Opinia, mai 1915 (Anul 12, nr. 2460-2483)
1915-05-02 / nr. 2460
1 ABONAMENTU Un an . . . 20atBi 6 luni ... 10 lei Sîledlaetâa, s CiwSsisa CoKwerrato?-e«wBfi«®ie»*.--~ '&&u«a ®*. Î26 sa Aiiiniautrația * Tipografia iä. GolAtaer, lasA. — 'Kaei#* K«. Si m A f #I MI s E R‘V ÄTOR DESCOI IT Stife direcţiunea unui Lerntet gSaSfeWftrfffla^ — Trsi rtriA; i'tsssesrsrrhitss «TW KB last XII-No. 248.», ANUNȚURI Un râtul pag. Ill, 50^. sssa^psaaesesas SrsaMM.» jttfâi&S Etaţia şi războiul _A , «§&.&& . Wv&ÎM ? ' Orice s’ar zice, dar e cert că un razboiu nu se poate nici începe,, nici purta, fără anume pregătire sufletească a acelor ce vor fi chemaţi să îndure greutăţile lui. Suntem noi pregătiţi pentru un asemenea act ? N’aş putea, negreşit, susţine că ni s’a făcut şcoală de educaţie în felul acesta, dar nu încape îndoială că fieear® român, din moment ce s’a putut da samă de rostul ţarei lui, a simţit in suflet amărăciunea că stă despărţit de fraţii lui de prin alte locuri. De cîte ori noi cei cari acum vr’o 40 de ani în urmă eram tineri, în convorbirile noastre nu mergeam cu iluzia pînă a vedea întregit neamul nostru ? De cite ori nu discutam noi despre rolul ce l’ar putea avea ţara noastră, dacă cu toţii ne-am fi găsit strînşi într’un mănunchi ? De atunci ştiam insă că acest vis nu va putea deveni realitate decit cînd vom fi destul de tari pentru ca să ne valorificăm drepturile ! Iar cînd ajungeam ca discuţiunile aici, deveniam mai trişti, pentru că ne dădeam seamă că chestiunea dezrobirei fraţilor noştri se arăta foarte îndepărtată, ba poate perdută pentru totdeauna. Da aceia au mare dreptate toţi cei ce astăzi se unesc într’un cuget pentru a profita de un moment, care ne vine In ajutor, spre a ne îndeplini una din cele mai vii dorinţi ale noastre, moment pe care dacă-1 pierdem acum, nu-1 vom mai regăsi. De altfel era cu neputinţă ca focul sacru pentru unitatea noastră naţională să se stîngă, cînd mijloceau atîtea împrejurări cari nu îngăduiau un aşa lucru. Se ştie că de romînii de peste Prut suntem atît de strînşi legaţi, cel puţin pînă astăzi, încît, comunitatea de sentimente între noi n’are nevoe să fie dovedită. Care moldovan n’are o rudă mai de aproape ori mai de departe în Basarabia? Câţi sunt apoi cei din Moldova, avînd legături de înrudire cu romînii din Bucovina ? Şi evident este că întru cît aceste ţări au format mai multă vreme una, moldovenii s’au aşezat indiferent în oricare parte a ţării lor. Pe cînd un frate se stabilea într’o regiune a Moldovei, pe atunci altul se statornicea în Basarabia; de aici continuarea înrudirei între noi şi ei. Dacă cu transilvănenii înrudire aşa apropiată n’am avut, nu e mai puţin adevărat însă, că prin faptul că ei au venit la noi, curentul care şi aşa era în favoarea lor, s’a mai întărit. Prin activitatea pa care cei veniţi de peste munţi au săvărşit-o printre noi cei din Regat, comunitatea de sentimente a căpătat o nouă forţă. De aceia, din punct de vedere sufletesc noi romînii din toate părţile, una facem. Ocaziunea ni se prezintă acum de a traduce în fapt o parte măcar din ceia ce formează această unitate de simţiri şi cugetări. Să profităm deci de ea. Poate că Românul n’o fi din fire războinic, însă ştie să răspundă cu vîrf şi îndesat cînd este atacat, după cum ştie să lupte pentru dezrobirea fraţilor lui apăsaţi. Ideia de războiu nu mai sperie astăzi pe nimeni. Romînii s’au deprins cu ea, în cît de partea aceasta, adică a desfăşurării virtuţilor militare, n’avem a ne îndoi un moment. Ţara noastră, cu drept cuvînt, trebue să fie socotită printre statele democrate. Or, ţările democrate nu sunt războinice. Democraţia se complace cu o stare de linişte după cum războiul e compatibil cu regimul cezarian. Nu e nevoe de multe demonstraţii pentru a dovedi aceasta, căci faptul se vede de la sine. Nu