Opinia, octombrie 1909 (Anul 6, nr. 855-858)

1909-10-28 / nr. 855

Cumparaţi Bilete pentru Loteria VI Clasa 6 a Regatului Român Cu tragerea de la 16 Octombrie—10 Noembrie 1909 de la Nouţ şi Principala Colectura Romital Th. P. Maximovici IAŞI Str. Lăpuşneanu No. 33 Dacă voiţi să fiţi CONŞTIINCIOS servit la toate clasele şi să primiţi plată cîştigurilor IMEDIAT după tragere cum am procedat și pănă acum. Un Loz întreg Lei 160, jumătate Lei 80- Un sfert de loz Lei 40. Una optime loz lei 20 are o metresă pe care o poate vedea mai cu uşurinţă avîndu-şi altfel eşirile şi intrările mai libere, şi ’n această scenă, educaţiunea manierele alese totul a dispărut—bestia deslănţuită vorbeşte. Gerard însă tace, tace cu înverşunare—numai cînd aude că Julieta, a scris mamei sale—care este singura lui iubire şi veneraţiune în viaţa—numai atunci vorbeşte, şi vai de biata soţie , cînd aude din gura soţului ei că el a avut cunoştinţă de adulterul soţiei sale —şi că aceasta e cauza refugiului seu. Din trufia cu care vorbea—cade zdrobită la auzul vorbelor soţului ei—dar cînd voeşte să plângă el o opreşte spunîndu i că nu mai are dreptul să plingă , că lacrimile sunt sfinte şi că a perdut dreptul lacrimelor. In actul al doilea, Dora, fiica d-lui de St. Airan, oaspetele soţilor de Valmieres şi logodnica lui d. Airan fostul amant al Julietei Valmieres—este surprinsă de el în brațale lui Gerard, care de o lună este amantul ei. Nefiind găsită în camera ei, de către Nîna sora sa, care o căuta, toată casa este în picioare căutînd pe Dora—pe care Gerard nu știe cum să o scape. O închide în alcovă și în urma unei scene cu nevasta sa îi cere aceştia să divorţeze pentru a-i permite să salveze onoarea d-rei Dora Lacroie, pe care o iubeşte. Julieta întăi primeşte, pe urmă refuză cu înverşunare: scena aceasta, este de un cinism şi de o brutalitate de bestii dezlănţuite. St. Ailan cuprins şi el de bănuială, că logodnica sa Dora e cu Gerard, vine să-l întrebe unde e. Şi Gerard îi răspunde scurt: e aci. O scenă de o extremă violenţă urmează între cei doi bărbaţi. St. Ailan mărturiseşte că vrea să o ia pe Dora numai pentru bani şi că o va lua şi acum, ca şi înainte, în contra tuturora. Gerard chiamă pe Dora sa-i spună singură că nu-l mai poate lua şi atunci St. Allan care îşi dă seamă de ridicolul situaţiei sale cinice pleacă, nu însă înainte de a otrăvi sufletul Dorei printr’o bănuială teribilă , înainte de a părăsi camera lui Gerard îi ţipă Dorei că nu a fost niciodată iubita lui Gerard şi că acesta nu a luat’o de cit să se răzbune contra lui St. Ailan, luîndu-i logodnica, pentru că el altă dată îi luase femeea. In actul al patrulea, Dora, care iubeşte la nebunie pe Gerard, nu poate hotărî a-1 lua de soţ, căci nu mai crede. Ş’atunci Julietta—printr’o sforţare sufletească care atinge eroismul—temîndu-se ca Gerard, care e zdrobit de durere, să nu se omoare—convinge pe Dora că ea nu a fost răzbunarea lui Gerard, ci că este iubită cu adevărat. Dora, care nu cerea decît a crede, isbucneşte în plîns de bucurie şi pe cînd se azvîrle în braţele lui Gerard, exaltat de fericire—Julietta cade zdrobită de povara şi greutatea eroismului său, iar refugiul va deveni de acum refugiul nenorocitei sale vieţi. Ceva caracteristic în această lucrare, este că interesul se schimbă aproape din act în act. Aşa în primul rînd ne pasionează figura lui Gerard, pe urmă Dora, iar la urmă Julietta. Intriga este redusă la elementele sale cele mai simple, ea serveşte numai pentru a ne înfăţişa coflicte de pasiune, admirabil de bine dezvoltate în general. Este vizibil chiar că autorul cu voinţă nu trage din toate peripeţiile piesei tot ce ele ar putea da, şi că