „La griff !“ de Henry Bernstein, se tra­duce actualminte pentru scena ieșană spre a fi jucată pentru prima dată în benefi­ciul d-nei Pruteanu. Vom da în curînd subiectul piesei.* Profesorul Elliott Smith a trimis Co­legiului chirurgilor din Londra o colec­­ţiune de 360 mumii care i e-au părut cu deosebire interesante din punctul de ve­dere patologic. El a descoperit, prin cer­cetările sale, că Egiptenii ştiau acum 3 —4 mii de ani s­­coase la loc picioarele cu oasele frînte şi că sufereau—ca şi noi —de boli de ficat, de guttă şi de apen­dicită. In schimb n’a găsit nici o urmă de tuberculoză sau de sifilis. * A apărut No. 8 din „Noua Revistă Romînă“ cu următorul sumar : Noutăţi : Jubileul împăratului Franţ Josef.—Conferinţele d-lui A. D. Xenopol la Paris.—Universităţile din Europa şi frecvenţa lor.—Biruri noui în Germania. —Societatea positiviştilor din Franţa şi criza orientală. Politica: A. D. Xenopol. Politica ex­terioară a românilor şi criza actuală. 0 P IpNI . i» Literatura: Elena Văcărescu. Ce po­vesteşte viscolul: N. Zaharia. Maxim Gorki. Pedagogia: G. G. Antonescu. Educaţia individuală şi socială. Ştiinţa : Emanoil Grigoraş. Aviaţiunea cu 10 ilustraţii­. Note şi discuţiuni: Mio. Devine cineva institutor prin vocaţiune ? * „Mec prisons en Prusse“.—Acesta este titlul unui volum în care inginerul fran­cez Chorenne, arestat în Germania sub inculparea de spionaj, şi osindit la 7 ani recluziune, povesteşte cu o putere extra­ordinară viaţa în închisorile germane. Lucrarea d-lui Chorenne , remarcabilă atît prin vigoarea stilului şi fineţa de ob­­servaţiune cit şi mai ales prin puterea de evocaţiune.* „Arta de a se îmbrăca".—Sub acest titlu d-na Ethel Leginska, pianistă an­glo-poloneză, publică interesante reflecţi­­uni asupra modului cum trebua să se îmbrace pianistele. Ea condamnă—se în­ţelege—corsetul, rochiile lungi cari se încurcă intre pedale, rochiile scurte, pe cari le judecă indecente precum şi rochi­ile decoltate cari riscă să alunece dealur­gul umerilor în timpul execuţiei unei băcăţi la piano. D-na Leginska spune că cel mai con­venabil costum pentru pianiste e o fustă largă de o culoare închisă, lungă până la glesne şi un corsaj amintind bluza lu­­crătorilor. Cunoscutul cercetător D. Alexandru Marmorek a făcut la Academia şi Medi­cină din Paris interesante comunicări cu privire la un nou mijloc de a diagnostica tuberculoza, bazat pe o anumită reacţi­­une ce dă serul Marmorek în contact cu sîngele tuberculosului. Avantagiul e că reacţiunea se poate constate în laborato­­riu, iar nu numai direct pe bolnav. Din 600 de cazuri experimentate diagnoza astfeliu stabilită a corespuns cu diagnoza clinică la 95 procente din numărul bol­navilor. * Debutul lui Mascagni e povestit in chip interesant de un ziar străin cînd Pietro Mascagni a spus tatălui său, un mic brutar din Leghorn, că voește să se consacre studiul muzicei, acesta i-a răs­puns : „Ce ? să devii un biet muzicant, să n'ai ce să mînînci? Nu o ! Nu, de o mie de ori nu ! Tu vei studia dreptul și Vei deveni bogat". Dar Pietro Mascagni nu ascultă de spusa tatălui său şi deveni un biet mu­zicant clştigîndu-şi din greu hrana zil­nică. Ce zile de mizeriei! Soţia