Opinia, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 1125-1149)

1910-10-01 / nr. 1125

neşte între ei. Toate serviciile se fac de către copii, afară de bucate. Băeţii fac ghetele fetelor, iar aceste cârpesc hai­nele băeţilor. Afară de acestea, fetele spală, calcă şi coasă lenturile şi hainele tuturor, iar băeţii fac grădinărie. Copiii sunt veseli, deschişi şi ne primesc cu multă prietenie. Rămaseră foarte încân­taţi că privirăm la teatrul pe care îl organizară câţi­va din ei. Orfelinatul fu fondat în Decembre 1895 şi la început avu numai 4 copii, dar astă­zi Administraţia se vede silită să respingă mulţi copii din pricină de lipsă de spaţiu. Pentru fie­care orfan, comuna de unde este, plăteşte 25 fr. lunar, restul pune institutul ale cărui fonduri se compun din subsidiile so­cietăţilor de liberă cugetare şi din do­naţiile particulare. Orfelinatul raţionalist nu este o in­stituţie de bine­facere, isvorât dintr’un sentiment religios, ci din acela al da­toriei făţă de desmoşteniţii soartei, că­tre care societatea n’a ştiut să fie dreaptă. . . El este deci rezultatul unei concepţii I superioare asupra dreptăţii şi a respon-­­ sabilităţii sociale, isvorât mai cu seamă I din ştiinţa modernă. Personalul didactic se compune din­­ 3 institutoare şi învăţământul se îm-­ parte în 4 perioade: grădina de co-­­ pil (3—6 ani ; şcoala primară propriu I zisă (6—8 ani); şcoala primară superi• I oară (8—14 ani ; şcoala profesională I (14—16). Numai cele dintăi 3 sunt rea- I lizate până acum. Administraţia se în- [ grijeşte singură pentru plasarea absol-­ venţdor pe la alte şcoli, sau la meseri­e ori la negoţ, după aptitudinile fie că- I ruia. In ceia ce priveşte programa se ur- I mează acea a statului, cu deosebire că învăţămîntul este cu desăvârşire laic şi predat după nişte metoade cu totul ra­ţionale. Lucrul manual însoţeşte ori­ce lucrare intelectuală. Demn încă de observat, este metoda după care se face educaţia morală. A­ceasta se face în mod cu totul natural, de la sine, fără regale şi fără pedepse. Aceasta însă nu vrea să zici că copiii sunt lasaţi la voia lor, în prada pasi­unilor sau a instinctelor cari nu pot fi bune totdeauna. Dar rolul învăţătoru­lui se reduce aici la o conducere dis­cretă, lucru ce nu e greu pentru cine cunoaşte perfect copilul, atât din punct de vedere fizic cât şi din cel mintal, sufletesc. Fie­care copil posedă un fond de pasiune sau de sentimente bune sau rele. Printr-o disciplină recunoscută de bună voe de către copii şi bazându-se pe respectul demnităţii lor, pe senti­mentul lor de dreptate, pe spiritul lor de curiozitate şi mai ales pe iubirea lor de viaţă, învăţătorii cearcă să canalizeze sentimentele sau pasiunile cele rele. Pedepsele nu sunt de­cât mijloace ex­treme şi nu se recurge la ele de­cât cu consimţimântul camarazilor şi al vi­novatului. Orfelinatul a realizat un triplu scop: el a aclimatizat în coeducaţia sexelor, care micşorează frivolitatea fetelor, as­primea băeţilor şi depărtează ori­ce gîn­­duri necuviincioase ; el a aratat că mo­­rala independentă dă rezultate bune; el a introdus în