neglijează efectele la care te-ai aştepta mai mult. g. Ca rezumat un succes meritat. Piesa este nervoasă, repede mişcătoare. Ea arrată că autorul posedă simţul exact al lucrărilor dramatice, iar limba este admirabilă. * Interpretarea a întrecut în bine tot ce ne-a dat teatrul Davila pănă acum, şi ne a dat enorm. In primul rînd se cuvine să vorbesc de dra Lucie Sturza ; d-sa s’a relevat aseară cu o faţă nouă a talentului seu şi ne-a fermecat, dar ne a fermecat pe de a întregul. In acest rol al Juliettei, o vedem întăi trufaşă către soţul ei îl acuză, pe urmă o nenorocită femee rănită în liniştea ei, in iubirea ei—înspăimîntată în amorul ei—în aspiraţiunile ei—agresivă pentru apărarea căsniciei sale. Iar la urmă o vedem printr’un act, de înalt eroism, sacrificînd fericirea soţului ei, toată liniştea ei şi lăsînd la o parte amorul propriu, trufia, egoismul, zdrobindu-şi propria fericire, se roagă de amanta soţului ei, să primească ai fi soţie, asigurîndu i astfel fericirea, ce din nesocotinţă nu a ştiut să i-o dea. D ra Sturza a fost perfectă. D-ra Voiculescu ne-a zguduit adine prin temperamentul seu aşa de pasional şi ne simţeam tremurînd împreună cu ea, de zguduirile sufleteşti prin care trecea. D. Davila, a dat rolului lui Gerard interpretarea cea mai exactă şi cea mai justă ; era aşa de natural, aşa de viu, în modul seu de a fi, că aclamaţiunile publicului nu mai conteneau nici în timpul scenelor. O adevărată revelaţiune a fost d. Storin: rolul lui St. Ailan, care era poate cel mai greu din piesă, a fost interpretat de d-sa atît de just, atît de adevărat, şi-a însuşit aşa de bine personagiul, că putem spune fără îndoială, că avem un actor mai mult. Decorurile şi toalete la înălţimea admirabilei interpretări. Şi cînd am reuşit să avem un teatru romînesc atît de perfect, ce ne mai trebue toate trupele străine compuse din umpluturi ? Căci interpretarea de la Teatrul Davila e incomparabil superioară şi mai presus de toate o operă românească care trebue încurajată. 1 București 19 Oct. 1909. Gh. Beldiman. DIN HÎRLAU Privitor la incidentul de la şcoala din Hîrlău, publicăm următoarele în baza dreptului de apărare: In numărul 854, de Duminică, 25 octombrie la rubrica „Informaţiuni“, ziarul Opinia, publică o ştire din Hîrlău „Scandalul de la Şcoala de fete“. Pentru restabilirea adevărului, ştiindu-se că ziarul „Opinia“ este singurul ziar din ţară, în care cineva îşi poate face apararea, vă rog a publica următoarele : Primarul oraşului, nemulţumit că soţia sa a fost mutată la şcoala de fete, a căutat să-şi răzbune pe directoara acelei şcoli. Fără a avea vreo cădere, venea în fiecare zi, intra in cancelarie, fără a saluta pe directoară. Directoara a căutat să evite discuţiuni şi s’a plîns domnului director al şcoalei de băeţi, Toma Zaharia, care a consiliat-o să-i atragă atenţiunea primarului, că trebue să respecte autoritatea. Mercuri dimineaţă, venind primarul, Directoara i-a atras atenţiunea, şi atunci primarul a ultragiat o şi insultat-o cu cuvintele : „Scandalagiţă“ şi că „nu e la locul ei“, de aceia nu se poartă cum trebuie. Directoara a reclamat cazul autorităţilor superioare şi a interzis accesul şcoalei acestui Primar. Iată purul adevăr, şi vă rog să bine voiţi a publica aceste rînduri pentru care vă aduc viile mele mulţumiri. Primiţi, vă rog etc. Eugeniu Clos ofiţer de poliţie (soţul d-nei Directoare al şcoalei de fete) Linus-Ştiinte-Art. Opereta vieneză. P leşărilor fi-e rezervată o foarte plăcută surpriză pentru zilele de 14, 15, 16, 17 şi 18 Noembrie a. c. cînd escelenta trupă de operete din Viena va da 5 reprezentaţiuni la Teatrul Naţional din Iaşi cu Walzertraum Foersler-Caristl, Blitzmaedl („Ştrengăriţă"), pentru prima oară la Iaşi), ’ Dollarprinzessin şi Herb Himmoever. Din această trupă de operetă vieneză fac parte Mila Theren prima subretă de la „Theater an der Wien“, artistă de primul rang care prin veselia ei comunicativă, prin graţia ei cucereşte asistenţa , minunatul prim comic al „Karlteatrului“ Paul Qutman; d-rele F. Schubert şi E. Bijacco prime cîntăreţe la „ Tolksoper“ ; Mizzi Friese distinsa primă cîntăreaţă la „Karltheater11; Olga Winihoop creatoare la Viena a rolului Treska din „Husarii la manevră“ ; d-rele M. Bernard, Olga Clement, d-nii Di Marinski, Fr. Mollick, H. Mandl, P. Olmithl, Lang, toţi primii artişti de la teatrele „an der Wien“, „Harltheater“ şi „Volksoper“ din Viena. Şefi de orchestră : d-nii Oscar Kapp prin „Kappelmeister“ la teatrul „An der Wien“ şi Karl Riedel de la teatrul „An der Wien“. Corul compus din 40 persoane, 20 bărbaţi, 20 femei. Orchestra propie. Costume bogate. Biletele se iau cu asalt la agenţia teatrală „Thalia“ (Maximovici) de ieşenii doritori de a auzi artă în adevăratul înţeles al cuvîntului.* Dl. dr. N. Leon, profesor la facultatea de medicină din Iaşi a publicat şi extras din diverse reviste germane următoarele articole: „Deux bothrio,cephalis monstrueux“ (Centralblatt für Bakheriologie lena), „Ueber eine Missbildung von Dipylidium caninum" (Zoologischer Anzeiger) „Le Simulium columbaeiense de Românie (Centralblatt für Bakteriologie). OPINIA .Ueber eine Missbildung von Hymenolepis“ (Zool Anzeiger). Aceste lucrări sunt făcute în laboratoriul de zoologie al facultății de medicină din Iași. * Tristan Bernard a tradus pentru trupa d-lui Lugné Poe și Suzanne Despres piesa lui Shakepeare: „Antoniu și Cle opatra“.* La Wilmersdorf—Berlin s’a format o asociaţie pentru crearea unui nou teatru după tipul teatrului L’Arronge. * — La Opera mare din Paris s’a pus în repetiţie drama lirică în două acte „La Forêt“ de compozitorul Savard pe un libret de Laurent Tailhade. Autorul muzicei este directorul conservatorului din Lyon. ||| La Paris a murit, în vrîstă de 81 de ani senatorul Piot,cunoscut în istoria Republicei a treia prin alarma dată de dînsul asupra depopulării Franței. El a scris două opere asupra problemei depopulării.* La Bouffes Parisiens s'a reluat piesa lui Maurice Donnay „Lysistrata“. Rolul principal l-a jucat d-na Cora Laparcerie, cunoscută iaşanilor din turneul de anul trecut.♦ Celebrul roman al lui Guy de la Maupassant „Une vie“ —O viaţă—e apărut la „Biblioteca pentru toţi“ a editurii Alcalay. Textul e însoţit de numeroase ilustraţiuni.* Ziarul clerical Coriere d’Italia confirmă acum din nou ştirea că Papa—după însuşi avizul lui Marry del Val—era gata să intervină în favoarea scriitorului Ferrer, dar Maura a făcut să vină întrebarea prea tîrziu. Se poate vedea dlar odată mai mult că d. A. D. Heiban, e mai... catolic decît Papa în chestia lui Ferrer.* vjLegea cenzurei teatrale în Anglia a fost modificată în sensul că autorii pot reprezenta piesele lor, Iară autorizarea prealabilă,însă cenzorul special poate apela la judecata comisiunîi de cenzură în contra directorului teatrului respectiv sau a autorului. * ^Scriitorul german Ronard Fabric, a scris o serie de piese în cîte un act cu titluri şi conţinuturi istorice artistice. Dintre aceste se joacă la Hofburg, în Viena, piesa „Dante Aligheri“ şi la Zurich piesa „Michel Angelo“. * No. 507 al „Bibliotecei pentru toți“ cuprinde: „Descrierea Moldovei“ de Dimitrie Cantemir. E o serie clasică de mare preț și n’ar trebui să lipsească din nici o biblio tecă.