Opinia, iunie 1914 (Anul 11, nr. 2188-2211)

1914-06-11 / nr. 2196

msm. 3KSSSIifSB3 tte «îazara poateMeîA — Monstre grc-as îs capa „HBSTLE* strsSa M&s A ss ss referi la amu;''ul acestui j TWdWfTZWÎăiTtf vlk'.itUi—,'•'/ ?şcoalei primare T Cea dintâi chestiune pusă în discuţia congresului general al Institutorilor şi In­stitutoarelor din întreaga ţară ce se va ţine la Bucureşti în zilele de 26, 27 şi 28 iunie este următoarea: Şcoala primară actuală mai cores­punde ca faţă cu reformele sociale şi cu cerinţele timpului? Voiu studia şi răspunde la această chestiune legînd-o de o altă chestiune ce stă în strînsă legătură şi anume cu aceea dacă învăţămîntul trebuie mărginit numai în cadrul educaţiunei generale, adică cu ţinta de a da o desvoltare instinctelor intelectuale, fizice şi morale ale copilului, ori trebuie să-l pregătească şi pentru educaţia complectă socială-economică, pro­fesională, civică şi naţională. De la 1893, de cînd prin legea d-lui T. Ionescu învăţămîntul primar s’a îndru­mat spre modernizare, specialiştii în ale şcoalei şi oamenii noştri politici s’au gru­pat în susţinători, a trei doctrine cu pri­vire la organizarea şcoalei primare: 1) Unii susţin că şcoala primară ur­bană şi rurală să aibă acelaş program de cunoştinţă, fără nici o deosebire. Aceştia pleacă de la principiul funda­mental al egalităţii de drepturi şi îndato­riri pentru toate clasele sociale, cel puţin sub raportul învăţămîntului primar. 2) Alţii susţin că săteanului îi trebuie mai puţină carte da­cît orăşeanului, deci că programul şcoalei primare urbane să difere cel puţin în cursurile complimen­tare de cel al şcoalei rurale. 3) Alţii şi cei mai mulţi cer o cultură formală egală pentru toţi copii din toate clasele sociale. Un curs inferior de 4 ani uniform la sate şi la oraşe, însă cursul complimen­­tar să difere după nevoile vieţei practice la oraşe şi la sate. După ce am stabilit aceste 3 doctrine ce se discută cu privire la organizarea şcoalei noastre primare să­­precizăm şi problema şcoalei primare. Cum trebuie privită ca astăzi faţă cu evoluţia şi ne­voile noastre sociale, faţă cu cerinţele vieţei moderne. Scopul şcoalei primare trebuie să fie acel de îndrumare a tinerelor generaţiuni spre o practicitate raţională, pentru a se putea crea astfel forţe vii sociale şi eco­nomice şi a nu mai duce lumea toată la buget. Şcoala noastră primară trebuie să fie un mijloc de adîncire a existenţii prin practicitate, căci nu pentru şcoală învă­ţăm, ci pentru viaţă. Aceasta e menirea ei ştiinţifică modernă. Şcoalele lui Reddie din Anglia şi acele ale lui Demolins din Franţa şi altele ex­plică admirabil idealul ştiinţific şi practic al şcoalei moderne. Este croită organizaţia şcoalei noastre primare pe un teren ştiinţific şi practic? Nu! Învăţămîntul nu trebuie mărginit numai în cadrul educaţiunei generale, ci trebuie să-l pregătească pe copil şi pen­tru educaţia complect socială, economică profesională, civică şi naţională. Pe toată lumea oficială şi politică o auzi vorbind de îmbunătăţirea stării ma­teriale, morale, sanitare a ţăranului român. Unde te întorci se plînge pe ruinele unei generaţiuni care va dispărea pe calea ce i-a croit-o în primul loc şcoala pri­mară organizată şi îngrijită greşit. Consecinţele nepotrivitei organizări a şcoalei noastre primare şi puţinii griji ce s’a dat sacrificiilor ce trebuiau făcute pen­tru desvoltarea şi propăşirea cît mai în­tinsă a acestei instituţii, cea mai de samă pentru cultura poporului, s’au văzut acum mai bine cînd în pragul realizării refor­melor toţi constată nepregătirea suficientă a poporului nostru, pentru primirea unor reforme sociale şi politice şi alarmaţi oa­menii politici se silesc cu drept cuvînt a complecta grăbit lacunele