Opinia, aprilie 1915 (Anul 12, nr. 2435-2459)

1915-04-01 / nr. 2435

* Publicaţiunea franceză de propagandă europeană—«La Revue hebdomadaire» a început o serie de studii al căror cuprins gravitează in jurul „Uniunii Balcanice“. Mai drept, în jurul iniţiativei de a se înfăptui o «Uniune balcanică“ sub aus­piciile Puterilor triplei înţelegeri. In cel mai nou număr al revistei men­ţionate găsim un studiu semnat de d-ru­ Jean Cantacuzino, consacrat Romîniei şi procesului său istoric cu Austro-Ungaria. E un studiu „de longue haievit* şi în care autorul, cunoscut pînă acum­ numai prin lucrări ştiinţifice de laborator, se ocupă foarte pe larg, atît de revendică­rile istorice ale Romîniei în ţările trans­carpatine de sub stăpînirea monarhiei vecine, cît şi de fazele dureroase prin cari a trecut îndelungatul conflict. Asupra teritoriilor în privinţa cărora nu poate încăpea nici-o îndoială că sunt re­vendicate de drept, d-rul Cantacuzino face următoarea numărătoare: a) Transilvania toată b) porţiunea me­ridională a Maramureşului pînă la Tissa, rîul acesta curgînd de la est la vest şi separînd zona rominească la sud de zona ruteani la nord ; c) toată porţiunea orien­tală a Crişanei limitată prin o linie ce pleacă, la nord, de la Tisa şi trecînd la vest de Oradia mare şi de Arad, cele două oraşe aflătoare în plină ţară romî­­nească, porţiunea orientală a Banatului, porţiunea apusană, cuprinsă între Temeş şi Tisa, avînd o populaţiune în majori­tate sîrbă: cursul Temeşului, afluent al Dunărei, delimitînd exact cele două te­ritorii ; e) sudul şi răsăritul Bucovinei, nordul acestei provincii fiind rutenizat. La sfîrşitul studiului autorul reproduce cunoscuta proclamaţie a comitetului Ligei culturale, cu prilejul instalării noului co­mitet subt preşidenţia părintelui Lucaci. Studiul este însoţit şi de două hărţi, reprezentînd atît Romînia, cît şi ţările lo­cuite de Romîni. Acelaşi număr din „La Revue hebdomadaire“ cuprinde şi nume­roase ilustraţiuni, tipuri şi peisagii din­­ Romînia.­­ Tot in acelaşi ciclu de studii închinate­­. « Uniunii balcanice », revista a publicat­­ în numărul ei precedent un articol do­­o­cumentat, datorit profesorului Andréades de ls Universitatea din Atena. Intre altele autorul se ocupă de inte­resele balcanicilor, legate de stăpînirea Constantinopolului şi după Grecia, se ocupă de Romînia şi de Bulgaria . •Pentru Romîni, chestiunea ie­a cu totul altă înfăţişare, dar tot gravă. Romînia nu are decit un singur debuşeu la Marea Neagră: Constanţa. Cu o Turcie stâbită la Constantinopol, era aproape o mare liberă. Dar presupuneţi la Constantinopol un Stat care nu ar avea aceleaşi motive de a menaja pe Latinii dunăreni şi care ar putea pur şi simplu să închidă navi­gaţia lor: o mare închisă înseamnă în­­năbuşirea lor. Romînii au, de altfel, de cinci luni şi in urma cunoscutelor intîm­­plări un « avant-goet » de ceea ce în­­samnă pentru dinşii închiderea Darda­­nelelor. Am auzit voci ale miinor Romîni auto­rizaţi spunind: «Libertatea strîmtorilor este pentru noi o chestiune de viaţă şi de moarte». Bulgarii nu au drepturi istorice ori etnologice asupra Constantinopolului şi, mai norocoşi decit Romînii, au dobîndit un larg debuşeu la marea Egee. Cu toate aceste, cea mai mare parte a litoralului lor este pe Marea Neagră...» Fireşte, articolul profesorului Andréades tinde să arăte că totuşi există posibili­tatea unei constituiri a blocului balcanic prin o armonizare a intereselor : «România şi Serbia sunt gata — subt anumite condiţiuni a