lui şi dînsul timp de doi ani­­au dus cea mai cumplită lipsă. — Nici­odată nu voi fi în stare să fac ceva, exclamă într’o zi Mascagni, pe elaci lucra la „Cavalleria Rusticană“. Nu­­ nici odată nu-mi va fi dat să scap de nevoi. Iată ce ar trebui să fac cu opera mea­. Şi, spunînd aceste vorbe, aruncă In fee manuscrisul. Din fericire focul era pe stinse, aşa că soţia sa a putut salva pre­ţioasele foi. Ea ascunse lucrarea cîtva timp apoi într’o bună zi a trimes-o unui Director de teatru. Opera fu primită cu atîta entuzi­asm în cît renumele lui Mascagni a tre­cut oceanul. Cu ocazia premierei acestei opere a fost un adevărat delir îa sală, publicul a aplaudat timp de 20 de minute pe sub tirul compozitor. Pe vremea aceea Mas­cagui era aşa de sărac în­cît a trebuit să se împrumute cu cîţi­va lei de la un om oarecare pentru a putea telegrafia nevestei lui succesul obţinut. TEATRUL NAŢIONAL LUNI, 1 DECEMBRE Reprezentaţie dată în folosul şcoale de cusuturi româneşti din Iaşi „Domniţa Ruxanda“ PROGRAM 1 1. Strauss Donauwellen Cîntat de cor sub conducerea d-nei Teodoreanu. 2. Massenet Arie din Werther d. G. Russovici. 3. Mascagni Aria din cavaleria Rus ticana. D-ra Hortense de Mignano. 4. Bizet Romanță din Carmen. D-nul G. Russovici. 5. (a. Massenet Elegia (canto-violomi cel­ piano). (b. D-ra H. de Miguano d-n Mol­­drich, d-n Mezzetti. 6. Puccini Arie din Toaca d-nul C. Russovici 7. Scheletti Romanţe D-ra H. de Mignano. Pianul ţinut de dl. Mezetti. PENTRU SĂRĂCI SCENETA Lili ..... D-na Col. Musteaţă Frosa....................D-ra M. Caligari Radu •••«••« . . Di n 1. Tablouri vii Recitări de d-ra M. Caligari După Aman. Şatra ţigănească Tablourile vor fi acompaniate de me­lodii naţionale armonizate de Muzicescu, Mezzetti şi Vidu—executate de corul de sub conducerea d-nei S. Teodoreanu. In antracte va cînta orchestra Reg. XIII sub conducerea d-lui Vlăduţă. Începutul 83|*. D-ra N. Negruzzi D-ra Tzony, dnii Bastachi şi Tzoni După Grigorescu: ). Dorobanțul ........ X 2) . Logofeteasa . . D-ra Cora Caligari 3) . Ciobanul .... D-l M. Tzony 4) . Țiganca .... D-ra L. Manu 1. Ki­t 5) . Rodica 6) . De la cămp . ­u la TEATRU­L SID­O LI JOUI 4­ DECEMBRIE 1908 0 SINGURA REPREZENTAŢIE ------ DATA DE D-L -----­GH- CALMUTDIN­ GLORIFICAREA ARMATEI ROMANE Mari scene de proiecţiune, în care se vor vedea Eroii din tim­pul campaniei 1877 — 78 căzuţi pe cîmpiile Bulgariei, mai cu seamă vrednicii şi neuitaţii Fii ai Iaşului din cele 7 corpuri de trupe trimise în foc, din cari pu­ţini au avut fericirea să-şi re­vadă căminul Această serată va fi întov­şită fie CINEMATOGRAFUL PATHE FRERES începutul la 8 juni. l. Informaţii □ Suntem în măsură a anunţa publi­cul, că reprezentaţiunea ce se dă în folo­sul şcoalei „Domniţa Ruxanda"1—şi care va avea loc în astă seară la 83/î, la Te­atrul Naţional, promite, într’adevăr, a fi un spectacol artistic desăvârşit. Spectatori privilegiaţi,­­cari au asistat ieri la repetiţia generală, ne asigură, că, printre persoanele ce bine­voesc a da con­cursul, sunt elemente, cari, de­sigur, cu mult succes s'ar ilustra pe scenele operilor şi teatrelor celor mari, artişti în toată pu­terea cuvântului. Comitetul de organizare a ştiut să ne dea un program pe cît de inedit şi fru­mos, pe atît de variat. Pentru prima oară se oferă publicului eşan tablouri vii, redînd exact în frumu­seţa chipului şi a coloritului, cele mai po­etice inspiraţiuni ale genialilor nostru Grigorescu şi Aman. □1 Polemică intre liberali.