Opinia, iunie 1915 (Anul 12, nr. 2484-2506)

1915-06-25 / nr. 2504

. Măsuri cari se impun Cu toată situaţia excepţională prin care trecem în aceste timpuri tulburi prin în­­prejurările externe, totuşi sunt chestiuni de ordine internă care reclamă aplicarea de măsuri urgente şi severe pentru a în­lătura din timp consecinţe c­are vor fi dureroase mai tîrziu. Vroim se vorbim de lucrătorii rurali şi de servitorii de la oraşe. E necontestat rolul cel au de susţi­nut în organismul social al unui popor aceste două clase de oameni. Una din ele e în strînsă legătură cu producţiunea rurală, iar alta e legată cu viaţa oraşelor, cu viaţa casnică a fami­liilor, ceia ce însarcdlă viaţa de ceas şi de minut, viaţa intimă a omului. La alte popoare aceste clase sunt or­ganizate după trebuinţele economice şi sociale astfel că se simt şi se culeg roa­dele acestor organizaţiuni. La ori­care popor vom cerceta starea de lucruri sub acest raport, vom găsi că lucrătorul e lucrător, cunoaşte lucrul şi lucrează în bune condiţii şi în mod cin­stit, după angajamentul ce are. Tot aşa cu servitorii casnici. Bucătăresele cunosc arta culinară sub toate raporturile şi ca mod de preparare prin economie şi ca gust al mîncărilor. Femeile de camere sunt instruite şi harnice, vizitii sunt absolut cunoscători în serviciul lor com­plect, iar pe deasupra tuturor, lucrătorii şi servitorii au conştiinţa datoriei lor, ata­şamentul către patron şi cinstea profe­sională, cinstea de om. Dacă vom face o comparaţie între ţara noastră şi alte ţări, ca Franţa, Ger­mania, Austria, vom vedea spre ruşinea noastră că şi sub acest raport ne aflăm atît de jos, că nici triburile nu ne pot invidia. Lucrătorii de la ţară, să luăm de exem­plu pe lucrătorii de la vii. Aceştia sunt tot ce poate să fie mai sălbatic, mai ru­şinos pentru un popor civilizat, mai pă­gubitor pentru o întreprindere cum e a­­cea a culturei viilor. Aceşti oameni sunt absolut necunoscă­tori în cultura viilor, sunt leneşi, necin­stiţi în lucru, minciunoşi şi pe deasupra sunt hoţi. Plata muncii lor e scumpă, peste mă­sură de­­ scumpă, pentru că nu ştiu a lucra, nu sunt harnici, sunt necinstiţi şi nu sunt economi căci strică şi fură instru­mentele şi materialele ce li se încredin­­ţază. Am văzut lucrători angajaţi la ■stropitul viitor, nu numai furînd sulfatul de cupru, dar turnînd în gropi anume făcute soluţia de sulfat dată spre stro­pire, astfel câ acel lucrător a furat plata ce a luat, a furat soluţia şi a stricat via. Cităm acest caz nu­mai ca­­ilustraţie. Acei ce au vii ştiu ce însamnă în ţara romă­­nească lucrătorii viilor, hoţia ce se prac­­­tică r.­u strugurii, fructele şi, chiar cu în­grăditurile viilor şi aceste fiind furate de , locuitorii de prin î­mprejurimile viilor. Acelaşi lucru cu servitorii casnici. Bu­­cătărese­le nu ştiu găti bucate­, nu ştiu economia bucătăriei, nu ştiu arta gustului bucatelor. Au numai meritul serviciului prost, scump plătit, plata mance f­iind urcată şi prin mîncările date in ascuns rudelor, amanţilor etc. pe furiş fără ştirea stăpînei, bani ?caţî înainte, băutura prac­ticată la gradul cel mai înalt, necuviinţa­­ri expresii, părăsirea serviciului şi aşa mai departe. Sunt sigur, nu esti podgorean, nu este gospodar în ţara rom­înească care să nu sufere "şi care să nu aibă de adaos încă multe fapte de ticăloşie la acele enumerate mai sus. In această situaţie penibilă te întrebi: unde trăim, ce fel de ţară, ce fel de popor suntem ? Suntem popor organizat ? Care e pro­tecţia legilor ? Care e partea de mora­­lizare ce o impune legea, acelora ce au nevoie a fi moralizaţi. Clasele acestea sociale nu au noţiunea respectului de dreptul, de factur, de pro­prietatea altuia. Unde şi care e legea care să aducă pe omul sălbatic la simţul dreptăţei, al ade­vărului, al respectului altuia ? Cărei autorităţi să te adresezi ca să intri in dreptul tău, in liniştea ta, în po­sesia bunului tău ? Greşim oare dacă întrebăm unde trăim ? Unde vom ajunge ? Nu e ruşinea nea­mului ? Să nu se supere gingaşele idei democratice cînd vom spune că libertatea e sfîntă numai atuncea cînd omul e demn de ea, ştie a se bucura de bunurile ei. Manualele actuale, legile actuale asupra servitorilor şi lucrătorilor trebue aplicate cu toată severitatea. Poliţia rurală trebue înmulţită, căci hoţia la vii şi sate se în­tinde şi măsuri noi trebue aplicate cu toată seriozitatea şi prevederea trebuitoare căci nu numai mişcările anarhice politice, dar mai cu seamă cele sociale sunt pe­riculoase prin roadele lor isvorite din deprinderea a fura­şi, & nu respectam avutul altuia. George de la Iaşi ! ► i V­ IN CHESTIA APEI — Q vesta îmbucurătoare.­­ Conducta provizorie. — An* cheta.—Rezervoruile.—Bălă* băneală, nu treabă. După toate probabilităţile, o­­rașul nu va fi lipsit de apă de­cit 12 piuă la I0 zile. Aceasta, întru­cit pe o întindere de Ia 5 piuă Ia 6 sute de metri, cît este lăţimea Moldovei în par­tea locului, se va construi o conductă provizor­e, făcută din tuburi de oţel şi aşezată pe piloţi. Lucrarea a şi început de astă noapte şi, dacă ea se va face sub directa supraveghere a in­ginerilor din Bucureşti şi nu a Bălănescului din Iaşi, este a­­proape sigur că în cel mai târ­­ziu 12 zile oraşul va fi din nou alimentat cu apă de Timişeşti. Volumul de apă servit nu va depăşi 5000 m. c. pe zi, întru­cît tuburile de oţel ce se a­­şează nu au mărimea tuburilor de la conducta principală. Lucrarea pentru restaurarea conductei principale va fi lungă şi anevoioasă. Ea va fi cu mult îngreuiată dacă cumva Moldova, desfăcind tuburile, a obstruat sifonul. Pe o lungime destul de mare, în ve­chea albie a Moldovei, se va face un şanţ adine la care vor lucra zi şi noapte cel puţin 100 oameni. Numai după ce acest şanţ va fi terminat, se va încerca abaterea apelor spre vechea albie şi a­­poi se va proceda la construirea unui dig de apărare a vechei conducte. * Am spus dăunăzi că primăria a instituit o comisiune de anchetă pen­tru a­ se stabili cauzele şi răspunde­rile acestui grav accident. Comisiu­­nea va începe lucrările Vineri dimi­neaţă la faţa locului, şi în prezenţa primarului. Mărturisim că nu prea punem mult temeiu pe această anchetă, în­­trucît nu va lipsi din comisiunea de ingineri şi inevitabilul Tancred Con­­stantinescu. Şi apoi presupunem că la această cercetare se va face mai mult vorbă­rie de­cît treabă. Specialiştii, cari au S'*praveghiat lucrările, pare că şi-au g­esit cariera ; sunt tari în argumen­tări şi explicaţii şi foarte slabi cine e vorba de făcut lucru bun. * Şi acum o întrebare. Iaşul posedă sau nu rezervoare ? Dacă da, de ce nu stm niciodată pline? N’au fost ele construiţi tocmai In vederea accidentelor ? Dacă intr'adevăr, nu vom fi lipsiţi de apă di cit 15 zile, nu s’ar fi putut obvia aces neajuns prin servire, in cantităţi mici, di apă din rezervor? Viena ca populaţii ci imensă in raport cu laşul, posedă re­zer­vorii, cu care metropola poale