Opinia, iunie 1914 (Anul 11, nr. 2188-2211)

1914-06-01 / nr. 2188

Cerem o consfătuire a tuturor foştilor primari Chestiunea recepţiunei alimentărei cu apă a oraşului trece dincolo de răspunderea pe care un singur ora şi-ar putea-o lua. Oraşul întreg ia parte vie la campania ce-am înterprins-o cu desconsiderarea ori­cărui interes de partid pentru a tulm­ina opinia publică şi a stărui cu cea din urmă energie ca alimentarea cu apă să fie înfăptuită aşa cum cer interesele oraşului. D. Mârzescu va înţelege, că dacă alţii au putut să-şi încarce sufletul înfăptuind in grabă şi pe a lor răspundere nefasta înţelegere cu „Unionbaugesellschaft din Iulie 1913, D-sa consfinţind’o in calitate de cel din urmă primar care mai are putinţa să dreagă ce au stricat alţii, şi-ar încarca sufletul cu aceleaşi pacate. Dl. Mîrzescu are datoria de a chema la o consfătuire pe toţi primarii Iaşului de la începutul lucrărilor pînă azi, pe cei doi şefi ai supravegherei lucrărilor şi pe toate per­soanele de vază din oraş care s’au ocupat cu această chestiune. Dl. Mîrzeescu, în cuvîntarea sa de la Consiliul Comu­nal , a căutat mai mult să-şi degajeze răspunderea, decît să şi-o ia asupra-şi întreagă, în dorinţa şi convingerea datoriei ce are de-a limpezi această chestiune aşa cum o cer marile interese ale Iaşului. Este evident că ea este dintre cele mai grele pentru oamenii care îşi înţeleg obligaţiunile lor cătră Iaşi. De­­aceia rugăm încă odată pe d. Mîrzescu să treacă peste ori­ce consideraţiuni şi să facă această consfătuire, care va fi în acelaş timp şi un prilej pentru toţi de a-şi lămuri acţiunea lor. Dl. Mîrzescu nu are nimic de pierdut din ea ; Iaşul şi marea chestiune a alimentărei cu apă are mult de înţeles şi cîştigat. ULTIME INFORMAŢII 8S Dl. Mîrzescu a cerut alaltieri, cu multă inzistenţă, Consiliului Comunal, să-l autorize să elibereze lui Unionbaugesellchaft suma de 335 mii lei jumătate din garanţia ce societatea mai are la Primărie. Dl. Mîrzescu zicea că această sumă trebuia eliberată la Mai 1911, la data recepţiei provizorie. Atragem atenţiunea d-lui Mîr­zescu asupra articolului din acest număr al d-lui Prof. Mezinoescu şi avem convingerea că societatea nu are drept la restituirea garanţiei până ce nu va fi făcut recepţionarea provizorie tuturor lucrărilor — in­clusiv deci şi a celor prevăzute la art. 8 a procesului verbal din 1911. In cel mai bun caz nu are drept la partea din garanţie proporţională a­­cestor lucrări, cari nici azi nu sunt recepţionate provizor. De altfel,cum se face că admi­nistraţiile comunale de pănă azi nu au eliberat societăţii această parte din garanţie, dacă în adevăr societatea are drept la ea din Mai 1911. S. Apa Prutului a început să crească, ameninţînd a revărsă din nou. Se iau măsuri de salvare pentru caz de noi inundaţii.