învăţămîntul primar, ele­­mentul cu adevarat ştiinţific, a cărui im­portanţă se simte după şcoală. Orfelinatul raţionalist este o familie care realizază în acelaş timp şi acţiu­nea şcoalei. C. V. Buţursanu. Institutor Da închiriat A­leea Principesa Maria , unul compus din 4 odăi şi altul din 5 odăi, cu a­­tauanse. LICENŢIAT­E LITERE — PROFESOR LA STAT -dispunînd de cîte­va ore libere, doreşte să dea lecţiuni particulare de curs pri­mar şi secundar (partea literară). Re­ferinţe excelente. A se adresa la ziar supt „Profesor“ De închiriat sf. Sava No. 16 şi 18, compuse din cite 7 odăi şi bucătărie şi atenante şi sepa­­rate fie­­care apartament. Profesor special de Franceză, germană, latină, prepa­rator , exersat de curs primar şi se­cundar. V.Emil Profesor Str. Sf. Theodor 36. Da închiriat st..23 .“­; două apartamente compuse din cite 4 odăi şi atenantele necesare în strada Colonel Langa 13. A se adresa d-lui Căpitan Dr. Veisa. De închiriat în str. Păcurari 111, 2 apartamente compuse din cite 3 odăi, antreu, bucătărie, şopron şi piv­niţă, 2 ateliere cu odăile şi şoproanele lor. Adresa Proprietar, M. Verzoatti. Str. Sf. Teodor 36 Mtasaat­ gm STRUNA ZILEI ROZĂTOARELE STÎRPITE Guvernul portugal a prevenit pe iezuiţi cfi, dacă nu vor să ia­să,—­mînăstirile vor fi atacate cu tunurile. Mijloc vechiu,—din cale-afară Cunoscut în ori­ce loc : Vrei ca șoarecii să piară ? Moarei cată să-i dai foc. OPIN­IA «uniiiiiiwiniiii»iiiiii»'iiiiwf*niiinimiiimihhiiiii u m iiiiiiiiiihii m ...im inn iMiiim iii 11 11 ...... mh mum 'im ........... n 11 iiiiimiiiiiihiiiiiiiiijiiiiwiiiíiéiiiiiiiiot^ Oronica bisericească De cîtă­va vreme se semnalează în­­ diferite localităţi din ţară — Bucureşti, I Vorniceni (Dorohoi), Jegălia (Ialomiţa) I etc. — apariţiunea unei secte religioase a „Adventiştilor sau pocăiţilor“ (cum îşi zic ei), care de fapt exista mai de mult în ţara noastră, dar în o stare latentă. Acum insă se face o propagandă mai pe faţă de către adepţii acestei secte, în cit au alarmat autorităţile bisericeşti I şi lumeşti. Chiar Mitropolitul Moldovei în Sinoe I şi în Consistoriul superior bisericesc a­u relevat apariţia şi răspîndirea învăţă- I turilor acestei secte, — învăţături cari I de ar prinde în ţara noastră sunt [ foarte primejdioase religiei de Stat şi I chiar însuşi Statului. Iată principalele învăţături ale sectei: 1) . Resping ierarhia bisericească. Pre- I­oţii nu mai au pe Duhul Sfint, li-a ex- I pirat mandatul. Sunt nişte hoţi şi min- I cinoşi, una zic şi alta fac, nu sunt decit [ slugi ale Statului şi nu ale lui Hristos. I Ori­care adventist poate oficia serviciul I preoţesc. 2) . Biserica şi icoanele nu valorează I nimic şi Casele lor pot fi şi case de I rugăciuni. 3) . Sf. Leturghie nu-i nimica, de­oare I ce nu se mai face aşa cum trebuie. 4) . Trebue a se reboteza din nou. 5) . Morţii îi îngroapă singuri fără preot. 6}. Nu poate fi alt rege, de cît Hristos. 7) . Ori­ce organizaţie de Stat e con- I trară evangheliei, şi nu poate fi altă I lege de cît Evanghelia, iar Statul tre- I bue să se conducă după ea, şi nu după I Constituţie. 