—Ziarul li­beral „Secolul" continuă cu polemica sa contra politicei liberale din Tecuciu şi contra d-lui I. Bianu, deputat al acelui judeţ. In ultimul său număr, „Secolul“, pu­­nînd făţiş punctele pe i, scrie: De­oare­ce d. I. Bianu, cetăţean im­provizat al judeţului Tecuciu şi ex ma­­china reprezentant al acestui judeţ, în co­mitetul executiv central şi cameră, nu în­ţelege, după repetate somaţiuni, din partea concetăţenilor ce sau adoptat a înştiinţa pe d-nii prim-ministru şi miniştrii res­pectivi de abuzurile ce se comit în jude­ţul ce reprezintă, ci din contra cu o în­grijire de bibliotecar şi academică fineţă caută a pune sub oboroc toate incorectitu­dinile aci făptuite spre a evita controlu ministerial, ne vedem siliţi, cedînd plîn­gărilor mai multor cetăţeni din acest ju­deţ, să deschidem o rubrică, în care, sub titlul „piraterii politice“ să dăm într’un lung şir de articole publicităţei tot ce sub oborocul magiatSistem Bianu nu a văzut lumina zilei şi a scăpat controlului mi­nisterial. Privitor tot la această politică, acelaş ziar scrie : D. C. A. Vidraşcu, fost deputat şi membru în comitetul executiv central a partidului liberal-naţional, şi-a dat demi­siunea din comitetul executiv precum şi din partid, din cauza direcţiunei greşite a partidului liberal din Tecuciu. C „Junimea“ din Iaşi. — Concurenţa tipografică din Bucureşti editează actual­minte o adevărată pletură de literatură ieftină—ca preţ şi ca valoare literară. A venit, deci, foarte la timp, primu volum al „Amintirilor de la Junimea din Iaşi“, scrise de d. G. Panu şi publicate anii trecuţi, în revista Săptămîna. Nu credem ca însetatului să-i priiască mai mult apa proaspătă şi curată — de cît prieşte citirea delicioaselor pagini scrise de măna măiastră a distinsului scriitor. D. G. Panu trecuse de 60 ani cînd începuse să-şi scrie amintirile despre celebra asociaţie literaro-politică din Iaş Şi cu toate acestea—ce memorie fecundă ce pagini interesante, cît humor juvenil cîte variate şi profunde cunoştinţă Cronicarul va avea să sublinieze o dată această rară—rară în ţara noastră— caracteristică a d-lui Panu: un luptător politic şi un mare învăţat. Un mare şi variat învăţat: critic, poet, istoric, filosof, om de legi... Cugetător şi observator—înzestrat cu aceste două mari Calităţi, d. Panu cugetă şii observă şi astăzi în reaua sa stare fzică. De almintreri, în „Amintirile" cari au apărut acum, se poate citi că d. Panu a fost şi un excelent elev şi că, de la vr­ata de 14 ani, a început să cugete, să observe şi să se intereseze pentru fru­mos şi util. Pentru noi, cari scrim aceste rînduri sub impresiunea puternică ce ne-a lăsat citirea „Amintirilor“—d. Panu apare nu­mai ca învăţat, ca literat, istoric, cuge­­ător şi observator. Cu aceste calităţi numele său merită, cu prisosinţă, loc de cinste în galeria oamenilor mari ai României. Sîmbătă se va oficia cu o mare so­­ecuitate hramul bisericei Sf. Neculai Domnesc. Serviciul divin va fi oficiat de I. P. S. 3. Mitropolitul Partenie Clinceni al Mol­dovei şi Sucevei. In aceiaşi zi se va oficia la Mitropolie un Te-Deum, cu ocazia onomasticei A. S. R. Princepelui Nicolae. Dl D. locot. Gane, substitutul de co­misar regal a fost la P.