­­ Ziarul Neue Freie Presse afirmă că contele Czernin va fi primit azi de regele Carol la Constanţa. Nu poate fi vorba de o audienţă de mulţumire pentru distincţiunea acordată, aceasta Contele Czernin putea s-o facă după întoarcerea regelui de la Bucureşti. Faptul primirei Contelui Czernin în­ainte de sosirea Ţarului şi a d-lui Sasonoff, însamă că e vorba de mari chestiuni politice, pe care Austria ţine să le lămurească înainte de sosirea Ţarului. Iar primirea Contelui Czernin înainte de acea a ministrului rus, însamnă că regele Carol vrea să dovedească că do­reşte şi continuarea bunilor relaţiuni cu Austria. „ Amintim învăţătorilor de la şcolile rurale din judeţ că cursurile la numitele şcoli se ţin pînă la 14 Iunie. Examenele vor avea loc între 17—20 Iunie.­­ Se atrage atenta poliţiei asupra in­dividului Const. Popovici care a fost dat afară din serviciul de intendent la azilul de bătrîni şi ne­avînd nici o ocupaţie se ocupa cu conruperea de minore. închiriat­ătate de pră­­lie. Informaţiuni la ziar. — Examenele particulare. — Co­misiunea I (gimnaz. Ştefan cel Mare). Petru Bogdan preşedinte. Clasele I şi IV. Părintele Gotcu, religie. I. Roman, romîna. Iordachescu, latină. Patrognet, franceză. Iordan, germana. Călin­escu, Istoria și drept. Tufescu, Geografia. C. Ionescu, şc. naturale. G Nădejde, fizico-chimie. E. Brnul, Matematica. Al. Cirico, muzica. I. Băncilă, desemn. Burghele, gimnastica. Dr. Müller, Igiena. D-na Şoarec, lucru manual. D-na Georgescu, gospodăria. Comisiunea II, Ch. Drouhet, preşedinte cl. II şi III (la liceul Naţional). Pericle Popescu, romîna. Bejean, latina. Bude, Germana. Drouhet, franceza. Mitescu, Istoria. Mitru Gh., geografia. Finţescu, naturale. Bîrjovanu, fizică, chimie. Teodoreanu, matematica. D. Ionescu, muzica. Dobreanu, gimnastica. D-na Gavrilaș, lucru manual. D-na Georgescu, gospodăria. Th. Ghiga, religia. Cursul superior V—VIII (liceul național)­­Președinte I. Rab­et. V. Cireș, româna. P. Mihaileanu, latina. I. C. Botez, franceza. Tr. Bratu, germana. C. Praja, Istoria. N. Popea, geografia. Th. Bădăreu, st. naturale. D. Cădere, fizico-chimice. I. Rab­et, matematica. M. Agapescu, muzica. D. Crudu, desemn. I. Dol­jan, gimnastica. Dr. A. Brăescu, igiena. D-na Georgescu, gospodăria. V. Radu, Drept și economia politică. Greaca I. Popescu-Muşata. C. Fedeleş, filozofia. Pr. Gh. Miron, religia. Comisiunea ce va funcţiona la şcoala ortodoxă. Preşedinte Ibrăileanu. Ibrăileanu, romîna. A. Scriban, latina. A. D. Ionescu, franceza. Gr. Bîrsan, germana. D-na Suzana Miclescu, istoria. I. Constantinescu, geografia. D-ra Ecaterina Lupu, st. naturale. M. Tilenschi, fizico-chimice. G. Gr. Ghiorghiu, matematica. D-ra I. Teodoreanu, muzica. D-na M. Crudu, desemn. D-ra Tănăsescu, gimnastica. D-na dr. Conta, igiena. D-na Al. Greceanu, gospodăria. N. Hulubei, drept şi economie politică. I. Jacotă, elina. — Situaţia foarte critică — — Temeri de război — Athena. — Trenuri şi vase închiriate de guvern transportă necontenit pe re­fugiaţi în insulele Egee. * Toţi membrii opoziţiei s'au întrunit şi au decis să sprijine guvernul în aceste momente de criză naţională. Emoţiunea opiniunei publice creşte. Se cere cu îndîrjire deplina satisfacţiune pentru asupririle comise de autorităţile turceşti contra grecilor din Iracia şi Asia Mică. Cu toate asigurările date de Poartă, po­pulaţia greacă continuă a părăsi Asia Mică, venind în Grecia într'o stare de plîns.