+ STRUNA ZILEI GENEROZITATE S’a hotărît a se înzestra laşul cu un nou penitenciar. ZIARELE. Instituția promisă Ne o vor da fără ’ndoială: laşul n’avea pănă astăzi Citadelă liberală. Informaţii □ Primul articol în numărul de mîne al „ Opiniei“ va fi întitulat: „Naţionalismul anarhic al profesorului Cuza* şi semnat de d. Paul Bujor, profesor universitar. Atragem atenţia cetitorilor asupra acelui articol de un osebit interes. „ Afişele care anunţă întrunirea, publică provocată de d. N. Iorga, au fost tipărite în Iaşi, la tipografia Grinberg. S’au cum s’ar zice: întrunire naţionalistă, cu afişe sistem cuşer. □ Eri, luni, avea să aibă loc, în prăvălia dlui Leonida, o întrunire provocată de cei trei studenţi, cari au fost pedepsiţi de Senatul universitar. întrunirea remarca solidarizarea tututuror studenţilor, macar al acelora de la „Solidaritatea“, în scopul de a declara grevă, ca manifestare contra Senatului. întrunirea a fost contramandată, însă unii pretind că ideea grevei n’ar fi găsit răsunet. □ Consiliul de higienă al orașului se va întruni în ziua de 1 Noembrie, în ședință ordinară. . □ Vom publica în numărul viitor, un interesant articol în chestia loviturei pe care epitropii plănuiesc s’o dee pentru nepotizarea clinicei regretatului dr. Botez. □ Eri s’au serbat hramurilebisericilor Sf. Dimitrie Balş, din str. Ştefancel Mare şi Sf. Dimitrie Misai din str. Eternitate. □ Eri s’a oficiat la biserica Sf lui Spiridon, un parastas pentru odihna sufletului defunctului donator Dimitrie Meleghie , iar la Mitropolie s’a oficiat tot un parastas, pentru defuncţii donatori ai Spitalului Sf. Spiridon Dimitrie şi Ecaterina Suceveanu, care au lasat prin testament Mitropoliei în acest scop, suma de 40 de galbeni. □ Biurourile Redacţiei şi administraţiei „Opiniei“, s-au murit de la Sf. Dumitru, în casele din strada Primăriei No. 27, colţ cu strada Ştefan-cel- Mare (în curte). D. General N. Tătărăscu, comandantul corpului IV de armată, s-a reîntors de la Botoşani, unde a fost Vineri şi Sâmbătă în inspecţie. □ Apreciatul oculist—operator, d. dr. C. Miclescu, va pleca la Paris, zilele acestea. D. dr. Miclescu va sta 6 luni în Capitala Franţei în care timp va vizita principalele clinici de boli de ochi, spre a se perfecţiona în arta, în care, de altmintreri, a repurtat mari succese. □l Abia ieri, dupe prînz, s-a hotărît ca d. Iorga să vorbească, într-o întrunire publică, alegătorilor colegiului II de deputaţi din Iaşi. Fericitul eveniment s-a produs, de astă dată, cu dureri şi cu greutate, din cauză, că cei doi arendaşi de săli publice, refuzau categoric, în urma scandalurilor de la ultima întrunire să dea sala. Afirmăm categoric, că prefectul poliţiei, intervenind pentru d. Iorga, arendaşul salei Sidoli a consimţit, în fine, să se lase convins. III Frumosul imobil din Iaşi, strada Romînă 9, pe care administraţia ziarului Dimineaţa la oferit premiu abonaţilor săi, a fost cîştigat ieri, prin tragere la sorţi, de d. dr. Cicerone Segârceanu, din Caracal. D. General Mineiu, inspectorul general al intendenţiei armate, va sosi mîine, în inspecţie în localitate. Q I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei a primit de-a fi preşedintele de onoare al societăţei „Stativele“, înfiinţată de cinele din Botoşani. □ Da la Consiliul de război—Azi Consiliul de război al corpului IV de armată a ţinut şedinţă. Consiliul se compune din dnii Colonel Cruţescu, preşedinte; maiorii Engherliu şi Costăchescu ; Căpitanii Roşeanu şi Şoimariu, membri ; comisar regal d. loc. Gane, grefier d. Poroineanu. Consiliul a judecat şi condemnat la cîte un an închisoare, pe următorii soldaţi: Vorotic Vasile, din reg. 12 Cantemir, pentru faptul de dezertare repetată ; Rusu Gheorghe, din reg. 14 Roman, idem; Orzaciuc Vasile, din reg. 7 roşiori, idem; Stancu Ilie, din