Opinia, august 1914 (Anul 11, nr. 2239-2264)

1914-08-01 / nr. 2239

Un an o 0 - ne iei 6 tal r 10 lei BANI I wKm Adminietratia * Tinosrafiia I*. Goldner, Iasi, — TELEFON Wo. 3«­­EDIŢIA l­a ISAR CONSERVATOR MQORÂT ANUNŢURI Un rftnd pag. III» Ui b. , • IV, 40 nm BANI Afflfal M I—No. 1239 Vineri I Augost Wll ABONAMENTE Nu se acordă moratoriul întrunirea de la Banca Naţională. Comunicatul guvernului Bucureşti.­­Aseară, la orele 6, a avut loc in localul Bancei Naţionale o mare consfătuire, la care au luat parte d. Ministru Costinescu, toţi directorii de Bancă şi un mare număr de fruntaşi financiari din ţară. S’a hotărit a nu se acorda moratoriul. * Cu privire la această resolu­ţiune, sa dat ziarelor un comunicat în­­cu­prinderea următoare : „Ia faţa temerilor şi a nedumerilor ce au adus oare­cari tulburări în pie­ţele noastre, sau întrunit astăzi 30 iulie, la Banca Naţională un mare con­siliu compus din toţi cei în măsură a se pronunţa. După un studiu aprofundat asupra cauzelor temerilor, s au constatat că acele temeri sunt foarte neîntemeiate. La noi domneşte linişte în toate. Ni­meni nu ne ameninţă şi pe nimeni nu ameninţăm. Dacă s’au făcut oare­care concentrări, aceasta e numai în scopul de a veghea la fruntariile noastre. Exportul nostru a fost în anul acesta mai mare ca în anul trecut. Numerarul este abundent și dacă se simte o oare­care lipsă, este că fiecare caută să ascundă banii, fără temei. Toate aceste temeri neîntemeiate fac pe unii să ceară moratoriu. O a­­tare măsură ar însemna o oprire în loc a vieţei noastre economice şi finan­ciare, închiderea caselor financiare, închiderea vieţei noastre economice. O asemenea măsură nu se poate lua de­cît în clipe de pericol, atunci cind eşti cotropit de duşman. Germania care susţine astăzi două războie, nu a admis moratoriul. Noi nu ne găsim în stare de răsboiu —deci nu trebue să tulburăm situ­aţia noastră economică. Nici un pericol nu ne ameninţă. * Deciziunea de a nu se acorda moratoriul, a fost luată in unanimitate. LUPTA DECISIVA — Ce cred cercurile diplomatice din Sinaia — Sinaia.­­Diplomaţii făcind parte din cer­cul Triplei înţelegeri, cred că lupta decizivă se va da Duminica ce vine. In adevăr, Rusiei i-a trebuit 20 zile pentru a-şi complecta mobilizarea,­-termin care se împlineşte Duminică, cind se va da o luptă mare şi decisivă. * Sinaia.—După ştiri sosite ministrului respectiv, Franţa a pus piuă în acest moment patru milioane de soldaţi pe picior de războiu. * Sinaia—In acelaşi cercuri diplomatice ale Triplei înţelegere se spune că evacuarea Poloniei de către ruşi, este voită şi a fost a­doptată de statul major rusesc, in interesul strategic. * Sinaia.—D. I. Brătianu, s’a întors azi în Capitală, unde va lucra la mi­nisterul de rezboiu. Un ministru austriac prizioner Viena.—După o ştire sosită aci, contele Pejacsevici, ministrul Croaţiei, care se afla cu familia la Vichy, a fost reţinut prizioner de autorităţile fran­ceze, pe cînd voia să se întoarcă în ţară. Devastarea localului Café-Prince Berlin.—Cu tot rezboiul, în fiecare seară debuta la Café-Prince o capelă rusească, sub conducerea violonistului Michelov. Alaltă seară capela, cînta între altele şi imnul rusesc. Publicul consideră aceasta ca o provocare şi se repezi asupra lăutarilor cari prin fugă au putut să scape cu vieaţa. Furia publicului se revarsă apoi asupra localului, care a fost complectamente devastat. CONTELE TISZA face amendă onorabilă B.­Pesta.