* Guvernul elen a remis la Cons­­tantinopole o notă foarte energi­că, cerînd încetarea persecuţiuniior şi repararea pagubelor cauzate. Opiniunea publică, viu întărâtată cere de la guvern o acţiune ime­­ diată.* Salonic.—Un ordin urgent al gu­vernului otoman face ca ministrul Turciei la Athena Ghalib Kemal, să-şi întrerupă turneul şi să se îmbarce. * Athena.—Guvernul, în urma unei înţe­legeri cu banca naţională şi cu comitetul bursei, a ordonat închiderea bursei din Athena, cît timp situaţia va fi nesigură. * Constantinopole.—Se asigură din cea mai bună sursă diplomatică greacă, că ministrul Greciei a declarat oral mare­lui Vizir că dacă trupele neregulate tur­cești vor continua a provoca incidente, raporturile greco-turce vor lua un carac­ter critic și primejdios. Întrunire conservator-democrata Vaslui.—Astă Seară, după darea rezultatului alegerei de balotaj, va avea loc la clubul conservator­­democrat o întrunire a membrilor in scopul de a alege ca preşedinte al clubului şi partidului conser­vator-democrat din Vaslui pe d. C. Rtădulescu Motru. Tot în această şedinţă se va dis­cuta reorganizarea partidului con­servator-democrat din Vaslui. La Constanţa Constanţa.­­ Pregătirile în vederea sosirei Ţarului sunt terminate. Costul lor trece de 3 milioane. In pavilionul reginei s'a improvizat un coridor larg de 200 metri şi împodobit cu steaguri române şi ruseşti. In faţa palatului regal s’a ridicat o explanadă care va fi luminată de mii de lampioane electrice. Piaţa Ovidiu, pe unde va trece Ţarul, este cu deosebire splendid decorată. Balotagiul din Bârlad Bîrlad.—La Bîrlad lupta e cît se ■poate de aprigă și înverșunată din a­­mîndouă taberile. Nu se poate preve­dea rezultatul. Mersul alegerilor la Vaslui Vaslui.—Lupta este foarte serioa­să, deși succesul d-lui C. Rădu­­lescu-Motru pare asigurat. In vederea acestei alegeri a so­sit aseară din Bucureşti d.^ Nicu Filipescu și cu această ocazie a a­­vut loc la clubul conservator o întrunire. Revizioniştii au ţinut şi ei o în­trunire în vederea acestei alegeri. Au­­vorbit d-nii Neron Lupaşcu, Sissu, Rădulescu-Motru, Francois Botez, avocatul Nicoleanu şi Edu­ard Motăş, cu toţii susţînînd can­didatura d­lui Rădulescu-Motru. S’a remarcat mult declaraţia a­­vocatului Niculeanu, cum că cum­natul candidatului conservator Mi­­ronescu i-a oferit 500 lei pentru vot.* D. Ca­p a sosit şi d-sa azi dimi­neaţă. Alegerea continuă în linişte şi d. Filipescu face admiraţia tuturor prin cal­mul ce-l manifestă. D-nii Filipescu şi Carp pleacă In astă­­searâ cu expresul de Iaşi spre Bucureşti. Mesagiu! Constituantei Bucureşti. — Ia ultimul Consiliu de miniştri, d. Brătianu s’a arătat foarte misterios, în ceia ce priveşte redactarea Mesagiului, aşa că nu se ştie, dacă Mesagiul va cuprinde oare­cari indicaţiuni, sau va fi vag şi nu conţine nimic nici în ceia ce priveşte colegiul unic. In schimb se afirmă că Mesagiul va cuprinde o parte interesantă cu privire la politica externă,­ şi a­­nume va arata că România nu şi-a modificat atitudinea ei de pînă acuma. In vederea vizitei Tarului — Pregătirile din Constanţa — Constanţa.