8) . Nu se cade creştinului să facă ar* I mată, căci nici Hristos n’a făcut armată. 9) . Trebue a serba Sîmbăta in locul I Duminicei. 10) . Creştinul să nu minînce carne I de porc. 11) . Averea trebue să fie în comun. I căci Dumnezeu a dat la toţi stăpînirea I pămîntului ; nu a făcut pe unii stăpî- I nitori şi pe alţii robi, numai să mun ■ cească. I 12), şi altele multe încă. Dar ceea ce’i mai straniu în această I chestie religioasă este că se aude ci I Mitropolitul Moldovei a cerut ministeru­­ lui Cultelor să dea în judecată pe ad I ventiştii din Vorniceni (Dorohoiu), pe I baza art. 181 din­­c. penal. Iar acei din I Jegălia (Ialomiţa) au şi fost daţi şi să- I rîţi pe la judecată de cătră jandarmii I satului, cum spune ziarul „Dimineaţa“ I din zilele acestea. Ici jandarmul, colo Mi- I tropotitul! Iar pe de altă parte Constituţia prin I articolul 21 garantează libertatea con- I ştiinţei şi deci credem că justiţia va ţine o samă înainte de toate de prescrisele Con- I stituţiei. I Chiar dacă se vor armoniza legile pe- I nale cu Constituţia, credem că pe acea- I stă cale de represiune nu se va ajunge I la nici un rezultat. Ba mai mult I încă, istoria bisericei ne arată că per­­j I secuţiile religioase au făcut pe oameni ■ I îndărătnici în credinţa lor, fanatici, chiar I martiri. . I In Rusia, secta Rascolnicilor sau a I schismaticilor cu foarte multe şi va­­­riate fracţiuni — din cari fac parte I scopiţii, lipovenii şi alte fracţiuni din­­ Dobrogea de la noi — la început perse­■ cutaţi pe ierarhia bisericească şi guver­nul rusesc, ei mai mult s’au răspîndit şi exilaţi apoi, au preferat drumul exi­­­lului spre alte ţări, — bună­oară şi la ■ noi — de­cît să se lepede de credinţa lor. De aceea credem mai ales acum la­­ început cînd primejdia încă nu i aşa­­ de mare şi adventiştii sunt puţini — îi loc de represiune cu persecuţii şi dări ’ în judecată, — mai bine, mai just,ma prudent ar fi să se trimeată in acel­ localităţi misionari, teologi culţi , eloquenţi, care cu Evanghelia în mini­­ şi prin răspîndire de scrieri adhoc, şi­­ le arate advenţilor şi demonstreze ră­tăcirea, şi abaterea lor de la adevărat. '• credinţă. Aşa a procedat în urmă ierarhia bi­s­­sericească cu guvernul rusesc faţă d schismaticii de acolo şi a reuşit în part de a-i readuce la biserica adevărată. Dar la noi în Biserică toate merg a acum anapoda, fiind lipsite de o direcţi sănătoasă şi solidă. In Moldova Mitropolitul, iar în Mun ■i tenia jandarmul cu măsurile lor de re­­­presiune, în loc de a-i nimici şi impu­ţină pe adventişti credem că mai mul­t îi vor îndărătnici şi înmulţi 1 ■ ■ ■ £itczz-$liinlo-(Slzla Bucureştil tac.