însemnează însă că un stat democrat va preferi liniştea înaintea ideilor de dreptate şi adevăr. El va şti să iea armele, însă pe motive temeinice, justificate ori prin atingerea ce s’ar aduce demnităţii lui, ori pentru înfăptuirea unui ideal, care în orice caz va aduce urmaşilor uri trai mai bun şi mai înălţător. De altfel, pentru confirmarea acestui adevăr n’avem decît să ne uităm cum au procedat înaintaşele noastre în civilizaţie, Franţa, Belgia, Italia, în războiul actual. Se ştie că aceste ţări democrate au dus iubirea lor pentru pace pănă la limitele cele mai îndepărtate. Cînd însă cele două dintâi au fost provocate, ele n’au ezitat a răspunde prin puterea armelor lor. Astăzi Italia e gata a face acelaşi lucru pentru realizarea aspiraţiunilor sale naţionale. Mîine Romînia va face tot aşa. Iar cei cari se mişcă mai mult, cari sunt mai sensibili sub aceste raporturi în fiecare ţară sunt păturile democratice. în adevăr, n* va grea a sevedea că în fiecare din ele intelectualitatea democrată a apucat înainte. Dînsa se manifestă mai ch vnoiciune pentru război*. Păturile conservatoare,—și nu vorbim de partide politice, căci în fiecare din cele trei partid* existente în țara noastră se găsesc elemente conservatoare—se lasă mai mult tărîţe de curente pe cari întăi masele ie-au primit şi le-au dat impuls. Nu e an rău însă acesta, pentru că tot patriotizmul şi patria nusufeţesc pe toţi. Am voit să dovedim prin aceste spuse, că popoarele ajunse astăzi la stadiul de dezvoltare ce cunoaştem, au educaţia necesară pentru a înţelege că dreptul trebue sprijinit pe forţă şi că dacă-ţi lipseşte aceasta din urmă, dreptul are valoare relativ mnică.I V. I. Radu Mici Polemici Cu ocazia, polemicei Pilipescu-Marghiloman, un ziar al acestuia din urmă divulgă că au votat la club agenţia 60 lei lunar. — Ca leafă de opoziţie, sama nu e de lepădat. Tot in aceeaşi polemici, un ziar marghilomanist, rizind de inii Tudor şi Toncescu, aplică versurile lui Alexandri: Cine trece Oltul mare? Este Tudor, a oşteanul... Ar fi putut aminti şi acele de Vlăhuţă . Iar jos, ca al lui bagaj de fleacuri, Toneam fi-va tot Toncesca. 4 Mai mulţi profimon de matematici protestează prin « Steagul» şi alte gazete, contra vacanţei perpetue a unei catedre la liceul militar din Iaşi. — Cine să ceară.. socateali ministrului de războia, daca na dmealii de matematici ? * Intre noati decoraţi ca meritai industrial găsim pe d Jesuez Permo. Felicităm pe confratele de la „Universul* că i s’a a preţuit meritele publicistice. * Spiritualul G. Toptreeanu a obţinut bene-merentim rindul gravului critic G. Ibrăileanu să-i consacre o cronică humoristică In „Viaţa Romineană*. Afară dacă nu şi-o va face Topticeans, tusa şi.. ■—— unei Sanitare din 1897, sunt scutite de timbru. A induc® insă justiţia în eroare şi a afirma că inofensiva practicare a vaccinărilor care pînă şi în orăşele mari este executată de subchirurgi şi agenţi sanitari, nu o pot exercita medicii cu libera practică, cari operează şi asistă bolnavii fără deosebire, însamnă o îndrăzneală neiertată. Şi această îndrăzneală a comis-o d. dr. Fior cînd a trimis înaintea judecătorului de instrucţie, alaltăeri 13 Aprilie, opt din medicii practici din localitate. * Scena petrecută la cabinetul 3, cu prilejul acestei cercetări, a fost de un comic ireziutibil. Rind pe rînd fură introduși, înaintea judelui d. Vrînceanu, medicii inpricinaţi. Judecătorul cu o amabilitate de perfect gentilom s’a recomandat, a poftit ca fiecare să ia loc şi a cerut pe rînd fiecărui scuze că a fost silit să-l deranjeze. A întrebat pe preveniţi dacă nu prepară vaccin—şi se ştie că această preparare cere un laborator special—şi a concediat pe rînd musafirii săi, asigurîndu-i că n’are nici o vină în necazul ce le-a produs şi că sunt tiberi să vaccineze. Acest pocinog al