numeroase în organizarea şcoalei noastre primare. Intr’adevăr, în perioada de la 1882— 1901 s’au acordat pentru învăţămînt şi cult credite de 112 milioane lei, dar din această sumă numai 55 milioane (adică jumătate) au fost întrebuinţate de acest minister, restul a fost deturnat la alte ministere (vezi expunerea situaţiei­ finan­ciare a tezaurului public 1905 pag. 316.) Nu tot aşa s’a petrecut cu celelalte mi­nistere. Astfel pentru ministerul lucrărilor publice s’au votat credite de 370 mili­oane, s’au întrebuinţat 336 milioane, s’au anulat 32 milioane. Pentru războiu s’au împrumutat 263 mi­­ioane, s’au întrebuinţat 249 milioane şi s’au anulat 19 milioane etc... Tot asemenea mai tîrziu din statisticele ce posedăm se constată multă sgîrcenie a statului pentru şcoala primară, ast­fel că ajungem prin comparaţie la 1910 că noi romînii avem la 7 milioane populaţie 6000 învăţători, pe cînd bulgarii stat mai nou aveau la 4 milioane locuitori, 8600 învăţători, deci la noi revine 1 învăţător la 1166 suflete, iar la Bulgari 1 învăţător la 365 suflete. (Va urma) Victor Munteanui 58 Ţarul a dăruit prinţului Ferdinand şase ríni mari siberiani de vinătoare. Aceşti şase ríni sub paza severă a trei păzitori ruşi, au sosit eri în Iaşi, şi a­­seară au fost transportaţi la Bucureşti. 55 Primul nostru articol de mîine, va fi scris de prietenul nostru d. Osvald Teodoreanu şi se intitulează: Bietul laşi ! 58 Majorarea taxelor. — Directorii şcolilor secundare se află în mare nedu­merire în ce priveşte ordinul ce li s’a dat de a încassa în mod retroactiv taxele şcolare mai mari decît acele pe baza cărora s’au făcut înscrierile la începutul anului şcolar curent. Circulara ministerială provine de acolo că este o contrazicere între legea învăţă­mîntului secundar, care prevede 30 de lei şi 50 de lei, taxe anuale şi între legea pentru organizarea ministerului de Ins­trucţiune publică unde se prevede 50 şi 80 de lei. Bazîndu-se pe textul legii şi ţinînd seama de rapoartele unora dintre directo­rii şcolilor secundare, d. Disescu a redus taxele, iar d. Duca revine asupra acestei reduceri. 55 Ministerul de interne a acordat un concediu de o lună de zile d-lui I. Mi­hailov, administratorul plăşii Copou, ju­deţul Iaşi. 5* Săptămîna viitoare urmează să a­­pară o nouă fascicolă dublă, din lucrarea Oraşul Iaşi, monografie ilustrată de d. N. A. Bogdan. Această fascicolă va con­ţine peste 100 ilustraţii noi, în diferite culori, dintre care unele foarte rare şi interesante. Se tratează despre Artele­ Frumoase din Iaşi, Teatru, Muzică, Pic­tură, Sculptură, Arhitectură, cum şi despre Producte, Negoţ, Meşteşuguri şi Bresle, (Cartea VI şi VII a apusului). Datele şi documentele citate de autor formează, într-o expunere clară şi atră­gătoare, un mănunchi de cunoştinţi din cele mai interesante, iar volumul întreg va fi o podoabă a oricărei biblioteci, pănă acum conţinînd 24 coli în 4° pe 2 coloane şi peste 400 ilustraţii admirabile. Faţă cu marele cheltueli ce necesitează tipărirea acestei lucrări preţul de abona­ment actual în curînd va fi din nou urcat, aşa că sfătuim pe cetitorii cari vor să profite de preţul de acum, să se înscrie mai curînd. După apariţia complectă a opului, preţul va fi aproape îndoit. Abonamente se pot face la autor, la Oficiul stărei civile locale. 55 Examenele de capacitate.