—In „Berliner Tage­blatt“ sosit aseară se rezumă telegrafic impresiile pe cari le-a adus colaborato­rul—călător al ziarului „Matin“ din „pe­ninsula balcanică“ : „...La Bucureşti găsesc numai jenă şi tăcere. Lumea e jenată, pentru că s’a dat pe faţă (prin „Matin“ N. Red.) un plan care se credea bine ascuns şi lu­mea tace,—pentru că nu se poate vor­bi fără permisiune. Ce spectacol / O ţeară franţuzită, un popor care a trăit numai din idei fran­ţuzeşti. Ziare cari in 1870 apăreau în cadre de doliu—şi toate aceste sunt a­­cum date pe mina Germaniei prin vro­inţa unui Hohenzollern ! Cum ar putea vorbi aceşti miniştri ! Ca să explice alianţa lor cu acea Turcie şubredă, minată de lovituri lăun­trice, ar trebui să dea pe faţă alte ali­anţe cari îndreptăţesc pe aceasta din urmă. Această nu se cuvine s’o facă—şi tac­ In timp ce abundă în dezminţiri că­tră diplomaţii de încredere, ei nu îndrăz­nesc să spună ceva precis—ziariştilor. Şi această nehotărire, această hezitare înaintea ori­cării afirmări, au dumerit o­­pinia publică in Rominia. Nimeni nu se mai indoeşte că alianţa cu Turcia e un fapt ■îndeplinit După ce-şi arată impresiunile din cer­curile diplomatice ale Constantinopolului, corespondentul încheie:­­ programul tinerilor turci îl văd lă­murit: România se apără contra Bulga­riei, Germania contra Europei, iar banii francezi le servesc ca să se menţină şi să crească“. Fridthjof Nansen a ţinut la „Societa­tea Ştiinţelor“ din Christiania o confe­rinţă cu subiectul: „Cine a descoperit America“. In Norvegia se susţine pe baza unei legende că descoperitorul ar fi islandezul Lefi Erikson, care a trăit cu 500 ani înaintea lui Columb. Nansen a redus credinţa această la o fabulă, ceea ce a provocat nemulţumiri serioase în auditoriu. E curios că exploratorul polului, Nan­sen a trebuit să facă faţă de Norvegie­ni această... descoperire, după atîtea secole !* Cu ocazia marilor serbări iubilare u­­niversitatea din Berlin a fost înzestrată cu o nouă aulă. Celor prezenţi a serbări li s’au distri­buit spre amintiri, un facsimil reprezen­­tind „lista cursurilor şi prelegerilor pen­tru primul septettru al anului 1810—11. * O parte din oaspeţii Berlinului, veniţi pentru serbările iubilare, vor asista la o reprezentaţie de gală dată în onoarea lor cu premier tragedie „Giordano Bruno“ de Borngräber. Iată un spectacol care nu va face bu­nă impresie la... Vatican. I La conferinţa oficială a „invăţămîntu- I lui progresist geman“ ţinut la Breslau I în prezenţa autortăţilor, profesorul dr. I Harttung şi-a dezvoltat referatul asupra I „Instrucţiunii sexul« în şcoli propunînd I şi arătînd că : 1) . O instruire a tineretului în ches­­­­tiuni sexuale e o necesitate urgentă. 2) . Cu deosebin în cursul secundar | cursurile respective vor fi ţinute de că­­­­tră medici. | 3). Nu e de tanat vr’o primejdie de | excitare in auditiv, dacă cursurile se | fac de cătră oameni pricepuţi. 4). Se vor desvolta şi chestiunile de | sport, de gimnastică spirituală și cor­­­­porală ca măsuri de fază contra irita- | fiilor sexuale. I * Marele fizician amercan Edison a fâ­­­­cut de curînd confesiune unui ziarist din | Newyork. Dar confesiuni fără legătură | cu vr’o confesiune. Din contra, s a de­­­­clarat ateist, întru cît n crede de loc | într o viață pe lumea celaltă, nici intr’o | nemurire a sufletului. | „Omul—a zis Edison—e o alcătuire | din infinit de multe celle, precum un | oraș e un total de muli indivizi. Va | merge oare Newyorkul incer ? De si­­­­gur că nu. Oamenii a pars nu vor mer | ge nici ei. De ce am crde mai mult | intr’o supraveţuire a func­unilor cere­­ brale decit intr’o supraveţire a... plă­­| cilor mele fonografice ? C şi acestea, | crierul nu e de cît un aprat de înre­­| gistrare. Puterea cu care s execută a­­­­ceasta operațiune nu diferă mult de cea | electrică. Dar ori cari ar i esența ei, | acea putere nu e nemuritore, de­oare­­ ce e legată numai de matria omului . viu.