căror realizare de­pinde de Bulgaria — de a-i înapoia dis­trictele asupra cărora Sofia are aspira­ţiuni legitime». Dar Grecia ? Se înţelege că şi ea ar cădea la pace deşi — crede profesorul atenian — Grecia are mai mult de cerut decît de dat. Sunt Insă unii cari cred că Heienii au beneficiat, proporțional cu sacrificiile, foarte mult de împrejurările din 1912 și 1913. Dar nu despre aceasta ne vom ocupa aici. " ■gBgggggeagg . Socialiştii pregătesc manifestaţii câm­­peneşti de 1 Mai stil nou. — Pe ci­m­pul de luptă ? ♦ Serbarea socialistă nu va surprinde pe nimeni: e natural să se desfăşoare acum steagul... roşu.* Grecilor li se promite acum şi Ciprul şi tot nu vor să se mişte. — Nu se mulţumesc cu pielea ursului din pădure ? * Se vorbeşte de retragerea definitivă a lui Venizelos din viaţa publică. N­u se impută c'a fost prea... zelos. Ung­ii au dublat şi triplat preţurile grindor cumpărate de Austriaci. Deviza lor este: „frate cu frate, dar grîne cu bani“. Apa Prutului nu se mai poate între­buinţa decit fiartă. -rr- Cu fiul ăsta de mult am cam făcut-o fiartă !... ■ 1­ 88811 ZILEI Microbii. S’a constatat ştiinţificeşte că apele Pru­tului conţin microbii holerei şi ai tifosu­lui şi se vor lua măsuri in consecinţă. Măsuri drastice: bună­oară de a se goli albia Prutului cu totul, de a se spala albia, ca şi grajdurile lui Ang­­as odini­oară, sau — poate — chiar de a­ i se da... foc. De cite ori n’am zis noi: „ardă-i focul de rîu blestemat !* că mult ne-a mai ars și ne-a fript apa asta blestemată, care ne inundează pe noi, dar tot rusească rămîne. ...Rău cum este și blestemat, plin de microbi și de molime, măcar de-ar fi al nostru ! ABONAMENTE ©nan . . . 20 Iei 6 luni ... 10 lei K(*d««(lu i Uiibial ©4,>«au>«r v« <eva*-l>e*vj«»cr»*.-- Tal#f*n K*. ÍC6 — AilnifüistM^ta i BS. €ă®Msser, Iteyi* — T^.rfss Ke. 56— Sub direcţiunea unui Comitet ANUNŢURI Un rând pag. III, 5§ IV, 4« ;a»^ ;v% v*& Aaa! XII-N«. 'i435 - Sferoavj iJAppili'® 'î3i5 A OAMEN! ŞI LUCRURI In­ vechea Moldovă Am amintit în cronica trecută noua piesă a poetului V. Eftimiu: «Ringala». Pentru edificarea cetitorului reproducem aci rezumatul cuprinsului nouei lucrări: „Acţiunea din Ringala se petrece la Curtea lui Alexandru cel Bun, deci în întâia jumătate a veacului al XV-Iea. Doamna ţării Ringala-Maria, sora re­gelui Poloniei Vladislav Iagelo, folosin­­du-se de înm­urirea ce o are asupra bă­­trînului Voevod Alexandru, soţul ei, de­vine unealta catolicismului în Moldova. Singur Spătarul Coman, nepotul lui Vodă, îndrăzneşte să se pună stavilă îm­potriva bunului-plac al Doamnei, ce în­cepuse să devină lege atît faţă de ţară, cît şi faţă de domnitor, dar ea nu întîr­­zie să găsească mijlocul să-l îndepărteze. Intr’adevăr, pe cuvint că regele polon a făgăduit neatîrnarea Moldovei, care ii era închinată, ea-1 hotărăşte pe spătar să pornească în fruntea a cinci sute de os­taşi împotriva Teutonilor, într’ajutorul lui Vladislav. Era pe toamnă. Moldovenii luptară vitejeşte şi spre primăvară se întorc biruitori şi cu credinţa că au cîşti­­gat prin faptele lor neatîrnarea Moldo­vei Mare însă le este durerea cînd află că făgăduielile Doamnei au fost deşarte, că Moldova rămîne tot închinată, iar Po­­cuţia zălogită. Spătarul Coman, care cu­noştea jertfele de vieţi ce le făcuseră os­taşii Moldovei la Marienburg, nu se poate stăpini să nu arunce vorbe de mînie Doamnei. Pentru acest fapt, Alexandru li ridică buzduganul de spătar, şi-l încre­dinţează fiului său din cea dintâi cunu­nie,I Lie, care însă