reg. 2 roşiori, idem ; Helban Gh. din reg. 27 Bacău, idem; Mihalache I. din 27 Bacău, idem ; Nedelcu Vasile, din reg. Ştefan cel Mare, idem; Pricop Gh. din reg. Ştefan cel Mare, idem şi Portulache Gh. din reg. 7 roşiori, pentru dezertare repetată şi risipire de efecte ale statului. □ Astă noapte a încetat din viaţă în sanatorul Sfta Maria, comerciantul Ioan Sandulachi, din tîrguşorul Copou, bolnav de febră tifoidă. □ Protestai anei studente. —Publicăm cu multă plăcere scrisoarea ce urmează pe care ne-o trimite d-ra Margareta Coşula, studentă a facultăţii de ştiinţă. Scrisoarea tratează despre ultimele scandaluri studenţeşti şi merită să fie citită. Adînc indignată de atitudinea colegilor mei de Universitate faţă de unul din cei mai apreciaţi profesori ai noştri, cred că nu e numai o manifestare personală, ci mă fac interpretul tuturor colegilor şi al colegelor mele, cînd declar, că, sub nici un cuvînt, nu ne vom solidariza la ideia care se agită printre studenţi de a declara grevă generală, ca semn de protestare in contra hotărîrei luate de înaltul Senat Universitar, căci găsim nedemn ca, în numele unei idei atît de înalte şi de sfinte pentru oricare român, ca acea de naţionalism, să se comită fapte ca acelea, petrecute în sala Paştia, cu ocazia întrunirei de protestare pentru Ferrer. Dacă ar fi cunoscut, camarazii mei, mai de aproape activitatea d-lui Bujor, atît pe cîmpul vast al ştiinţei, cît şi în domeniul chestiunilor sociale, atît de complexe, sunt foarte sigură, că nu l’ar fi acuzat niciodată de idei anti-patriotice şi n’ar fi luat atitudinea atît de supărătoare, care ne face, pe noi studenţi ai aceleaşi facultăţi, însufleţiţi de aceleaşi idealuri şi de tot atît de mare dragoste de neam, ca în ocaziunea aceasta să nu putem face cauză comună cu ei. Deşi nu suntem decît un număr foarte neînsemnat de studenţi şi deşi personalitatea profesorului nostru este deja o personalitate prea marcantă, pentru a avea nevoe de apărarea noastră, am găsit că e o datorie din cele mai sfinte de a protesta în contra acelora, cari, din motive necunoscute nouă îl atacă în mod atît de nedrept şi de neîntemeiat, şi a nu ne alia la hotărîrea ce vor lua-o. Las, de redactor, la apreciarea dvs, dacă această scrisoare trebue sau nu publicată şi odată cu mulţumirile mele, primiţi vă rog, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. Margareta Coşula Studentă a facultăţei ele Ştiinţii Din Bîrlad ni se scrie, că alaltăeri noaptea un mare incendiu a isbucnit în comuna Popeşti, judeţul Tutova, distrugînd cu desăvîrşire fabrica de cherestea a d-lui Sender Berenfeld. Pagubele cauzate sunt de 25.000 lei. Din ce împrejurări a luat naştere focul, nu se ştie. S’a orînduit o anchetă. □ O operaţie interesantă.— La spitalul israelit s’a executat zilele trecute, o operaţie interesantă care a pus în valoare o metodă a unui chirurg Romín. Unui bătrîn atins de o cangrenă a membrului inferior, i s’a făcut o amputaţiune deasupra genunchiului. Arterele fiind astupate, nici o picătură de sînge nu a curs şi cărnurile rămăsese palide şi fără viaţă; atunci profesorul Juvara a practicat destuparea arterelor (cateterismul lor) după metoda indicată de un maistru al chirurgiei române, bătrînul profesor Severeanu, metodă cunoscută în ştiinţă sub numele de Cateterismul arterilor al lui Severeanu. Imediat sîngele a ţişnit cu putere, cărnurile s’au împurpurat şi, cusute, bolnavul s’a vindecat în cîteva zile. După directorul „Mişcărei“ aceasta ar fi o operaţie fantezistă şi acelaş bolnav, tratat de un medic modest, stăpîn pe el şi cinstit, chiar întru toate, ar fi murit liniştit, divers . — In comana Cotnari s’a ivit epidemia de scarlatină.