Opinia, iulie 1909 (Anul 6, nr. 762-785)

1909-07-22 / nr. 778

Cumparaţi Bilete pentru Loteria VI Clasa S a Regatului Român de la Iena şi Principala colectură Romina Th. Plaximovici 1HS1 Str. Lăpuşneanu fim» 25 Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat şi pănă acum. Un Loz întreg Lei 68, jumătate loz Lei 34-Un sfert de loz Lei 17. Una optime lei 8 50 Cu tragerea la 10 și 11 August 1909 „Opinia“ în provincie BĂILE OGLINZI (Jad Neamţ) La un sfert de oră, pe o admirabilă şosea—cum numai îa acest judeţ să găseşte, îa Moldova,—umbrită la dreapta şi’n stingă de copaci sălbatici, ajungi la băile Oglinzi, situate, aşi putea zice, în o mare şi frumoasă poiană, deserită larg în partea despre satul Oglinzi. Ciad vii din orăşelul Neamţ şi ajungi pe vârful dealului, ochi şi cuprinde poziţia bălor Oglinzi. Pe o aşezetură formată de două dealuri, pe care le leagă, se află abendentele izvoare cu apă minerală foarte sarată, de o culoare roşietică închisă, isvoarele sunt sistematic captate. Clădirea băilor, fără a fi pretenţioasă, e o comodă clădire,cu cabine, ln faianţ, zidite şi cu scări de coborît în baie, după modelul băilor, ce am văzut în Aphr. (Aix-l a-Chapelle) şi a cabinelor de lux de la baia comunală din Iaşi, cu tot confortul modern. Cum intri, in sala paşilor perduţi, unde debitează biletele de baie, la dreapta este secţia cabinelor pentru Doamne şi în stînga, pentru barbap. In mad cu această clădire, la dreapta mai e o altă clădire pentru băile de clasa a 11-a, acelaş sistem şi confort fără luxul celor alta de clasa I-a. La stingă, e o cochetă instalaţie complectă şi sistematică pentru inhalaţii de brad. Băile sunt sub conducerea mult încercatului.Doctor Petroni, cunoscutul şi actualul medic primar al spitalului „Sf. Spiridon“ din oraşul Neamţ, care cu o geatnetă şi interes, ce-i face onoare, conduce şi urmăreşte executarea băilor după ordonanţarea sa, satisfăcînd cu blladeţă temperamentele cele mai nervoase. Două tramcare circulă neîntrerupt intre oraşul Neamţ şi băi pentru bolnavii, ce ipsness în oraş. M’am interesat să aflu numărul de băi ce se fac zilnic şi făcînd media am constatat că se urcă la 210, plus inhalaţiile de brad Puţin mai la deal de băi, la cîţiva paşi imediat sub poalele pădurii, se află situat un oţel cu două rînduri, în stil românesc, mobilat foarte curat şi confortabil, cu 35 de camere pentru vizitatori, un, spaţios restaurant şi o sală de lectură, unde se află un piano şi un biliard la dispoziţia publicului şi un jos de popier cu păture. Antreprenorul Oţelului, cunoscutul Max Felenii, care a condus Oţelul Binder din Iaşi şi odinioră Gazinul de la băile Slănica Moldova, îşi dă toată osteneala pentru a mulţumi clientela din oţel şi cea periodică, e neobosit în controlul şi supraveghiarea atît a bucătăriei cit şi a serviciului, sătînd a preveni cerinţele şi mulţumi pe toţi deopotrivă, e un om ce-şi cunoaşte în perfecţie meseria pentru a-şi face şi menţinea clientela, îa care scuip nu cruţă nci muncă, nici mijloace cu toate greutăţile ce întimpiă aprovizionarea. Afară de oţel mai sunt vreo cîteva modeste vile în cari se poată foarte bine locui. Camere disponibile se găsesc mai cu