medicului primar, merită însă o întrebare. Crede d-sa serios că vaccinaţiunile pot fi practicate cu mai mult succes şi mai multă pază ,de către agenţii d-sale, Balin şi Vărlănescu, de cit de medici vechi şi cu reputaţiune, în cari publicul are toată încrederea şi care prin oficiul lor sunt propăvăduitorii şi răspînditorii măsurilor de prevenţiune în contra maladiilor ? D-rul Fior a fost evident de rea credinţă ca orice denunciant şi în această privinţă e un recidivist. S-a opus acum trei ani din răsputeri la înfiinţarea unei policlinici pentru săraci fapt relevat la timp de ziarul nostru şi a fost majorat de votul consiliului sanitar. A mai înscenat o serie de procese de contravenţă unor cunoscuţi practiciani din localitate, care s’au terminat cu închiderea dosarelor.* Şi acest doctor Fior care ne-a fost trimis la Iaşi, dintr’un fund de provincie, înlăturîndu-se de la primariat „medici comunali, cu mai multă capacitate şi vechime, este acelaşi căruia în plin consiliu sanitar, îi s’a arătat dăunăzi printr’un gest caracteric, care e leit-motivul dumisale, în conducerea intereselor sanitare ale orașului. De alt-fel noi am putea spune multe despre modul cum d-sa procedează în aplicarea regulamentelor. Am putea spune că d-sa are anume un sfătuitor pentru a se pronunţa nu numai asupra contravenţiilor şi la legea alimentelor şi băuturilor, ci şi asupra cazurilor de boale contagioase care trebuie sau nu izolate, cu toate că au fost formal declarate. Dar a’am isprăvit, cerul, nu poate fi culoarea zilei. Ar fi mai curînd — albul lăcrimioarei Albul,— lipsa oricărei culori și, cu toate aceste, cea mai atrăgătoare culoare, atît de bine întovărășită acestui cuvînt, mai suggestiv astăzi ca oricînd: lăcrimioara. Nu este oare lacrima cuVîntul care zboară din gură în gură și n’o varsă într’adevăr milioane derinţe pe genele lor îndoliate ? Floarea însăşi e cea mai gingaşă dintre toate şi cea mai modestă. Pentru lipsa oricării culori de efect, ea subjugă prin puritatea ei simbolică şi dătătoare de speranţă. Acum două zile, în cabina unui vagon de dormit, sorbeam, la lumina dintâi a dimineţei, ştirile ziarelor proaspete, pregătite călătorilor de către conductorul foarte atent pentru «clienţii» săi matinali. Trenul se oprise pentru foarte numărate minute şi în mica gară era prea puţină mişcare. Deodată uşa cabinei de alături sări în lături. Călătorul, un înalt militar englez, trimitea cu un gest extrem de impacient pe conducător şi pe propriul său servitor care-1 însoţia în drum; îi trimise spre ambele chiri ale vagonului: —„Vite, vite, achetez-moi ces fieurs...* Se ivise o ţărancă vînzătoare de flori pe peronul micei gări şi lăcrimioarele înrourate scînteiau în mina ei ca nişte boabe de argint. Militarul, trimis în focul războiului, cu cine ştie ce t grave îndatoriri, se simţi biruit de vraja nevinovatelor şi blîndelor floricele albe şi ardea de nerăbdare să aibă un buchet... Scena mi s’a părut duioasă și vrednică de reținut. Rodiou — —........mtusemr» *-•«-■— festualitâţi !» II. Fiii şi medicii din IAŞI Acum cîtva timp am pomenit despre procedeul incalificabil al medicului primar al oraşului faţă de medicii practici din Iaşi. Am spus atuncea că aşteptăm rezultatul cercetărilor instrucţiei, pentru a vorbi mai pe larg despre această chestiune. O facem astf-ni — căci instrucția a terminat cercetările.