fi ser­vită timp de 30 de zile. Şi acolo se in­ttmplă accidente de conductă. Semerin­gul—de unde se alimentează oraşul— est şi el destul de departe, şi cu toat acestea populaţia mai că nici nu şti dacă se inttmplă vre-un accident de con­ductă. La noi, din contra. Un ceas după c s’a stricat un tub, oraşul e lipsit de apă Ştim pertinamente că şi sub trecuta aa Am­ministraţia„ TipografS. H. Gold­siess Iaşi* — Wefon Kr. EG Anul XII—No. 2504,­Vineri ‘26. Iunie 1915 mir­istraţi Comunală, s'a cerut d-lid Ieăfănescu să ia măguri ca rezerv­oriile să fie totdeauna pline. Extraordinarul specialist invoca mereu argumente, bălă­bănea, dar rezervoarele tot goale rămî­­neau. Nu crede actuala administraţie că trebuesc luate măsuri ca aceste rezer­voare să fie de team încolo pline, chiar cu riscul ca d. Bălăbănescu să se supere ?. ^ e tt 1 ^ ^ o 0 Cinematograful Pathé din Iași e fran­damente ruse... film. Cînd nu are vr’un film rus, aduce măcar pe Ca... russy. * Apele Moldovei au întrerupt apa de TimiȘedi. Un fel de homeopatie cu „si­­milia similibus...u * Medicul șef al orașului satisface cu imobilitate pe ori­cine. Numai să-l a­dreseze o cerere franc... ată. * Unde se cuvine să trimitem pe edilii noștri pentru neglijența in chesta apei ? - La... Golia.* insftrslt, — vr’o două lum­i de lipsă de apă, boti, eptdc'kiî. Poate să aibă odată și d-rul Fior altăceva de făcut decit procese și procese verbale. N’a apucat comuna să termine dis­tribuţia de zahar şi iată pe edili ocupaţi a face o distribuţie de... apă. ♦ Să măi poftească diplomaţii laşatii să facă o politică in două... ape ! * Administraţia comunală va da un ordin : « este oprit a transpira » in ve­derea economiei de apă. * Ieri a fost serbătoarea lui loan Bote­zătorul. ...Şi rl a fost la noi în trig apă de botei măcar... elab. Dar dinşii nu se înţeleg. Eu vă cu­nosc. Nu trebue să aveţi duşmani decit pert­­tril a-i urî, nu pentru a-i dispreţui. Tre­­buies să, fiţi tftîhdri de dUşmanuî vostru,— aîunci izbînzile duşmanului vor fi de ase­meni izbînzile voastre. Revolta. Aceasta-i nobleţă sclavului. Nobleţă voastră să fie ascultarea! Chiar porunca voastră să fie o ascultare ! Un bun luptător prfeierâ ifu trebue» filţ «vteaui. Şi trebue să vă impuneţi tot ceia ce iubiţi. Dragostea voastră de viaţă să fie iubi­rea celei mai înalte speranţe; şi cea mai înaltă speranţă a voastră, să fie cea mai înaltă glndire a vieţii. Cea mai înaltă gîndire a Voastră, eu debuie să t’g impun—ea e aceasta : Ma! este un lucru oare­car­e ce trebue să fie înălţat Astfel trăiţi-vă viaţa de ascultare şi război! Ce ne pasă de-o viaţă lungă! Care luptător vrea să fie cruţat ? ! Eu nu vă cruţ de loc, vă iubesc adine din inimă, fraţii mei de luptă !... ...Aşa vorbit a Zarathustra». Citatul e împrumutat din traducerea ti­­nărului nostru concetăţean E. D. Reigis, apărută în biblioteca ,Luceafărul". Mai sunt în acea broșură și alte lucruri vred­nice de meditat. Rod Ion OAMENI 11 L U C ft URI Rezboiul îl Nietzsche Numele filosofului anti-german a fost mult, poate prea mult, citat în actualele evenimente. Cu toate aceste e mai drept a se cu­noaşte filosofia lui privitoare la războiu, în afară de anumite atacuri violente şi brutalităţi. Bună­oară ca în bucata aceasta, în­chinată luptătorilor războiului: «...Văd mulţi soldaţi. Dac'aşi putea să văd mulţi luptători / Numim „uniformă“ ceia ce ei poartă, fie că ceia ce ascund el dedesupt să nu fie uniformă ! Voi trebue să fiţi dintre acei