—Mi­­n­is­terul de instrucţiune a fixat după cum urm­ează: datele examenelor de capacitate pentru profesoarele din învăţămîntul se­cundar. La 1 Octombrie 1914, pentru limba ro­­mînă, limba şi literatura franceză, latina, filozofia, pedagogia şi educaţiunea. Asemenea aceiaşi dată a fost fixată pentru comptabilitate, aritmetica comerci­ală, dreptul comercial şi economia poli­tică. La 1 Noembrie 1914 pentru limba ro­­mînă, germană, filozofia, pedagogia şi e­­ducaţia. La 1 Decembrie 1914 pentru limba ro­­mînă, istoria, geografia şi instrucţia ci­vică. 58 Chestiunea etichetelor ce urmează să le lipească brutarii pe pînea pusă în consumaţie nu este încă tranşată. Patronii brutăriilor se opun deciziu­­­­nii luată de primărie invocînd o sumă de greutăţi technice cari ar face, după cre­dinţa lor, imposibilă executarea ordonan­ţei. Administraţia comunală nu pare însă pînă în acest moment dispusă a ţinea seama de argumentele comercianţilor şi, pe temeiul că aceiaşi măsură—cu etiche­tele—se aplică în Capitală şi în alte cen­tre ale noastre va persista în decizia lu­ată. Numeroase conciliabule au loc între brutari şi administraţia comunală. 58 „ Adeziunea“ d-lui Longhinescu.— Produsul extra-comic al d-lui D. Longhi­nescu este obiectul de amuzament al o­­raşului, graţie indiscreţiunii ziarului „E­­venimentul“. Pentru a remedia lipsa de publicitate de care sufere bătrînul nostru confrate vom comenta mîni manuscrisul agramatului concetăţean în coloanele noastre pentru singura celebritate meri­tată. 85 Apel. — Comitetele parohiale reu­nite ale societăţei ortodoxe naţionale a femeilor române secţia Iaşi, în dorinţa de a contribui la ridicarea şi înlesnirea pă­turii sărace şi inculte din mahalaua Ţi­­căului, lucrează pentru înfiinţarea unei grădini de copii, a unei şcoli de adulţi şi a unei biblioteci populare pentru această regiune a oraşului. Comisia însărcinată cu organizarea bi­­bliotecei populare se adresează prin­­a­­ceasta persoanelor cu dor de binele so­cietăţii şi le roagă să doneze pentru a­ceastă bibliotecă orice carte ar crede că poate folosi pentru luminarea şi buna în­drumare a celor neştiutori. Cărţi cu cuprins moral, de istoria şi li­teratura neamului, de ştiinţă popularizată, de igienă şi medicină populară, cărţi re­feritoare la agricultură, grădinărie, indus­tria casnică, meşteşuguri, gospodărie vor servi la alcătuirea acestei biblioteci. Persoanele cari doresc să doneze ast­fel de cărţi sunt rugate să le trimită la una din următoarele persoane: Pr. Roşescu parohul bisericei Sf. Ata­­nasie; d-na Maria C. Cerchez str. Carol; d-na Laura Zaharia str. Buna Vestire 1. 55 Starea caporalului Ciuciu Neculai, despre a cărui încercare de sinucidere am vorbit eri, se află într’o stare extrem de gravă. Toate cercetările spre a se afla cauza acestei încercări de sinucidere au rămas fără rezultat. 58 O scrisoare.—Din partea amicu­lui nostru I. P. Gherasim avocat, primim următoarele, cărora le dăm loc cu plă­cere : Domnule Director, Subscrisul vă rog cu un deosebit res­pect să bine-voiţi a da publicităței aceas­tă scrisoare a mea. Eu nici­odată nu m’am gîndit a-mi schimba ideile mele conservatoare-demo­­crate, cu tot riscul, înfruntările şi nevoile ce am. Vreau să fiu constant în credinţa mea. Cei ce vor să se transforme în trans­­fungi să le fie de bine. Ii priveşte. Fie­care cum îşi aşterne, aşa va dormi. Nu sunt din acei cari au nevoe de sacul cu grăunţe. N’am trăit cu bani de-a gata, ci am muncit şi muncesc. Dreptul meu la muncă este sfînt şi credinţa nestrămutată în conservatori-democraţi. I. P. Gherasim avocat Str. Zmeu No. 6 Iaşi 55 Eri a avut loc la Conservatorul de muzică, examenele de fine de an la de­clamaţie, clasa d-lui State Dragomir. Comisiunea examinatoare se compunea din d-nii Sadoveanu, directorul teatrului naţional şi Teodorini, directorul Conser­vatorului. Comisiunea a apreciat mult interpreta­rea din actul 1 din Năpasta, în care s’a distins cu deosebire d-na Munte, care a făcut din Anca o creaţiune interesantă. Au arătat multe dispoziţii pentru tea­tru d-nii Pizane, Ghiţescu şi Gheorghiu. In Legatarul universal s’au distins de asemenea multe eleve şi elevi. In Andromaka, s’a remarcat mult jo­cul pasionat al d-rei Popovici. in general s’a putut remarca că s’a muncit în anul acesta la această clasă. 