Opinia, august 1913 (Anul 10, nr. 1949-1974)

1913-08-01 / nr. 1949

I­V Trei cazuri de holeră in Capitală.­Cum se va efectua demobilizarea Interview cu d. Take Ionescu Acţiunea României desinteresată.—Opera înfăptuită.­ Se va revizui tratatul. Intervenţia Austro-Rusă.—Va dura Pacea ?—România şi tratatul din Bucureşti.—Situaţia internă. Frankfurt a. M. 30 Iulie. — Corespondentul din Bucureşti al lui „Frankfurter Zeitung“ a obţinut de la d. Take Ionescu un interview al cărui conţinut este următorul : Acţiunea României n’a fost egoistă Corespondentul marelui ziar german a întrebat : — Sunt persoane în Europa, cari încă nu-şi dau bine seama de acţiunea Romîniei şi cred că dînsa a profitat de slăbiciunea Bulgariei pentru a intra în scenă cu scopul egoist de a căpăta Turtukaia, Balcik... D. Take Ionescu a respuns : — Absolut inexact. Foarte sincer afirm că dacă se va studia şi ca şi activitatea diploma­tică a Romîniei de la formarea cabinetului actual pînă azi, se va vedea că Romînia nici un mo­ment nu şi-a separat interesele ei de marile interese europene, cu cari sa simţit şi se simte so­lidară. , România nu a împins la rezboiul dintre foştii aliaţi şi într’adins a rezistat la ispitele cari ii veneau din toate părţile, tocmai pentru ca acţiunea ei să nu încurajeze pe vre­una din părţi şi să le facă intransigente. Cind am simţit că Bulgaria era pe cale de a prefera rezboiul, arbitragiului, am comunicat puterilor hotărîrea noastră că dacă este rezboi vom întră în acţiune. Noi nădăjduiam prin aceasta să contribuim la evitarea războiului. D-ta ştii că in ajunul zilei in care am avut cunoştinţă de telegrama Ţarului, din ordinul Regelui, am scris din Constanţa primului-ministru că ideia de mobilizare este aprobată şi că a doua zi să se dea ordin de mobilizare la 3 corpuri de armată. Atunci încă războiul nu era sigur şi mai puţin soarta lui. Cînd mai tîrziu noi am dat ordinul de mobilizare credinţa generală era că Bulga­ria va eşi victorioasă. România lucrînd cum a lucrat, lua riscuri, de­şi achiziţionarea liniei Turtukaia—Balcik îi era asigurată. Restul se cunoaşte prea bine. Dificultăţile conferinţei Corespondentul a mai întrebat: — Fost-au oare dificultăţi în decursul tratativelor ? La care d. Take Ionescu a răspuns : — Evident că da. Aliaţii voiau în mod firesc să profite de victorie şi interesul unei păci durabile era ca acest profit să fie cît mai redus. Romînia avea rolul delicat de a fi şi beligerant şi mediator. Trebuia să aducă moderaţie în cercurile aliaţilor, fără a produce nici la ei bănuiala, nici la Bulgari credinţa că Romînia abuzează de situaţia ei hotărîtoare. Noi am făcut tot ce am putut, fireşte mai mult de­cît ştie sau va şti vre­odată publicul. Un exemplu : Aliaţii veniseră în Bucureşti cu ideia de a cere o despăgubire de războiu. Graţie nouă această cerere a fost transformată într’o simplă despăgubire reciprocă pentru victimele actelor de războiu neadmise, şi la sfîrşit şi aceasta a fost părăsită. Pacea de la Bucureşti singura posibilă — Dar despre pacea încheiată, ce credeţi ? — Pacea, care s’a încheiat aci la Bucureşti este rezultatul atîtor împrejurări, în­cît nu putea fi mai perfectă de cît celelalte creaţii omeneşti. Afirm însă că e singura posibilă, date fiind împrejurările. Nădăjduiesc că lecţia pe care au primit-o toţi dela adevărata tragedie care s’a jucat în Balcani, va face mai mult chiar de­cît tratatul din Bucureşti pentru menţi­nerea mai largă a stărei de pace. Chestia revizuire! — Credeţi oare că pacea di Bucureşti va fi revizuită cum