—Eri s’a făcut aci o defilare de probă a trupelor ce vor defila în faţa Tarului. Defilarea de probă s’a făcut în pre­zenţa prinţului Ferdinand, şi a eioi-lor colo­nel Brătianu şi general Georgescu, co­mandantul corpului 15 de armată. Trupele care au fost comandate de d. general Socec, au fost viu felicitate. Trupele au fost apoi înşirate în dea­­lungul străzilor pe unde urmează să treacă Ţara­. Aseară s’a făcut o probă cu ilumina­rea pavilioanelor şi arcurilor de triumf. Această inspecţiune a făcut o însuşi M. S. Regele.* Consiliul de miniştri ce era să aibă loc­uri la Constanţa a fost contramandat, din cauză că nu sosiseră încă toţi mi­niştrii.* Galaţi.—Eri­episcopul Nifon al Dună­rei de ’jos, însoţit de 120 de preoţi, a plecat la Constanţa, în vederea întîmpi­­nări Ţarului.# Bucureşti.—Azi dimineaţă 6 aeroplane, cu cîte două locuri, au plecat în zbor spre Constanţa. Aeroplanele sunt pilotate de d-nii loc. Capşa, Căpitan Al. Sturza, Fotescu, Ion Capşa, Mitescu şi Poly Vacas. | Conflictul turco-grec Gh. Setlacek, engleza. C. Sporea, filozofia. D. Ciolan, religia. * Cele două comisiuni de la gimnaziul Ştefan cel Mare (preşedinte P. Bogdan) şi de la liceul naţional (preşedinte Drou­het, vor examina la gimnaziul Wachtel pe elevii claselor respective, după un orar special.* Din cauza reparațiunilor ce se fac la Liceul Internat nu se va ţinea nici un examen particular acolo. Comisiunea prezidată de d. I. Rab­et va examina tot la liceul național. (F~~ k------------------—­­ ROZA HORODNICEANU LAZAR HOROVITZ LOGODIŢI Reuşeni (Botoşani) Iaşi In locul ori­cărei alte înştiinţări CEA MAI BUNA ÎNGHEŢATA I SE I­A O CUTIE DE LAPTE CON­DENSAT NESTLÉ, la care se adaugă 3 părţi egale de apă. in urmă se ia 4 ouă întregi sau 8 gălbănuşuri, aceste se bat bine şi în urmă amestecat cu laptele preparat fără a mai adăuga zahar. Spre a da gusturile de Vanilie, Cio­­colată, Smeură, Cafea, Lămîe etc, rămîne la plăcerea consumatorului a adăuga cît crede de cuviinţă. Toate aceste puse pe foc slab şi a­­mestecat fără întrerupere pînă ce a în­ceput să fiarbă. In urmă, aceasta se ia repede de pe foc şi se lasă să se ră­cească puţin, se toarnă în maşina de Ghiaţă învîrtind imediat pînă ce s’a for­mat Îngheţata. O aşa cantitate de îngheţată este su­ficientă pentru 6 sau 8 persoane şi cores­punde perfect cerinţelor. LAPTELE CONDENSAT NESTLÉ se află de vînzare pretutindeni cu preţul de Lei 1.20 Reîntoarcerea d-lui Era. Antonescu Vaslui. — D. Nicu Filipescu a adus vestea că d. Em. Antonescu unul din u­­niversitarii revizionişti, s'a reîntors­ în par­tidul conservator şi a adăogat că a­­ceasta va face ca d. Barbu Păltineanu să fie reales la Argeş în balotaj. E uşor de înţăles ir­onia pe care a voit s'o facă d. Nicu Filipescu. Din Camera ungara — Chestia zădărnicire^ în­trunirilor romînești — Buda-Pesta.