seamă de la 20 ale curentei luni, plecînd din persoanele ce şi-au sfîrşit cura. Aerul şi poziţia da aice sunt escelente şi din oţel precum şi grădina ce este în laţa lui, vidarea e admirabilă. Din otel treci imediat în pădure, unde iarba, florile selbatcice şi umbra te-atrage şi te îarcufleţesc fermecindu-te—simţi că trăeşti în snul naturei. Aseară stăteam într’un boschet de brazi, sorbind «er»l in balsamant de tei și priveam vina cum îşi trimitea razele argintii pria crengiie arborilor din poiana cu brazi, iar trilurile muzicei ce cînta îa chioșc ajungeau dia depărtare pînă la mine trezîndu-mă din visurile în care farmecul naturei mă cufundase Era feerie, eu înălţător. Adeseori îmi place mai ales seara, să mă retrag rătăcind în poiana cu brazi , privind printre ei serul senin acuma şi luna plină de citeva zile şi mă las dus de gînd mari departe, departe, în copilăria mea, şi-mi depîn anii trecuţi ai vieţei mele oprindu-mă la zilele şi actele despre cari mi-a remas o dulce amintire. Am vizitat toate băile din ţară şi mărturisesc că nicăirea n-am găsit un cuib mai poetic, mai liniştit şi mai frumos ca aicea. Postena Administraţia ziarului »Opinia* primeşte abonamente de vilegiatura cu : 2 usi pe lună in orice parte a ţarei şi 3,50 lei pe lună, în străinătate. Intre două Babe DE GR. POPESCU învăţător în Perieni-Tutova (urmare şi sfîrşit) Doftorul:—Şi n’ai luat uimi« măi Dinule ? Dinu :—Ba am luat d-io doftor nişte buruone de la baba Angheluşa ; da bune buraese ; că mă uitam la toate crengile copacilor, număram stelele, nourii şi îmi venea să string de gîtc pe «ine voia întîlni. Mi-a spus biata babă că acea burueană e mătrăgună; la început îmi face rău, căci lucrează, da pe urmă mă îndreptează ! Doctorul:—Adică te îndreptează după ce te a înebunit, de al binele. Boaia d-tale nenișorule e roșată, ai mîncat făină mucedă, ai băut rachiu făcut din popnşri aprinşi, stricaţi. Mătrăguna e nebunială curată, are întrînsa o zamă, care te duce la moartea cea mai urîtă. Spaima de care spui n’a fost de cît credinţa ta îa stafii, Strigoi, nişte năluciri, care nici n’au fost nici n’or să fie ! Dinu-le doftor, dar spunea baba că astă burueană aduce sîştig la casă, alişveriş ia crîşmă şi cîte altele. Doctorul:—Apoi mai mare cîştig şi alişveriş de cit nebuneala ce mei poate fi ? Dinu:—Sfînt să-ţi fie cuvîntul d-le doftor! un bărghieriu de la oraş a luat mătrăgună de la baba Porovniciţa sa-i aducă muşterii ei,peste trei zile i-a ars casa. Doctorul:—Vedeţi şi cîte de astea nu se întîmplă zilnic. Muncim noi doctorii de nu mai vedem drurnul; căci şi boala îşi are mersulei şi dacă îi strici rostul, trebuie mai multă muncă, ştiut ,fiind că-i mai greu a drege decît a face din nou. Pacostele cele mai rele pe capul sătenilor vin numai din neştiinţă; boala ciad se iveşte nu ştiu cum să o ascundă că au seadă, în Ioc de a da de veste la agentul sanitar, sau a merge la spital; «teamă cîte o babă şarlatană, care ştie de toate şi nimic , îndrugă la năzdrăvănii, născoceşte fel de fel de doftorii cu fel de fel de buruene, chefuri, năzbîti, îşi frămîată buzele cu dessînteeile; cînd boala s’a încuibat, tind se convirga că leacurile şi dessfutesele