* D. Dr. Fior medicul primar al Comunei, despre care de atîtea ori vorbesc cu laudă ziarele, a isprăvit cu toate măsurile de luat pentru paza sănătății publice. După ce s’a instalat, pe socoteala statului, într’un somptuos apartament din acel palat Sanitar, în care ologii şi cerşetorii tirgului stau tescuiţi într’un grajd , — s’a apucat să reguleze soarta medicilor practici. In urma unui denunţ al d-sale — şi scade frumos, unui vice-preşedinte al cercului medical să-şi denunţe colegii, — parchetul a fost pus în mişcare înpotriva medicilor practici din localitate, pe motivul că ar practica în mod ilicit vaccinarea şi că ar elibera înpotriva legii, certificate de vaccină. In acest denunţ doctorul Fior da o ipocrită şi senilă intrepretare art. 84 din legea Sanitară, care rezervă statului ca monopol prepararea serumurilor şi vaccinurilor şi care nici nu atinge dreptul indiscutabil al medicilor de a practica vaccinările şi a elibera Buletine de vaccine cari, conform unui ordin al Direcţiei OAMENI LUCRURI Lăcrămioare Intăiu Mai... Cine-ar fi spus, or cine ar recunoaşte că ne aflăm într’o zi atît de însemnată, în însăşi inima primăverei ? Căci Aprilie, luna capricioasă şi plină de toane ca o femee, face loc abundenţei şi frumoasei lune Mai, de un pitoresc fără margini, de un farmec fără pereche,îmbălsămată de parfumuri, decorată de flori, saturată de graţii, radioasă de lumină şi de culori. Culoarea lunei Mai în anul acesta ? Întrebarea însăşi poate mira. De ce zicem : „în anul acesta“ ? Pentru că suntem în anul roşu, ori— poate mai drept—în anul negru, cînd florile au căutare doară pentru înfrumuseţarea şi încununarea mormintelor. Suntem în anul care izgoneşte poezia „inter arma silent musae“—şi face cu desăvîrşire de prisos toate imnurile închinate marilor frumuseţi ale acestei unice şi încîntătoare luni. Culoarea dominătoare a sfîrşitului de Aprilie şi a începutului de Mai ? Albastrul liliacului care a succedat albastrului limpede al viorelelor şi pe care frigul neobişnuit îl face să trăiască mai mult decît în alţi ani. Are şi frigul acesta semnificaţia lui, desigur; el vine din munţii apropiaţi de noi, munţi pe ale căror piscuri se desfăşoară încăierări sângeroase. Dar albastrul pe care încă nu l-au resfrînt, în această primăvară, nici apele, nici mm zilei Beligeranţi. „Suntem pedepsiţi pe unde am păcătuit“. E momentul de a aplica vechea axiomă eroului bucureştean Casimir, căruia studenţii i-au aplicat cuvenita recţiune. leşiad de la Universitate, nu e de mirat că au ţinut să facă uz de experienţele căpătate şi, slavă domnului, în înaltul aşezămînt exemplele nu lipsesc. Dar ceea ce nu e de înţeles e că acel domn Cazimir care a publicat în ziare că a vrut să „stea de vorbi“—cu palmele !—ca profesorul Parvan, să se indigneze acum de chelfăneala, ce i-au aplicat tinerii studenţi ai profesorului Parvan. Cine ridică pumnul de pumn va suferi... e Armonia conservatoare. Pe ziua de eri d. Partano a fost dat afară din şefia de la Constanţa de citră amicii d-lui Marghiloman, iar d. Virgil Arion a fost exclus din clubul din Bucureşti de cătră amicii d-lui Filipescu. SS D-nii A. Cirilo şi I. Sibianu au fost numiţi în comisiunea de examene de fine de an la conservatorul din Iași. 13 D. Căpitan I. Voinescu a fost numit comandant al companiei elevilor şcoalei normale Vasile Lupu. Un violent incendiu a distrus cu desăvîrşire casa cu atenansele şi o mare cantitate de grîne ale lui Dem. N. Cucu din Coarnele Caprei. Averea nu era asigurată. Pagubele sînt de mai multe mii de lei. Se crede că focul a fost pus. S3 Săteanul D. Brudaru, aflîndu-se în Tg.Frumos şi fiind beat, a înjunghiat pe cîrciumarul Bereu Rahmil. Din fericire victima e în afară de pericol. Agresorul a fost arestat. SS Mai mulţi răufăcători s’au introdus în circiuma lui Gh. Cassian din Cucuteni şi au furat o mare cantitate de mărfuri. Au fost arestaţi indivizii Gh. Pintilie, C. Neculaiţă şi alţii. S3 Focul a distrus casa locuitorului Panaite Şurubaru din Belceşti. Pagubele sunt destul de însemnate. ti Astă noapte un început de incendiu s’a declarat la imobilul lui C. Pavel din Tg.