­Neamtz, unde a întreprins o anchetă cu privire la sinuci­derea soldatului Z­arhon Const., din reg. 15 din acel oras. Sinucisul a lasat cite­va scrisori. □ D. Dim. Sachelarescu, inspector şco­­al, a fost zilele trecute de a inspectat şcoalele din Botoşani şi din Hărlău. □ Se ştie că ministerul cultelor şi in­­strucţu­ei publice a prevăzut suma de 65000 lei, pentru a fi distribuită învăţă­torilor care fac actualminte cu succes cursuri de adulţi. Până la 15 Februarie, inspectorii şco­lari şi revizorii cl. I. şi îi vor arăta mi­nisterului învăţătorii care au dovedit că cursurile lor de adulţi au dat rezultatele cele mai însemnate. □ Noii recruţi din batalionul 4 Vînă­­tori, incorporaţi la 1 Noembrie, au depus ori dimineaţă jurămîntul, în faţa coman­dantului batalionului. □l Ministerul de interne a aprobat deschiderea, pe sama epitropiei Sf-lui Spi­ridon, pe exerciţiul 1908—1909, unui cre­dit suplimentar de 6150 lei, repartizat după cum urmează: 500 lei pentru pu­­blicaţiuni ; 650 lei vin la spitalul central, 1000 lei obiecte de pansament; 1000 lei instrumente chirurgicale şi aparate ; 600 lei întreţinerea cailor din serviciul spita­lelor ; 1400 lei, reparaţii şi îmbunătăţiri clădirilor spitaliceşti. □ Consiliul de h­gienă al oraşului a fost convocat pentru astă-seară1 Decem­brie, în şedinţă ordinară. Q Representaţia de beneficiu anuţată la cinematograful Bottez pentru sala de Miercuri 3 Decembrie se amînă pentru o dată ulterioară ce se va anunţa la timp. □ Societatea „Cuza Vodă“ din Iaşi a­­duce viile şi respectuacele sale mulţumiri Principesei Elena A. Cuza, pentru bu­­nătatea ce a avut de a dona suma de 700 lei pentru procurarea drapelului a­­cestei Societăţi. □ Doamna Maria Vasiliu, mama d-lui Teodor Vasiliu, profesor şi deputat, a încetat din viaţă aată noapte. Condoleanţele noastre. □ Sâmbătă se va oficia cu o deosebită pompă hramul mănăstirei Râşca, din ju­deţul Suceava. Serviciul divin va fi oficiat de P. S. S. Archiereul Ghenadie Georgescu, vica­rul Mitropoliei. De asemeni, în aceiaşi zi se va oficia hramurile bisericelor: Sft. Neculai din Rodul-Iloaia şi a celei din comuna Crop­­niţa. şl Ministerul cultelor şi instrucţiune­ publice a făcut cunoscut prefecturei de judeţ că a aprobat licitaţia pentru aren­darea teritoriului bisericei Corneşti, asu­pra d-nului V. Paraschiv, cu 295 lei a­­nual. □ Eun, a avut loc la cimitirul „Eter­nitatea" inmormîntarea regretatului Alex. Tieamis. DIVERSE — Se fac cercetări pentru aflarea şi prin­derea lui Zaharia Teoharie, fost acum cîţi­­va ani cu domiciliul în Galaţi, urmărit de poliţia oraşului Constanţa, pentru es­crocherie sevîrşită în dauna unor mari comercianţi de ceriale, avînd ea­­compli­ca pe Spiriu Uie Serangiopol care a fost prins şi arestat.­­ Comisia de judecată va cerceta la 22 Decembre procesul învăţătorului Ma­­noliu de la şcoala rurală din Ghionţeni.

Next