pretind unii ? — Pacea de Bucureşti nu va fi revizuită. Convingerea mea e că va rămîne aşa cum s’a încheiat. Principiul adevărat de drept pu­blic european ar fi fost că ceia ce s’a hotărît prin tratatul de Paris la 1856 şi prin tratatul de Berlin la 1878, nu se poate schimba de­cît tot cu asentimentul marilor puteri, Turcia din Europa fiind sub un alt regim de drept de­cît statele cu o suveranitate complectă. Am susţi­nut în mai multe rînduri această teză. Puterile cele mari însă, s’au depărtat dela dînsa. Anexarea Bosniei şi Hertzegovinei, care era de altfel o consecinţă firească a ocupărei ei, s’a făcut printr’un act unilateral, care doar de formă a fost adus la cunoştinţa celorlalte mari puteri. Tot aşa cu unirea Rumeliei, discutată cu Bulgaria, etc. Chiar acum în urmă Marile Puteri au luat o parte mai mult lăturalnică de­cît directă la tratatul de pace între Turcia şi statele creştine. Or, dacă despre dominaţiunea turcească s’a putut hotărî, de către interesaţii singuri, ne­cum despre împărţirea între ei a teritoriilor cîştigate de dînşii definitiv de la Turci! Intervenţia Austriei şi Rusiei — Dar Austria şi Rusia au făcut cunoscutele comunicări? — Aceste comunicări exprimă dorinţele a două mari puteri pornite din gîndul ca Bul­garia care a făcut aşa mari sacrificii în răsboiul contra Turciei să nu sufere prea mult. Ele pot servi admirabil pentru calmarea opiniei publice bulgare şi alinarea decepţiilor ei fereşti. Dar un mijloc real prin care aceste două mari puteri să poată ajunge la revizuirea tratatului, nu prea văd, şi nici nu cred că’şi vor da osteneală să’l găsească ele. Marile puteri cari do­resc să aducă servicii Bulgariei, ar avea altceva de făcut înainte de toate. Să facă să se restituie Bulgariei fruntaria dinspre Turcia. Fără unanimitatea puterilor nici nu se poate a­­junge la vre-o revizuire teoretică, și cu unanimitatea puterilor încă trecerea dela teorie la practică ar intîmpina foarte mari greutăţi. In tot cazul vă exprim o părere personală. Efectele tratatului In viitor — Dar ce credeţi despre durata şi efectele tratatului în viitor ? — Ca unul care am lucrat la încheierea tratatului pe care Tam­ iscălit azi, sunt dator să cred şi să sper în durata lui. Insă nu -mi ascund că în urma tratatului de Bucureşti, sau se va ajunge la o concordanţă mai de aproape a intereselor statelor balcanice, sau din potrivă rivalităţi latente vor provoca mai curînd sau mai tîrziu un nou răsboiu. Cine vrea pace în Balcani, trebuie să vrea şi o legătură mai strînsă între statele din Balcani. Ce forma ar pu­tea lua asemenea legături, asta vremea o va spune, dacă bine­înţeles, curentul favorabil li­nei asemenea legătură, se va desvolta în aceste ţări eminamente democratice, în care nimic nu se poate face fără asentimentul naţiunilor. România şi pacea — Dar pentru România, pacea îi satisfăcătoare ? — Evident că da, România nu numai că a cîştigat frontiera necesară dar fără ostentaţie * şi fără exagerări şi-a luat luat locul care li se cuvine în politica sud-estului Europei. Opiniunea publică din ţară simte acest lucru. Ea este foarte mulţumită deşi rolul pe care România o ia astăzi este plin de răspunderi şi greutăţi. Misiunile istorice trebuesc înde­plinite, ori cum­ ar fi greutăţile. Dar politica internă ?