—Agenţia telegrafică ungară publică o scrisoare pe care şeful guvernului Contele Tisza a adresat-o fruntaşului român Vaida. Prin această scrisoare deschisă, Contele Tisza zice că s’a înşelat cînd cu prilejul afacerei Gerovski, a învinuit pe Vaida de panslavism. Astăzi e convins că românii din Ungaria înţeleg să meargă alăturea de unguri şi germani şi a nu se arunca în braţele panslavismului şi că între ei şi unguri traiul comun e bazat pe simpatie şi încredere reciprocă. Plecarea ministrului Italiei din Berlin Berlin—D. Bolatti, Ministrul Italiei* din Berlin, a plecat la Roma, pentru cite­va zile. Răsboiul franco-german Berlin. — Se telegrafiază din Wilhelm, că aeroplane franceze sburând asupra oraşului Mulhouse, au aruncat proclamaţia genera­lisimului armatei franceze, Joffre, prin care spune că după 44 de ani soldaţii francezi au intrat pe nobilul pământ şi fac cele dintâi lucrări pentru unirea cu patria mumă. Trupele franceze luptă pentru liber­tate. „Trăiască Alsacia ! Trăiască Franţa !“ Paris.—­Generalul Joffre a adresat o scrisoare regelui Belgiei, prin care ii trimite salutul armatei franceze, şi işi exprimă credinţa că frăţia de arme franco-belgiană va ajunge la izbânda sigură. * Paris.—Ministrul Austriei a părăsit Capitala Franţei, guvernul punindu-i **la dispoziţie un tren special. Supuşii austriaci din Paris au fost încredinţaţi protecţiei ambasadorului Italian. * Berlin.—Ştiri din Herbestal, arată că femeile din Liege luptă cu înverşunare alăturea de­ărbaţi, aruncînd cu apă clocotită peste soldaţii germani. Berlin.—In lupta de lingă Mulhouse, germanii au făcut prizonieri 20 ofiţeri şi 210 soldaţi francezi. Au mai capturat 4 tunuri, 10 chesoane şi numeroase arme. Teritoriul german e scăpat de duşman. * Berlin.—La lupta de la Garde, 1000 de soldaţi francezi au fost făcuţi prizonieri. Presa străină şi Rominia Viena.—Ziarul Neue Freie Presse continuă a reproduce fragmente din presa română cu privire la atitudinea Romîniei. Azi marele organ vienez reproduce părţi dintr’un articol apărut in „La Politique“ In care se vorbeşte de angajamentele de amiciţia Romî­­niei, care la momentul oportun vor trebui aduse la Îndeplinire. PACEA BALCANICA Sofia.—Primul ministru Radoslavoîf a declarat eri, că nu e nici o teamă de a se tulbura pacea în Balcani. Crede că Bulgaria nu va trebui să ia mă­suri noi. * Sofia.—Linia ferată Sofia—Dedeagaci a fost restabilită. * Sofia.—D. Radeîf, ministrul Bulgariei la București, a sosit aci. Turcia cumpără vase de războiu Londra.­Vapoarele germane „Breslau" si „Greben“, au intrat in Dardanele aruncind ancora la Nagara. Se afirmă că Poarta ar fi cumpărat aceste două vase de războiu. Lupta navală anglo-germană Londra.—Din Soutsfelf se anunță că In Marea Nordului, o luptă s’a încins între flota engleză și cea germană. Lupta se dă In largul mărei.* Londra. — Se anunță aci că la Falm­onth, flota engleză^a oprit vapoarele"germane Kronprintessin „Cecilie “ și „Prințul Adalbert“. I* Berlin.­­ Flota germana s’a Impartlt, plecând o parte spre coastele Angliei si o parte spre coastele Rosiei. * Constantinopol.—Ministrul Franţiei de aci, a dispus ca nici un vapor francez să nu părăsească Bosforul, pină la noi dispoziţiuni. Atitudinea Italiei Roma.—Deşi pentru moment neutralitatea Italiei pare singură, s’au produs in ultimul timp unele fapte, care au de­sigur importanţa lor, şi care vor avea urmări. Astfel în afară de comunicarea Consilierului delegaţiei Kinden­­berg se afirmă că corespondenţa telegrafică personală intre regele Italiei şi imparatul Wilhelm ar avea o mare însemnătate. Ca urmare a acestei corespondenţi, a sosit aci aghiotantul împăratului Wilhelm cu o scrisoare autografă, iar in cercurile guvernamentale sa şi înce­put a se vorbi despre chemarea de contingente şi că ministrul marinei a asigu­rat guvernul, că flota Italiei este in ori­ce moment gata de a intra în acțiune.

Next