“ * | A apărut „Arhiva“ No. 7 pe Sep­­­ |­tembrie 1910 cu următorul sutar : ■ | Eufrosina Simionescu.—Spa Kova- I­levski, Em. Grigorovitza.—Dicţionarul ' I Geografic al Bucovinei şi etica d-lui­­­ VI. Mironescu (sfrşit) Eugen '.event.— I Cintec.—Cugetare (versuri).—I' A. Bog­ I dan.—O femee de treabă (nuveă).--La­ I­dislau Thot.—Studii Penitenciar-Teo­ I­dor T. Burada.—Teatrul în Moldova II (Stagiunea 1865—1866).—Arh. Narcis­­ Creţulescu.—Documentele M-rii Neamțu­­ (Noul Neamț din Basarabia, 1429-1593) | Dări de samă.—Dimitrie G. Loninescu. L’impöt progresdf en théorie et en pra­­tiqua par Ewdinn A. Seligmaa. * A aparut „Arta“ No. 7 pe Septembre 1910 cu următorul sumar : Eduard Caudella.—Progresul muzicei și al teatrului la noi (Titus Cerne). A. I. Atanasiu.—Scrisori din corespunden­­a lui Asaki cătră Panaiteanu (1845— 1846. Arta Rominal—loan Creangă. A. 3. A.—Mănăstirea Cozia. N. N. T.—Jur­nalul unui pictor. Al Aurescu.—Orcixe­­tra Conservatorului de muzică din Iași D-na Maria dr. Buteanu.—Arta în ra­port cu natura. Ada—Cronici , deputa­­ți de Tony. De la Belle-Arte. Modifi­carea regulamentului școalei de arte fumoase. Numire. Peisajul V. Ravici. Coperta. Ilustraţiuni. Celeste Fabio. — Ioan Creangă (Medalion). Preotul V. Damian —Maica Domnului. V. Ravici —Pe ma­lul Oltului (Aquarelă). Monumente isto­rice.—Mănăstirea Cozia. Secta adventiştilor sau IV M­itropolitul și jandarmul Ezechil ■ * « INFORMAŢII □ Aducem la cunoştinţa amicilor noştri politici, că după art. 6 din legea pentru întocmirea listelor elec­torale, epoca înscrierilor, cum şi a con­testaţiilor ce ar fi de făcut în contra acelor rămaşi înscrişi pe nedrept, se termină la 30 octombrie a. c. Dat fiind timpul scurt ce a mai rămas pînă la acea­stă dată, rugăm stăruitor pe prietenii noştri, cari încă nu s’au înscris, de a introduce din timp cererile lor de înscriere la Pri­mul-preşedinte tribunalului de Iaşi. Facem cunoscut, că pentru orice informaţiuni şi lucrare în această materie, vor avea la dispoziţie con­cursul absolut gratuit al d-lui avocat Lascar Antoniu, la biuroul d-sale din strada Anastasie Panu No. 4 şi avocat C. Simionescu, strada Lascar Catargi. □ Ni se comunică din Capitala că în cercurile guvernamentale, se afirmă că d M. Orleanu, ministrul industriei şi al comerţului, îşi va da demisia chiar zilele acestea. (­ D. ministru Haret nu se va duce mâine la Botoşani, pentru a lua parte la jubileul de 50 de ani al şcoalei de fete No. 1, după cum se anunţase. D-sa a delegat pe d. Halija, inspector general, ca să-l reprezinte, la această serbare.