îngenunchie plecat în­­naintea viteazului Coman şi cere iertare Domnitorului pentru dînsul. Iertat, acesta se călugăreşte la o mînăstire, unde se apucă să dicteze letopiseţul Moldovei sub domnia lui Alexandru. Oropsirea lui Coman, ce nu-şi făcuse decît datoria, începe să nască murmure printre boeri împotriva Doamnei, care vede nevoia împăcării cu fostul spătar. Se duce la dindul să-l înduplece să se reîntoarcă la Curte, unde îi aşteaptă ve­chea sa cinste, dar el nu primeşte de­cît după ce-l încredinţează că oastea Moldo­ vei va porni alături de Swidrigel, ducele litvan, împotriva nerecunoscătorului Vla­dislav. In ziua şi la ceasul cînd in faţa boe­­rilor Coman urmează să şi recapete buz­duganul se dă însă de ştire că Doamna a ţinut închişi­, in turnul cetăţii pe epis­copul Rădăuţilor, care se împotrivea să treacă şi ei la­ catolicism cu­­Mitropolitul Grigore, şi pe logofătul Sorin, fratele lui Coman,care, credin­ios miresei sale, Dom­niţa Despina, respinsese dragostea şi do­rinţele vinovate ale Doamnei. Despre această din urmă faptă, Ringala avea să dea seama numai lui Alexandru , despre cealaltă, înaintea boerilor. Ea nu încearcă însă să se desvinovăţească, ci jignită în trufia ei svîrle în faţa boerilor tot dispreţul ce-l poartă ţărei pe scau­nul căreia dorţinea, îşi desvălue gîndul ce-l avea să aţipească Moldova Poloniei şi lepădindu-şi de pe umeri hlamida dom­nească o terfeleşte în picioare. Greu mîhnit de această purtare, bătrînul voe­vod abia stăpînindu-şi durerea, hotăreşte despărţirea de Doamnă înaintea Sfatului, alungă pe mitropolitul catolicii şi face război regelui polon pentru neatîrnarea Moldovei, pornind oastea ţârii alături de Swidrigel.» Culeasă de-a dreptul în cronici, piesa sufere poate de prea puţin suflu poetic, — comparată cu trilogia d-lui Delavran­­cea, bunăoară. Dar cînd vom vedea-o pe scenă, vom judeca mai în cunoştinţă de cauză. Rodion 5! Pentru exportul de cereale nepro­hibite s-a pus la dispoziţia inspecţiei de mişcare din Iaşi cite 30 vagoane zilnic. Judeţului Iaşi ii revine cite 8 vagoane pe zi, care se pun la dispoziţia exporta­torilor In ordinea înscrie­rei. D. G. Gavrilescu, grefier cl. II-a la Tribunalul din Iaşi, a fost înaintat grefier clasa I-a. D. D. Luchian, grefier ajutor clasa II la Tribunalul secţia IlI-a, a fost îna­intat grefier clasa I-a la aceiaşi stcţie. 83 D. Tom­a, ajutor de primar, a con­vocat pentru mine pe toţi măcelarii la Primărie. E probabil că se va numi o comisiune de alar, care să stabilească preţul pe carne. SS Astă noapte Zoiţa Gheorghiu din strada Salce a încetat subit din viaţă. S. „Unirea Educatoarelor Romnicu îşi va ţinea obicinuita şedinţă Joi 2 A­­pril, orele 5 p. xi. la şcoala secundară „Oltea Doamna“. Se vor pune în discuţie diverse ches­tiuni de actualitate. Vor vorbi d-na G. Veisa şi d-ra T. Străîilescu. SS Profesorii şcoalei normale «Vasile Lupu» s-au întrunit aseară în conferinţă didactică pentru a alege un membru în consiliul general al Instrucţiunei. Unanimitatea profesorilor a ales pe d. director al şcoalei Ioan Mitru, cu credinţa form­a că cel puţin de astă dată Ministe­­riul va da atenţiunea cuvenită şcoalei normale din Iaşi. „ Tot în această conferinţă s’a luat cunoştinţă de circulara Ministerului de Instrucţie în ce priveşte progresul înrvă­­ţămîntului normal, dar fiindcă circulara atinge foarte multe chestiuni, s’a hotărît a se amina discuţia circulărei pe altă şedinţă, întrucît corpul didactic al şcoalei crede ca să dea o întinsă cercetare tu­turor chestiilor