babii nu sunt bane de nimic, spune doctorului , dar e tîrzia, boala nu se scoate lesne sapa şi hireţul e leacul. Aţi înţăles oameni buni ?! Toţi:—înţăles d-le doftor ! DostorulCa să «sapi de roşaţă nene Diaule, să nu mai bei rashiu, să mîaiaci mai mult pîne, să nu posteşti aşa dea, să nu mai iei de la babe plămăchiuri de ale ior ! Dinu Tare bine d-te doftor, dar eine să ne spună aşa pe şleau toate rălele, să ne lumineze, să ne arăta drum'l cei drept. Doctorul:—Ei neaominule d-ta zici că n’are sine ? Mergi regulat la biserică ? Ai ascultat predica preotului? Ai fost regulat la şcoală cînd se „întrunesc învăţătorii ? Ai ascultat ce vorbesc ei ? Cîte nu vă spun, cîte lucruri bune şi folositoare. DinuCei drept d-ie doftor că nu m’am prea dus; ba sunt bolnav, ba e glod, ba la tfrg ; ori a’am hiine de sărbătoare; vezi mneata nevoile surgghia? Doctorul:—Aţi înţăles oameni buni ! Dacă biserica aţi părăsit’o, da şcoală fugiţi ca de duhul cel rău, cuvîntul preotului, a învăţătorului, nici vroiţi să-i ascultaţi, de aceia credeţi toate nimicurile, şi vă amăgesc babele ca pe copiii mei mii. Aşadar dacă sunteţi bolnavi, nevoiaşi, muriţi înainte de vreme, visa este a voastră ! Hotărîţi-vă cu toţii că veţi asculta învăţăturile şi sfaturile oamenilor ca carte şi nu veţi mai crede în flasurile şi de scînteaile băbeşti, care vă otrăvesc trupul şi sufletul ! Toţi:—Nu mai crede d-le de fier, ne-am hotărît pentru totdeauna. (Pornesc clătind). Nu credem pe babe, căci ne amăgise Prin descîntesi, leacuri, pe noi ne prostesc De credinţi deşarte, duhuri, năluciri Stafii şi rusalii şi alte închipisuri, încetul cu încetul să ne dezbătăm Cu învăţătura să le alungăm. Să mergem cu toţii pe la întruniri Uimind numai astfel, nu vom da daspoi cu alte mari popoare vom merge şi noi! (Cortina cade). lată definiţia : „Intr’o frază a Domniei-sale e atîta afluare de aluzie, de explicaţii, de răfuieli, de dare cu tifla, de răbufniri; atîta despachetare de erudiţie şi de gogoşi, atitea paranteze, parantezoaie, parentezuţe, subparanteze şi paranteze în subparanteze ; e o blogodorisire, o treancafleanca aşa de haihuie, incit propun ca între propoziţiunile întinse ce constitue spaţioasele frăzuţe cari la rîndul lor compun enormele frăzoaie ale fiecărui imens membru al interminabilului period iorgaic, să se instaleze cîte o cafenea, un cinematograf, un negustor cu castane prăjite, un automat cu şocolată Meunier, şi las’ pe mine dacă n’ar face abişveriş. In orice caz, municipalitatea ar fi bine să aşeze o bancă de felul celora de pe bulevard şi să angajeze un sergent de stradă care să arate lumei unde să apuce pentru a găsi subiectul, ce tramvai să ia ca să se dea jos tocmai în dreptul predicatului şi care să ridice bastonul alb cînd încep să se îndese, să se îmbulzească, să se încurce, să se roate golească, să-şi dea ghionturi, să se calce pe bătături, bulucul cela de atribute şi complimente ale acestei Guri-sparte ursuze şi îndrugătoare“. * La examenele de capacitate ale unui liceu din Paris s’a prezentat o candidată în vrstă de 65 ani, şi ea scrie în relaţiunile obligatorii asupra vieţei sale că este mama unei dame cu titlul de doctor şi că are o