55 La 15 Iunie a. c., are loc la Brăila congresul Cercurilor Comerciale din ţară. D-nii comercianţi cît şi familiile lor, cari doresc să beneficieze de reducerea pe C. F. R. 75 la sută să se adreseze d-lui Const. Croitoru, casierul cercului Iaşi, comerciant, Str. Carol, pentru a primi biletul de legitimaţie. Cu această ocaziune congresiştii vor face în ziua de 17 iunie o excursiune de la Brăila la Odesa pe Mare. Costul acestei excursiuni va fi de 27 lei dus şi întors. S3 O delegaţie de măcelari s’a pre­zentat ori la Primărie. Se pare că măcelarii pretind a li se admite o urcare de preţ în vînzarea carnei. S3 Din partea prefecturei de judeţ, s’a expediat ministerului registrul de mai jos asupra stărei semănăturilor din judeţul Iaşi. Semănăturile de toamnă şi primăvară în general se prezintă bine. Viile sunt bunişoare, pomii fructiferi de asemenea a­­fară de nuci şi zarzări cari au fost stricaţi de brumă. Apa Prutului s’a revărsat pu­ţin, umplînd numai gîrlele pe teritoriul comunelor Hermeziu şi Costuleni. 55 In strada Sf. Vineri, elevul Corneliu Manolescu, a dat cu bicicleta peste co­pilul I. Budescu, cauzîndu-i oare­cari leziuni. 55 Noutăți apărute .­—„Le gordins pa­rasite accidentel chez l’homme“, comu­nicare făcută congresului internaţional de patologie comparată, în 1911, de prof. Dr. N. Leon. — „Zorile“, revistă iaşană, anul I No. 2. 55 Artistice.—Cu începere de Luni 30 Iunie a. c. compania de operete sub con­ducerea d-lui Bărcănescu, dă o serie de 10 reprezentaţii în grădina Bragadiru, cu un repertor cu totul nou. SS Administraţia financiară Jud. Iaşi. ■—Avis.—Conform ordinului Onor. Minis­ter de finanţe No. 39932 1­914 se aduce la cunoştinţa Onor Public că cu înce­pere de la 7 Iunie a. c. pînă la 31 Au­gust 1914 orele de serviciu pentru această Administraţie vor fi de la 8 a. m. pînă la 1 p. m. şi de la 5..7 p. m. Casa va fi dischisă între orele 9 a. m. pînă la 1 p. m. 35 In şedinţa de ori a Camerei au fost alese următoarele comisiuni: Comisia bugetară: D-nii B. Bazilescu, C. C. Arion, S. Barbu, Dinu Brătianu, V. Brătianu, Silica Burileanu, Matei Canta­­cuzino, V. R. Căpităneanu, C. Vernescu, Nestor Cincu, Dr. I. Constantinescu, Ge­neral Crăiniceanu, George Danilopol, Ge­orge Diamandi, George Dragu, Zamfir Filoti, I. Th. Florescu, Titu Frumuşeanu, I. T. Ghica, C.­larca, Al. Iliescu, N. C. Ion, Take Ionescu, George Mîrzescu, Cos­­tică Neamțu, M. C. Orleanu, I. Procopiu M. P. Romanescu, I. G. Safta, N. Săvea­­nu, Ion Simionescu Rîmniceanu, I. Stăn­­culeanu, C. Stere, Ştefan Şendrea, Tran­­cu-Iaşi, Hagi-Tudorache, Iulian Vrăbiescu. Comisia financiară : C. Neamţu, Şte­fan Ion, Brăzulescu, Ştefan Şendrea, Gh. Mîrzescu, Dimitrie Burileanu, Vintilă Bră­tianu. Comisia de petiţiuni : Dumitrie Pătrăş­­canu, Gr. Coandea, Al. Anastasiu, Iulian Vrăbiescu, Gr. Iamandi, Penait Grivăţ, Virgil Mironescu. Comisia de indigenare: D-nii M. M. Tătăranu, Ion Văsescu, Ion D. Mihail, N. Romanescu, Cost. Iarca, Ştefan Filipescu, A. Mavrocordat. 55 Producţiunea de fine de an a ele­velor şi elevilor «Conservatorului de Mu­zică» va avea loc în ziua de 16 iunie a. c., în sala teatrului „Cinema­ Modern“. Producţiunea va fi precedată de două numere de orchestră sub conducerea d-lui A. Theodorinus, directorul Conservatorului, la care vor da concursul bine­voitor d-nii profesori Roşea (flaut), Teodorescu (vio­loncel), Ionescu (clarinet), Niţulescu (corn) Vasilescu (fagot) şi Enciulescu (contra­bas). Vom anunţa la timp programul acestei frumoase producţiuni artistice, îndemnăm publicul amator de artă să-şi procure din timp biletele de intrare la cassa Cinema-Modern. Se iată noul program de astă seară Marţi al cinematografului Pathé-Fréres din vasta grădină Traian : „Ţarul la Constanţa“ (serie nouă com­plectă). Festivităţile în toată întregimea lor, de la sosirea iahtului până la ple­ca­­rea familiei imperiale. Un mare număr de scene şi vederi cinematografice nevăzute încă în oraşul nostru, între altele : Esca­drila rusă în port.