din această circulară mi­nisterială. I SS Expoziţia oficială dela «Boile-Arte» care s’a deschis Duminică dimineaţă este foarte mult vizitată de publicul se­­ct de la noi. S’au oprit o mulţime de­ucrări de amatori. SS Ideia constituirei unui cerc al avo­caţilor prinde din ce în ce mai multă con­sistenţă. După toate probabilităţile, pînă în 10, 15 zile, acest cerc va fi constituit SS D. Colonaş, ofiţer de poliţie, a fost autorizat să funcţioneze provizoriu ca a­­jutor de comandant de sergenţi, in locul d-lui Ştefăniu, demisionat, SS Brutarii au ţinut aseară o nouă con­sfătuire, în chestia preţului pîinei, SS Podul de peste Bahlui fiind în re­paraţie, circulaţia tramvaiului in această parte, se face de azi prin transbordare. SS Se va ride cum nu s’a rîs nici-o­­dată, la reprezentaţiile comicului Tanase, cari vor fi date in sala Circului Sidoli în astă-seară Marţi 31 Martie şi mine Mercuri 1 Aprilie a. c. Pline de humor şi satiră fină, cîntecele şi cupletele de actualitate ale comicului Tanase înveselesc pe auditoriu şi se ride cu hohot, se rîde pină la lacrimi. Cererile de bilete sunt numeroase şi o mare parte a locurilor e plasată. Spectacolele vor fi complectate cu su­biecte de cinematograf din cele mai alese. La a doua reprezentaţie de mine Mercuri­­ Aprilie c, programul comicului Tanase se va compune din creaţiuni noui ale sim­paticului humorist-cîntăreţ; asemenea va fi complect nou şi programul cinemato­grafic. SS Debitul Badareu aduce la cunoştinţa Onor. public, că produsele alimentare se vînd cu următoarele preţuri: Unt superior pe cafea şi masă 6.00 kgr Smîntină dulce centrifugată 2.40 „ Unt topit calitate superioară 5.— „ Brinză de oi 1.40 „ Brinză de oi de toamnă 1.60, 2 şi 260 „ Brinză de burduf, de munte 2.20 şi 2.40 „ Caşcaval grecesc 2.40 , Caşcaval de Pentelea 3.20 „ Schweitzer elveţian veritabil 6.00 « Brînză de Brăila de toamnă 2— „ Gervais bucata 0.45 „ Şuncă â la Praga 6,00 „ Salam de Sibiu 6,00 „ Ghidem de Botoşani 6,00 « In fie­care seară se găseşte lapte dulce proaspet Toate calităţile de vinuri superioare se vînd cu litrul şi In sticle Înfundate, ■ ‘ ^ rvn 1 • j Vin alb vechiu şi nou 0.80 lit. SS Comitetul de acţiune pentru ridi­carea unui monument eroilor jertfiţi la 1877-78 şi 1913 a organizat pentru astă­zi seară o mare serbare Cinematografică, în sala Circului Sidoli cu concert dat de orchestra Regimentului Ştefan cel Mare No. 13. Preţurile obicinuite. SS Cu începere de Sîmbătă 18 Aprilie compania dramatică Mărioara­ Voiculescu- Bulandra, va da 5 reprezentaţii în ora­şul nostru în ordinea următoare : Sîmbătă 18 April „Idealul“ de Oscar Wilde, Duminică 19 (în matineu) Moartea civilă de Paulo, Giagonet, seara Lumină­torii de Bătăile, Luni 20 Berg-op-Zoon comedie de Sacha Gutiny, Marţi 21 Fru­moasa Aventură de Flers şi Caillavet. Pe lingă Frumoasa Aventură şi Moartea civilă pe care le-a interpretat şi socie­tatea noastră dramatică celelalte piese au ţinut afişul stagiunei de iarnă în Bu­cureşti. Vin alb vechiu 1.00 „ Vin alb superior 1.20 „ Vin Cotnar şi Bordeaux 1 .60 „ Vin Cotnar şi Bordeaux superior 2.00 „ Vin Otonel tămâios 2.00 „ OBSERVATOru­lL Astronomie şi Meteorologie din Iaşi Buletin săptămânal Temperatura midia, aproape staţionari şi recin* da -f 10*, a avut a­utoart­icobortra la sftrşitul săptăm­înei. Tamparatura maximi: + 19*,3 Marcuri 14 k. li m. Tamparatura micimi : -f 1* 6 Marţi 4 k li­m. Presiunea atmaafarai stațioaară ți răciri da 740 mm. Uinaaoala ralatiri madia­ta crestara. Iuțeala maximi a ridului: 24 km. pa ari. Duminici 16 h. 30 m. Umid. JE .S *o a ir-T«mp. C* FV&î. în mm 0»,18h ■3 8­­ MB * l % EM «s • .2 roar.