nepoată care a cerut înscrierea în liceul unde ea dă examen. Candidata d-na Jeane Duprés, este soţia unui profesor al Sorbonnei decedat acum 10 ani, dar ea în cei 40 ani de convieţuire cu savantul său bărbat, a îndrăgit într’atîta ocupaţiunile intelectuale în cît nu se mai poate îndeletnici cu altceva. După moartea lui, ea s’a dedicat studiului a prins cu uşurinţă materia, şi a trecut cu succes examenul de capacitate. Acum ea vrea să se înscrie la facultatea de medicină şi speră chiar, odată doctoratul luat să deschidă o clinică împreună cu ginerele ei, distins medic de femei. Curiozitatea aceasta nu a fost dăruită numai Parisului şi Berlinul a avut sora scriitoarei Richrd Hitch, aşa dornică de învăţătură, cu capul argintiu şi cu nepoţi a studiat şi obţinut titlul doctor. * Profesor dr. Dyke reîntors din expeditesia britesică întreprinsă în Guyana pentru studierea leprei, comunică institutelor ştiinţifica că preparatul său „Naşti»“ a dat rezultate minunata în combsteres îngrozitoarei boli. * Jean Caqielra, fistamsta lui Coquelin, înfiinţează un Neuil, un „mase* Coquelin“, care va conţinea toate smintirile artistice in legătură cu viaţa marelui artist decedat. * 1» Viena s’a înfiinţat mai de mult o mică orchestră medicală auto actualmente s’a transformat într’o „societate vieneză pentru orchestră“, căreia vor aparţine însă numai mediei. Orchestra va concerta numai la mari serbări medicale cum epre exemplu: La congresul neurologilor din această toamnă ia dezvălirea atatuiei lui Nathnagel în primăvara viitoare și în alte asemenea locazuni.* Serbările Jubilare ale universităţei din Lipsea au început în ziua de 80 Iulie s. a. în prezenţa regelui Frederic August al Bavariei şi al priţului August Wilhelm reprezentant al împăratului. Marea solemnitate începu prin enumerarea prodacţiunilor de onoare, care dădu neuitate foarte interesante. Cei patru decani făcură cunoscut conferirea titlului de doctor, fiecare pentru ramura sa ştiinţifică. In total au foate onoraţi ca titlul de doctor 87 de personalităţi extraordinare din toate direcţiunile spirituale şi ştiinţifice. Dintre aceştia distinse facultatea teologică 15, cea juridică 20 cea medicinală 18 şi cea filosofică 84. Mare senzaţie la public a făcut conferirea titlului de doktor în drept contelui Zeppelin, despre care d-ul Wach spuse că va da desigur un„sbor înălţător“ dreptului. Numirea fostului preşedinte american Roosevelt, ca doctor în drept şi a lui Gehardt Hauptman ca doctor în filosofie au stîrnît entusism îa public care aplaudă cu frenezie. Dintre diferitele facultăţi mai cităm încă următoarele promoţiuni: la teologie, fostul ministru de culte Bik , prof. Barrentrapp, cunoscutul istoria din Marburg istoricul Meyer din Zurich, şi decanul facultăţei de drept Wach, în drept se mai conferi titlul. Liismn-Ştiinte-Arte Proza d-lui Iorga: —Foarte spiritual şi suggestiv s’a zugrăvit într’o conferinţă literară ţinută la Paris, „fraza iorganistă“. Autorul definiţiunii este Barbu Lăzăreanu, cunoscut prin producţiuni poetice de mare talent şi mai cu seamă prin peripeţiile unei expulzări ca „instigator“ în răscoalele din 1907. OPINIA regelui Saxoniei, marilor duci de Baden