­­­r. prof. dr. I. Cantacuzino, a ple­cat Marţi pe linia Prutului spre a in­specta punctele de intrare în ţară des­pre Rusia şi paza militară de la Prut, M­i se scrie că d. general Ave­rescu, fostul ministru de război, co­mandantul diviziei I, a fost victima u­nui accident în timpul manevrelor. Trecând călare peste o mică treci toare, aceasta s’a prăbuşit, iar genera­lul a căzut cu calul, lovindu-se la coasti . S’a aprobat ca actuala stradă Goli să poarte numele pe viitor, de strad Cuza-Vodă. (J In ziua de 7 Octombrie se va ţi­nea în localitate, o conferenţă a revi­zorilor şcolari şi protoereilor din cir­cumscripţia Iaşi, la care va lua parte şi d. Haliţă, inspector şcolar. Conferenţa va fi prezidată de I. P. S S. Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei. Scopul conferenţei e ca să se stabi­lească mijloacele prin care atît preoţii cit şi învăţătorii să fie îndemnaţi să lucreze pentru luminarea sătenilor. D la ziua de 2 Noembrie c., M. M L. L. Regele şi Regina îşi vor sărbători 41 aniversare de la căsătoria lor. @ Mişcarea în armată, pe care am anunţat-o se va face pe ziua de 16 Oc­tombrie. Această mişcare va cuprinde mai multe schimbări în comandamentele superioare, precum şi mutări ia toate armele. □ Se zice că s’a revenit asupra trans­ferărei d-lui inginer Teodorescu, direc­torul fabricei de tutun din localitate la Bucureşti. Q Soldatul Gh. Hraiţă, din regimen­tul Ştefan-cel-Mare No. 13, care fusese de pază la frontieră, ori pe cînd voia să treacă Prutul înnot, în dreptul Pri­sacanilor, s’a înecat. □ Un incendiu a distrus astă-noapte casele locuitorului C. Niculi, din co­muna Bivolari. Focul a fost pus. □ Miine se va întruni la școala de Belle-Arte, comisiunea compusă din d-nii : St. Sihleanu, M. Carp, sculptorii Stork şi Strîmbulescu, pentru a cerceta lucrările d-lui Bălăcescu, care urmează a fi numit definitiv la catedra sa de sculptură. □ Normalistul N. Munteanu a fi numit învăţător la şcoala din Sân Sculeni. Q Miine se va începe revaccinat copiilor din şcoalele primare. □ Trupa colonelului Clarke va re­prezenta o piesă pe pînza cinematogra­fului Paihé-Fréres din sala Circului Si­­doli, în noul său program de miiie Vi­neri 1 Octombrie. In luptă cu Pieile-ro­­şii ale Americei de Nord este titlul a­­cestui sunet şi se desfăşoară pe platou­rile şi în pădurile Coloradei (America de Nord). Rămaşi în număr foarte mic, indige­nii Americei de Nord — aşa zişii In­­diani — nu se mai găsesc­­de­cit în unele părţi nelocuite de Europeni şi se mai văd în circuri unde se produc în diferite exerciţii ecvestre etc. Clarke, un colonel în retragere, călătoreşte cu o trupă de asemenea băştinaşi ameri­cani şi ceea ce Cinematograful arată pe pînza este o înregistrare fidelă a u­­nei piese jucată de această trupă de Piei­ roşii. E un program cu totul nou, care în­cepe Vineri 1 Oct. cuprinde frumuseţi de sujete printre cari . Max Linder a greşit adresa, scenetă comică plăsmuită şi jucată de drăguţul actor de la O­­lympia din Paris. — Miliardarul, scene com­ico-dramatice. — Moravuri şi obi­ceiuri în Madagascar (Africa), şeful u­­nui trib, lupte, femeile, bărbaţii, etc. — Directorul Circului, asasinat etc. etc. Se aduce la cunoştinţă că două programe se reprezintă săptămînal, cu toate