—întregul cortegiu spre catedrală. — M. Sa Regele în fruntea bravei noastre armate, defilînd înnain­­tea Ţarului-Defilarea generală etc. etc. După o dispoziţie ministerială acest film, cel mai complect din toate, va fi pastrat în Arhivele Academiei Române. „Tutorele bandit“, roman modern în 3 părţi. Scenariu originar interpretare su­blimă. Mare dineu, comedie daneză. Spalato (Dalmaţia-Austria), vederi ins­tructive. Noul program viitor se reprezintă mîine Mercuri 11 Iunie: «Prima sărutare», mă­reaţă desfăşurare din viaţa reală. (3 părţi). In rolul principal apare celebra tragediană Paola Monti, Gribuileta şi unchiul George, scene foarte humoristice. In curînd : “1 7 9 3“ de Victor Hugo— «Maria Tudora“ de Victor Hugo.—Noul ciclu Waldemar Psylander şi Betty Nan­sen.—Asediul Parisului (1870—1871)—Ro­cambole, de Ponson duTerrail — Hoţul, Asaltul, Ghiara de Henry Bernstein, etc. 55 D. inspector şcolar Neştian a asis­tat ori la examenele elevilor particulari de la Liceul Naţional şi gimnaziul Wachtel SI Preşedintele societăţii «Ştefan Vodă» un oare­care Kleindl a fost înlocuit de adunarea generală, de oare­ce s’au con­statat lipsuri în puţinele fonduri ale zisei societăţi. CATA, KAA ktafoial ie ini Medicale şi Midii | 1 «sy* X Chimist diplomat de la Universitatea din Geneva­­ IAŞI — Strada Cuza-Vodă (Golia) 43 — IAŞI Execută: Cele mai complecte analize de urină, din punct de vedere chimic şi microscopic; Analize chimice şi microbiologice de lapte de la doici; Analize bacteriolo­gice de spute asupra bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni uretrale asupra Gonococilor Neiser; Analize a­­limentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din p­unct de vedere a compoziţiei şi a conţinutului în lână, umbac sau mătasă etc. etc. -i . . .♦ * if' 'ft -v ir'' ••• ' ► Cereţi instrucţiuni pentru ori­ce­ analiză. ■ pilului. Problema pedotechnică este vastă şi complexă. Dezvoltarea copilului depinde în acelaş timp şi de factori ereditari şi de factori mesologici. Înainte de toate trebuesc luate măsurile cele mai bune pentru a se transmite copilului chiar de la naştere un organism sănătos ; prin ur­mare eugenizmul este una din ramurile cele mai importante ale pedotechnicei. Apoi vine problema relativ la prima co­pilărie ; punicultura este altă ramură a pedotechniei, care se ocupă cu îngrijirile de dat copilului în primele luni ale naş­­terei sale. In sfîrşit este chestiunea edu­caţiei şcolare şi acea a educaţiei fami­liale din toate punctele de vedere: fizic, mental, afectiv, social, profesional, etc. Şi toate aceste chestiuni privesc pe co­piii de tot felul: anormali, întârziaţi, cri­minali ; copiii găsiţi, părăsiţi, orfani. Rolul pe care Revu de Pedotechnie vrea să-l aibă este de a contribui într-o mă­sură largă la progresarea ştiinţei copilu­lui şi de a participa astfel la îmbunătă­ţirea gradată a vieţei şi a fericirei umane. Revista este pusă sub direcţiunea unui comitet, al cărui director este dr. Decroly, a cărui competenţă în materie este o ga­ranţie din cele mai mari. C. V. Buţurenna Se aduce la cunoştinţă, că iu tot tim­pul verei, dela 1 Iunie stil vechiu 1914 pină la 31 August stil vechiu 1914 birourile şi casieriile băncei noas­tre vor fi deschise Sîmbătă şi în ajun de sărbătoare numai pînă la 6­el£ 12 amiază. BANCA IAŞILOR

Next