şi Hssa cari au studiat la Universitatea din Lipsea, ambasadorului englez Boyce îm Washington, consilierului împărătesc Prade. Facultatea de medicină conferi această demnitate , ministrului de finanţe saxon Rüger, prof. Bam, preşedintele academiei de ştiinţe din Viena Sues, editorului Hirzsl, pictorului Otto Grenner şi prof. Carl Sieiner din Lipsea. Facultatea de filosofie mai conferi titlul prinţului Iohan Georg de Saxonia , primarul din Lipsea Dittrich şi chimistul suedez Sainte Arrhemus, istoricul Amirs din München, editorului Fritz Bädecker etc. Regele Bavariei dărui universităţai portretul seu în mărime naturală, şi profesorul Wundt ţinu cuvîntarea jubilară asupra desvoltărai universităţei din Ispasa. W¥ff,«3aKff-BffiUiSSia 'T 'X Informaţii Q D. general Tătărăscu, comandantul corpului IV de armată, se va reîntoarce din concediu la 20 August. O mare nenorocire s’a întîmplat ori, spre seară, în strada Sărărie. Locuitorul Ion Pruteanu, voind sâ-și scoată un mascul, ce căzuse într’o groapă plină cu infecţii, din dosul fabricei Wachtel, a căzut şi el înăuntru cu capul în jos. Nenorocitul a murit asfixiindu-se în groapa plină de infecţii. Doi soldaţi, din regimentul 7 roşiori, care voiau se-l salveze, erau să aibă aceiaşi soartă, dacă nu eşiau imediat afară. Pănă azi cadavrul numitului n’a fost scos încă. □ La Mamorniţa a încetat din viaţă maiorul Ioan Lăţescu, în etate de 72 ani, fost senator şi fruntaş liberal. □ Crima din Ciurchi—O crimă s’a făptuit Duminică seara în mahalaua Ciurchi, a cărei victimă a fost muncitorul Gh. Barbu. Crima s’a săvîrşit în următoarele împrejurări: Duminică seara Barbu avu o ceartă cu nevasta lui; aceasta s’a dus şi a adus la locuinţa lui Barbu, din strada Oilor No. 1, pe tatăl ei şi pe indivizii Lupu Popescu, Vasile Cazacu şi Neculai Cazacu. Se încinse o bataie straşnică şi toţi săriră asupra nenorocitului Barbu, pe care’l bătură şi ’l schingiuiră, într’un mod oribil, pănă cînd îl lasară în nesimţire. Văzînd cele comise, criminalii îşi dădură sama de consecinţe şi, după sfatul soţiei lui Barbu, criminalii, după ce spălară victima de sînge, l’au îmbrăcat cu alte haine curate şi l’au pus în pat. După ce au ras pămîntul din ogradă, plin de sînge, l’au pus într’o legătură şi l’au aruncat în pod. Criminalii, împreună cu soţia victimei, au plecat apoi la o cumătrie. N’a trecut mult timp şi Barbu a încetat din viaţă. Un vecin, care a observat faptul, a dat de ştire poliţiei, care a început numai decit cercetările. Criminalii au fost arestaţi. In momentul cînd se făceau cercetările şi criminalii tăgăduiau, o femee, mută, din apropiere, care de asemeni a observat faptul, veni la faţa locului şi arătă că criminalii au aruncat în pod pămîntul plin de sînge şi dînd, prin semne, şi alte amănunte. □ Din Fălticeni ni se scrie că iarmarocul anual de acolo, a fost anul acesta foarte animat. Au venit multe persoane din Bucovina, precum şi mulţi negustori din diferite părţi ale ţarei. Agentul special de siguranţă Popovici a confiscat de la comerciantul Iosub Schwartz, în iarmaroc, o cantitate de zaharină, pe care o vindea cu 80 lei kgr. El a fost arestat. □ In urma morţei lui Gh. Assan, preşedintele