­­ min. Luni +tă».0+ 2,6 ■ 7­46,49039 0,9 Ms.rți 17,9 1,6­ 744,90 28 1,9 Marcuri 19,3 3,5 742.08138 2,4 Joi 13,6 4,6 738 299468,0 Vi.vri 17.9 9,0 741.19G51 7.3 3. Sîmbâta 12,5 5,8 744,010049 9,116. Duminică+ 7,7+ 4,8 738,0986910,0 UfiB'IBffli pentru vie, esenţa ulm Ildi alSS şi gladiş precum şi pari de stejar de vînzare. A se adresa Administraţia pădurei „Popricani". Războiul la Franţa — Francezii respinşi CB rassic pierderi — Berlin. — Comunicat. La 11 April pe canalul Yser, lingă I­rin­giMchton, am luat trei terme «o­­cupate de belgie»­. Un ofiţer şi 40 oameni au fost bo­nţi prizonieri. Uimi cîteva­­iniei atacuri lingă apa Aucre lingă Albert, am făcut 50 fran­ezi prizonieri. Ia partea occidentală din Argonne atacul francez a fost respins. Luptele între Meusa şi Mosel­» au sporit ca intensitate spre b­ară. In regiunea împădurită dinspre Gembre* francezii au strîns forţe puternice pentru o nouă tentativă de a cuceri înălţimile acelei poziţiuni. Atacarea înălţimei s’a făcut azi dimineaţă şi a fost res­pinsă. La sud de Ailly s’au dat lupte violente corp la corp în tot cursul nopţei. Ele s’au încheiat în folosul nostru. Francezii au avut mari pier­deri în cursul atacului lor puternic, dar fără succes, de la nord de Fliret. In luptele de ieri de la Bois le Prétre au a luat 4 mitralieri. O luptă de noapte foarte crîncepă a urmat și a fost încununată de succes pentru noi. Francezii au avut pierderi foarte grave în luptele dintre Meusa și Mö­ge! . Pierderile n’au putut fi încă evaluate, dar numai lingă pădurea Lamorrille trupele noastre au nu­mărat 700 cadavre franceze şi pa un mic spaţiu la nord de Regneville peste, 500 cadavre. Am făcut prizonieri î­n ofiţeri şi 854 oameni şi am luat 7 mitraliere. Balonul captiv al cărui cablu fusese tăiat de proe­etil­ele noastre n’a căzut cu­m spun francezii, în rîndurile lor ci s’a coborît lingă Moerchingen unde a fost luat. In Volgi luptele lîncezesc din cauza viscolului. Ruşii şi Dardan­elele Vie­na.—„ Russkoje Slovan spune in­­tr'un articol despre infringerea flotei la Dardanele că Bosforul şi Dardanelele sunt din punctul de vedere geografic şi etnografic o continuare a Mării Negre şi trebuesc cedate imperiului rus. Un alt mod de asigurare a liberei treceri a Rusiei spre Marea Mediterana nu există. Rusia n'ar putea să fie satisfăcută prin alte contracte de neutralitate sau prin crearea de state neutre la Marea de Marmara sub protecţia marilor puteri. Urmează apoi momiri la adresa Bul­gariei, căreia Rusia ii promite, dacă vrea să-i dea ajutor, modificarea trata­tului de pace din București injostitor pentru Bulgaria, ceea ce o face acuma pe Bulgaria dependentă de România. Puterea Austro-Ungariei este nezdruncinata Viena.—Ziarele constată cu satisfac­ţiune scăderea dobinzei la banca austro - ungară, care nu este decit 1 la sută peste dobînda normală. Acesta este un indiciu fericit pentru economia monar­hiei şi este în acelaş timp dovada fal­­sitaţii prognosticurilor duşmanilor Aus­tro-Ungariei, cu privire la situaţia eco­nomică şi financiară. In special industria fierului este in mare propăşire. Recolta, pe de altă parte, se arată a fi foarte bună şi toate acestea dovedesc irefutabil că puterea financiară şi economică a monarhiei este tot atît de puţin zdruncinată ca şi forţa ei militară şi că monarhia va fi la înălţimea tuturor cerinţelor, chiar şi celor mai mari, cerute de război.

Next