­­— Cum credeţi însă că se va desfăşura politica internă acum după încheierea păcei ? De o Octombrie 1912 politica internă a fost suprimată în România. Ea nu va reînvia de­cît prin Noembrie 1913 şi atunci neaparat vor trebui să se producă evenimente de poli­tică internă, în raport cu importanţa evenimentelor de politica externă cari s’au întîmplat. — Reforme mari interne. Desvoltări de programe ale partidelor, cu tendinţe evidente spre stînga. Şi ca să trec dela lucrurile mari la cele mici, se va pune şi o problemă de partid, şi anu­me se va căuta pulsul colaborărei, căci după temperatura care­­ se va găsi la Noembrie, se vor putea face şi profeţii de politică de partid. Pe mine însă în acest moment nimic din po­litica de partid nu mă preocupă, nici nu mă interesează. Mă gîndesc la problemele reforme­lor cari ne aşteaptă şi deocamdată la nenumăratele chestiuni ce vor trebui rezolvate pentru desăvîrşirea anexărei nouilor teritorii la regatul nostru. Guvernul celor două partide, nici nu se gîndeşte acum la altă­ceva. După vacanţele de cam­ toţi avem nevoe, vom redacta proiectele de lege necesare noilor provincii, le­ vom su­pune Camerelor şi dacă vor fi primite, le vom aduce la îndeplinire. Tocmai după săvîrşirea a­­cestui lucru, ne vom aduce aminte de politica de partid. Chiar astă­zi în consiliul de miniştri nu ne-am ocupat de altă­ceva, de­cît de imediata complectare a şoselelor Turtucaia-Silistra şi Silistra-Dobrici şi de înfiinţarea unui serviciu regulat de navigaţie între Constanţa-Manga­­lia şi Balcik. B. Banchetul sindicatului presei I Bucureşti.—In sala Liedertafel, a avut loc aseară, la orele 8, banchetul dat de sindicatul presei, în onoarea delegaţilor păcei. Au luat parte toţi domnii delegaţi, în afară de d. Paskci, care era indispus. Dintre membrii guvernului au participat d-nii Titu Maiorescu, Take Ionescu, Disescu, Al. Marghiloman şi C. C. Arion. Cel dintâi tuast a fost rădicat de d. Procopiu, preşedintele sindicatului presei. D. Procopiu a relevat marele eveniment istoric săvîrşit în Capitală, în prezenţa şi în mij­locul ziariştilor a delegaţilor păcei, dovedeşte importanţa ce o dau presei. A răspuns d. Veniselos, primul delegat grec, în termini foarte măgulitori, arătînd marele rol al presei romîneşti. D. Venizelos cere permisiunea de a da un sfat reprezentanţilor presei, acela de a nu fi numai intrepreţul opiniei publicei, dar a face operă de educaţie, ajutînd să se cimenteze unirea între Romînia şi ţerile vecine. D. Tonceff primul delegat bulgar, aduce deasemeni elogii presei române, şi l­audă atitu­dinea ei corectă, in tot timpul cît au ţinut desbaterile pentru pace. —„Şi acum zice d. Toncef — lăsaţi să vorbească ziaristul şi fiu dele­­gatul. Şi în calitate de ziarist, trebue să recunosc progresele mari realizate de presa romînă, repeziciunea ştirilor sale, perspicacitatea cu care anali­zează chestiunile, tururile de forţă ce realizează zilnic, — toate redate in cea mai plăcutâ formă literară(). In tot timpul banchetului a domnit, o animaţie din cele mai cordiale. Noi cazuri de holeră la Bucureşti — Starea de sănătate a trupelor — Bucureşti.—Trei noi cazuri suspecte de holeră s’au constatat în București. Eri, după amează un soldat, care făcea de gardă la ministerul de rezboi, s’a îmbolnăvit subit, prezentînd simptome suspecte. El a fost imediat izolat la spitalul Colentina. Un al doilea caz s’a semnalat în strada Soarelui. Aci s’a înbolnăvit un briga­dier, întors din Bul­garia. In fine al treilea caz, s’a semnalat în strada Venerei, unde subdirectorul Casei de Scont s’a înbolnăvit cu simptome suspecte. Toţi bolnavii au fost izolaţi. Un an ... 20 lei 6 luni . . .10 lei Redacția și Admin.: laşi, str. Gh. Mîrzescu 25 ZIAR CONSERVATOR-DEMOCRAT Un rând pag. III» Ci­t. » „ * IV.«­n ABONAMENTE BANI ANUNȚURI BANI

Next