camerei de comerţ din Bucureşti, camera de comerţ din localitate a arborat drapelul negru. La îmormîntare va pleca să ia parte o delegaţie a Camerei de comerţ din Iaşi, care va depune o frumoasă coroană de 2 m, în stejar cu ghindă şi cu frunze exotice, cu inscripţia : Camera de comerţ şi Industrie din Iaşi,a lui Gh. Assan luptătorul neadormit al comerţului şi industriei naţionale ; pînă ori admiraţie,— astăzi plîngem perderea ta. ^ Se ştie că P. S. S. S. Mitropolitul a însărcinat pe P. S. S. Archimandrite! Veniamin Peticariu, de la Rîşca, să viziteze organizaţia gospodărească a M-relor din Bucovina. Archimandritul Peticariu, a stat 12 zile în Bucovina, şi acum s’a reîntors în ţară. P. S. S. va înainta un raport I. P. S. S. Mitropolitului. □ Trupa de comedii a d lui Al. Leonescu a jucat aseară, cu mult succes, la Bragadiru, „O noapte furtunoasă“. Publicul a putut vedea o adevarată creaţiune a lui Nae Ipingescu,soolul fiind ţinut de simpaticul Al. Leonescu, care a dovedit cu prisosinţă că, în adevăr e unul din actorii noştri de mult talent. Şi ceilalţi artişti au fost bine. In astă-seară „Mitică Ghinion“. □ Corpul tipografic ieşan, a mai perdut un membru al său, pe Mihai Botez maşinist tipograf în vrstă de 45 ani, a cărei înmormîntarea a avut loc ori la cimitirul Eternitatea. Defunctul era membru al societăţei „Unirea a lucrătorilor tipografi din localitate La înmormîntare au luat parte toţi colegii reposatului Mihai Botez, care a lasat un gol, în mijlocul acestora. □ Caraghios sanitar—Pe ziua de eri serviciul Similar al comunei a oprit în piaţa sf. Spiridon vînz&rea a ori ce fruct car na era copt. In acelaşi timp Hala era plină de cinzători ce se vindeca în toată voia. Ori Hala nu e în laţi şi cei din jur se pot îmbolnăvi, căci ei nu fac parte din elita laşilor. Serviciul sanitar al comunei laşi îşi face datoria pe dispărţiri. In dispărţirea şi a 111 fiind cei mei chipeşi, ce dă toată îngrijirea, pe cînd păcătoşii de cetăţeni din Broscărie şi Tataraşi pot suferi de lingoare, ei nu contează pentru capul comunei. Un regim sanitar pentru piaţa sf. Spiridon şi alt regim sanitar pentru hală. Halal ! □ Eri s’a tăiat la Slănic, cu o deosebite solemnitate, punerea pietrei fundamentale a construcţiei localului pentru aer comprimat şi inhalaţii. S’au ţinut «Hevs discursuri ocazionale. Tot eri s’a sărbătorit la Slănic hramul bisericei şi patronul băilor. □ La Bucureşti a încetat din viaţă alalturii, Gheorghe D. Constantinescu, pensionar, fost director al şcoalei teehnice din Iaşi. □ M-rea Neamţ.—Timpul e splendid aci şi lume e foarte multă. Au mai sosit în ultimul timp: Al. Al. Gheorghe-laşi, Gh. Bottez-Gordon, preotul I. Gotsu, C. B. Penel, Ursulescu profesor, bio5. Opaitz cu d-na, locot-Sion, Omar Popovici magistrat, d-isa şi d 1. Maxim ziarist laş5, Staahlav, Obreja, Apotecher, Ibrăileanu, M. Garp, M. Roată, M. Sadovaaau, Cirillo, profesor etc. etc. □ Direcţiunea generală a serviciului sanitar, a refuzat aprobarea «orodiului de o lună de zile cerut de d. dr. Grigoriu medical comunal. PX¥BESB — Alaltăieri dimineaţă a fost găsită moartă în bucătăria caselor d-lui maior Stoianovici, servitoarea Antonia Neculaevici.