-Frumos, str. Cuza-Vodă. S’a constatat că focul a fost pus. S3 Se ştie cazul fostului magistrat din Todireni Socol, care s’a sinucis. Intre alte motive ale sinucidere i a fost şi faptul că învăţătorul * Vasile Panţim din Dracşani şi părintele acestuia, l-au calomniat pe decedatul magistrat, denunţindu-l ca în cursul unei percheziţii şi-ar fi însuşit suma de 306 lei. In urma cercetărilorministerului de instrucţie, dovedindu-se că denunţarea numitului învăţător a constituit o calomnie, acesta a fost destituit din învăţămint. Părintele decedatului magistrat, bizuindu-se pe această măsură a ministerului de instrucţie, a dat în judecată pe Panţiru şi părintele său. Tribunalul din Botoşani i-a condamnat la una lună închisoare. ■ Astăzi ! Mai aproape toate autorităţile noastre n’au lucrat. Curtea cu juraţi s’a constituit astăzi. Juraţii absenţi au fost condamnaţi la cite 200 iei amendă. 8 In ziua de 9 Maia, ca începera da la oara 4 p. m. şi în aceiaşi seară, va avea loc la grădina Copou, o frumoasă serbare, dată de comitetul societăţii Colonia şcolară „Spiru C. Haret“ din localitate, cu scopul de a strînge fondurile necesare pentru a trimite la munte ca şi în anii precedenţi colonii şcolare de vacanţie, formate în majoritate din fii şi fiice de ai concentraţilor, eventual de ai mobilizaţilor. Programul după care se va desfăşura serbarea este cel următor: La oara 4 p. m. prin 21 lovituri de tun se va anunţa începutul serbării. Vor urma apoi alergări de iuţeală şi altele de rezistanţă cu premii. Călărie pe măgăruşi etc. Toate acestea se vor organiza numai pentru şcolarii din cursul primar de la toate şcoalele din oraş. Vor urma apoi diferite jocuri executate de copiii de la „Grădina de copii“ din Tataraşi. Diferite exerciţii gimnastice, executate de elevi din cursul primar şi în fine frumoase dansuri naţionale executate de neîntrecuţii elevi de la şcoala normală „V. Lupu“. Acest program se va desfăşura între carele 4—7 p. m. In tot timpul serbării, va f deschis un frumos bazar cu lucrări manuale artistice, etc. Tot în acest timp, va funcţiona şi o tombolă foarte bogată cu toate numerele cîştigătoare. Se va mai organiza o loterie adhoc pentru 4 tablouri lucrat© în uleiu donate societăţii de Ministerul Instrucţiunei şi Cultelor. În tot timpul serbării va funcţiona poşta americană, condusă de un gingaş buchet de domnişoare. Tot în acest timp vor avea loc, diferite jocuri şi combinaţii noi de artificii. Diferite surpize din cele mai plăcute se pregătesc publicului, de către onoratele doamne din comitet. Avînd în vedere nobilul scop urmărit de societate precum și munca fără preget a comitetului, care lucrează absolut gratuit pentru folosul neamului, se cuvine ca tot publicul cu inimă şi cu iubire de copii, să-şi dea întîlnire la această serbare de binefacere. Sf Duminică 3 Mai a. c. ora 3 p. m.* va avea loc, în saloanele caselor proprii din str. Ghica-Vodă, solemnitatea jubileului de 40 ani de existenţă a societăţei „Fraterna Israelită Păcurari“ fondată la 1875. Cu acest prilej se va pune piatra fundamentală a spitalului de copii pe care îl înfiinţează societatea. Au fost invitaţi la această solemnitate autorităţile şi reprezentanţii societăţilor de ajutor mutual din localitate şi din ţară. S3 Debitul Badareu aduce la cunoştinţa Onor. public, că produsele alimentare se vînd cu următoarele preţuri: Unt superior pe cafea şi masă 6.00 kgr Smîntînă dulce centrifugată 2.40 „ Brînză de oi de toamnă 1.40 1.60, şi 2 „ Caşcaval grecesc 2.40 „ Caş gras de munte 1.20 „ Brînzeturi noi în burduşele 3.00 „ Caşcaval de Penteleu 3.00 „ Schweitzer elveţian veritabil 6.00 « Gervais bucata 0.45 „ Şuncă à la Praga 6,00 „ Salam de Sibiu 7,00 „ Ghidem de Botoşani 5,00 » Toate calităţile de vinuri superioare se vînd cu litrul şi în sticle înfundate. Zilnic se găseşte urdă dulce. Vin alb Vin alb şi roş Vin alb şi roş superior Vin Cotnar şi Bordeaux Vin Cotnar şi Bordeaux superior 2.00 Pelin de Mai 1.20 0.80 lit. 1.00 1.20 „ 1.60 „