noutăţile casei Pattie Freres, întercalîndu-se şi fabricatele caselor străine, bine­înţeles numai cele reu­şite. Primul program nou se repre­­zintă în fie­care Joi şi Vineri, al doilea program nou în fie­care Sîm­­bătă şi Duminecă. Matineurile urmează regulat în fie­care Sîmbătă şi Duminecă—4 ora ziua —cu preţuri reduse. □ Comisiunea pentru cercetarea a­­pelurilor fiscale, va începe miine ope­raţiunile. Comisiunea se compune din : primul preşedinte al tribunalului, d. dr. Iuliano, din partea judeţului şi N. Pompilian, din partea administraţiei financiare. □ Lapte dulce zilnic proaspăt, se gă­seşte la debitul fermelor Bădareu et Dr. Manolescu, cu 35 bani litrul. De asemene zilnic iaurt proaspăt 20 bani castronul. □ universitare.­ La facultatea de ştiinţă examenele parţiale vor începe la 15 octombrie. S-au înscris următorii can­didaţi : Mineralogie : d. Eiena Malaxa şi dom­nii Gheorghe Fiorea, Mihail Vîntu, B. Feldstein şi Dimitrie Gheorghiu. Fisiologie şi morfologie : d. Nicolae Cos­­movici. Botanica­­. D. Ştefan Buzdugan, Cons­tantin Antonovici, Mihail David. Geologie: Ştefan Buzdugan, G. Bo­­tezatu, Antonovici Constantin şi Petre­­scu C. La chimia analitică: d-nii Popescu loan, M. K­. Popescu Vasile, M. I. Descriptiva : Popescu V. El. mecanică: Ştefan Cociorva. Calcul diferenţial pentru fenomene chi­mice şi naturale : Bălănescu V., Cociova V., Popescu V., Columb D., Columb N. Algebra superioară : V. Popescu. Căldură şi electricitate : Ion Popescu, Ionescu Anton, Columb N. Acustică-Optică­­ Wexler H. şi Ionescu Gheorghe. Chimie minerală : Popescu A., Petru Popescu şi Columb Dim­irie. Chimie agricolă: d-ra Ruxanda Leu, Elena Malaxa, H. Wexler. Chimie organică : Mihail Vîntu, d rele Elena Malaxa şi Ruxanda Leu,­Const. Botez, B. Feldstein, E. Sebastian Gh. Gheorghiu şi Alexa Ene. Mecanica I şi NI: I. Popescu şi Şte­fan Procopiu. Calcul diferenţial şi integral pentru ma­tematici: Popescu Ioan, Gh. Botez, Mi­hail Lucas, loan Blanariu. Examenele la d. prof. Dragomir Hur­­muzescu se vor ţine la 21 octombrie şi anume: loan Popescu, Ionescu Ant. şi N. Columb. Acustică şi optică: Ionescu Gh., Vex­ter H. Examenele de chimie minerală, se vor ţine la 25 octombrie. S-au înscris can­didaţi d-nii An. Ionescu, Petru Popescu şi D. Columb. □ D. N. Gheorghiu, actualul verifi­cator la pimărie, a fost numit ajutor comptabi, în locul defunctului N. Tiro­­novics ; d. C. Faur, ţiitor de scripte, a fost numit verificator, d. I. M. Duca, perceptor la hală, a fost numit ţiitor de script®; d. I. Cokesy a fost reintregrat în funcţia de perceptor de hală. □ I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei şi Sucevei, s’a reîntors azi dimineaţă în localitate. DIVERSS — Au fost aduşi şi internaţi la ospi­ciul de alienaţi de la Socola : Const. P. Dobriţoiu din Broscoieţi , Elena I. Goiţă din Săveni, Domnica T. Hriţcu din Ştiubeeni şi Catinca Itcov din Zvo­­rîştea, toţi din judeţul Dorohoi. — D-ra Eliea Erimia a fost numită învăţătoare suplinitoare la şcoala din O­­soi, jud. Suceava. D. E. Capaniscu a fost numit învățător la Uncești, județul Suceava.

Next