—Camera—Deputatul ro­mân Pop reia interpelarea deja discutată asupra dizolvării meetingului de la Gyu­­lae-Ferrar și asigură, pe cuvîntul său de onoare, că deputatul Vlad nu a spus cu­vintele injurioase citate de ministru ca reeşind din raportul autorităţilor. Ministrul de interne Sándor a replicat că ancheta privitoare la acel meeting nu s’a închis încă. Nu se poate îndoi că ra­portul primarului n’ar fi veridic. Minis­trul asigură că dreptul de întrunire este administrat cu moderaţiune. Pop respinge lămuririle date de minis­tru. Majoritatea ia notă de declaraţiunile făcute. Durata primei seziuni a Constituantei Bucureşti.—Se afirmă că guvernul crede a putea închide prima seziune a Constituantei între 15 şi 20 iu­nie. Aceasta însă pare puţin probabil, de­oare­ce numai chestia validărilor va cere un timp îndelungat, atît la Cameră, dar mai d­es la Senat, un­de conservatorii vor să provoace o lungă desbatere. In chestia validărilor, vor lua cu­vîntul la Cameră, d-nii Delavrancea, Arion, Miclescu, prinţul Ştirbei, D. Greceanu, Luca Elefterescu, precum şi d. C. Miile. La Senat, d-nii Filipescu şi Mar­ghiloman, vor să dea în vileag cu­prinsul dosarului ce au alcătuit în timpul alegerilor. Cum se va vota la Constituanta? Bucureşti. — In lumea politică se dis­cută cum se va face votar­ea în consti­tuantă, adică dacă va fi votul secret sau pe faţă. Regulamentul Senatului cuprinde dis­poziţia că votul se face cu bile dacă o cer zece senatori, iar dacă cei cinci­sprezece senatori votul se face pe faţă. Fireşte că faţă cu asemeni dispoziţi­­uni e sigur că votul se va face pe faţă pentru că vor fi mai mulţi de 15 sena­tori cari vor cere să se facă votul pe faţă. . Situaţia critica din Franta — Demisia cabinetului Ribot— — Un nou cabinet viviani — Paris—Camera.—Cabinetul Ribot avînd o minoritate de 44 voturi şi-a dat demisia.* Declaraţiunea ministerială afirmă că gu­vernul se compune din republicani con­vinşi. Anunţă imediat proectul unui îm­prumut ; cercetarea urgentă a proectului impozitului pe venit încorporat în legea finanţelor. Declaraţiunea observă că le­gea de 3 ani intrînd abia în aplicare, nu poate fi din nou pusă în chestiune. * Camera—D. Ribot citeşte declaraţiu­nea ministerială. D-nii Puech, Angagneur şi Dalimber caută să probeze neputința unui minister Ribot, în urma unor alegeri în care mem­brii stîngei au cîştigat numărul voturi­lor. EPITROPIA Spitalelor de copii „Caritatea“" DIN IAŞI Se aduce la cunoştinţa tuturor per­soanelor care prin donaţiuni sau contri­­buţiuni anuale au dreptul de a figura ca membri fondatori sau ordinari ori o­­norifici, de a lua parte la adunarea ge­nerală extra­ordinară a acestei Epitropii şi sunt rugaţi a se întruni în ziua de Duminică 15 iunie a. c. orele 3 p. m. în localul Epitropiei din strada Carol Lu­eger No. 2 Iaşi, cînd este convocată a­­dunarea generală extra­ordinară, cu sco­pul de a se alege un Epitrop în locul d-lui Matheiu­s­ B. Cantacuzino şi un membru în comitetul delegat de pe lîngă această Epitropie, în locul d-lui Cons­tantin Crupenschi, demisionaţi. Domnii membrii cari vor fi împiede­caţi de a lua parte în persoană la a­­ceastă adunare, au dreptul de a fi re­prezentaţi prin altă persoană, iar această însărcinare va putea fi dată prin scri­soare către Epitropie. Epitropia No. 204 1914 Mai 28

Next