al căror ochiu să caute mereu un duşman—duş­manul vostru. Şi la întâia vedere, e ură la cîţi­va din voi. Voi trebuie să vă căutaţi duşmanul şi să vă războiţi, un război pentru gîndurile voastre. Şi dacă gîndirea voastră-i do­­borîtă, cinstea, voastră trebuie totuşi să strige victorie ! Voi trebuie să iubiţi pacea ca un mij­loc de noi războaie... Şi pacea scurtă mai mult decit cea lungă. Eu nu vă ’ndemn la muncă ci la luptă Eu nu vă ’ndemn la pace, ci la izbindă Să fie munca voastră o luptă, şi pacei voastră o izbîndă ! A tăcea şi a rămîne liniştit e cu pu­tinţă numai atunci cînd ai sugeji şi ur­are; altfel e flecăreală şi sfădire. Să fie pace voastră o izbîndă ! Voi spuneţi că o cauză bună sfinţeşti chiar războiul ? Eu spun: războiul bun sfinţeşte ori­ce lucruri. Războiul şi curajul făcut­ au lucrur mult mai mari decît iubirea pentru aproa­pele. Nu mila, ci vitejia voastră scăpaşi pîn’acum pe cei nenorociţi. Ce este bine ? întrebaţi. A fi viteaz iată ce e bine. Lăsaţi să se spună feti­ţelor : „Bine este ceia ce-i drăguţ şi tu odată mişcător“. Vă numesc fără inimă, dar inima voas­tră-i adevărată şi î mi place modestia sin­cerităţi voastre. Vă e ruşine de fluxc vostru, dar ceilalţi roşesc de refluxul lor Sunteţi uricioşi ? Ei bine fraţilor! Invă­luiţi vă cu sublim mantaua urâţeniei! Cînd creşte sufletul vostru, ei devin semeţ­ iar în înălţarea voastră este rău­tate. Eu vă cunosc. In răutate semeţul se întîlneşte cu cu HOTA ZILEI cultura ariftaleî rusești. Intr’o companie ce făcea parte din tru­pele, cari asediau Cernăuții era un sol­dat evreu mai răsărit dintre toți. Cînd venea ziua corvetei, sergentul îl punea să numere păturile. Căpitanul, observind a­­ceste, începuse a bănui și intr’o bună zi întrebă pe sergent: — De ce pui pe evreul acela numai la numărat păturile ? — Trăiți d-te Căpitan, e singurul sol­dat din companie care știe să numere. mroBUTB S3 Chestia medicamentelor a fost re­­zolvită. în adevăr, asociaţia farmacişti­lor din ţară a primit o propunere din partea casei Riedl, din Berlin, care se obligă a transporta toate medicamentele necesare, chiar cele prohibite pentru ex­port in Germania. D. Riedl insă a cerut a se stabili un acord Intre guvernul român şl cel ger­man, cu privire la această furnitură. Acest acord s’a stabilit. In adevăr, d-nii farmacişti Neculau din Bucureşti şi jellea din Iaşi, s'au prezintat imediat d-lui Costinescu, mi­nistru de finanţe, care a primit delega­ţia in chipul cel mai amabil. D. Costinescu, a zis, că finind seamă de nevoia comercială, va da in schimb unele compensaţii ce le pretinde Ger­mania, ca fasole şi altele, in schimbul furnizărei medicamentelor; bine­înţeles ca­ aceste compensaţii să fie modeste. Delegaţia s'a prezintat azi d-lui Spiere agent comercial special al Germaniei. D. Spiere a primit de asemene­a dele­gaţia cu osebită amabilitate şi din­ tot concursul său cererilor farmaciştilor din ţară, acordul între guvernul vienez şi cel german s-a stabilit. Medicamentele vor fi furnizate până cel mult două luni. Până atunci farmaciile dispun incă de medicamentele necesare. S3 Neues Wiener Jurnal sosit azi in localitate, arată că mişcarea revoluţio­nară din Rusia s'a întins şi a cuprins oraşul Odesa şi multe alte localităţi din Basarabia. S3 Toţi doctorii comunali şi perso­nalul sanitar s­ău intrunit azi la 11 di­mineaţa la consiliul sanitar pentru a discuta măsurile ce trebuesc luate pentru a preveni epidemia de febră tifoidă care ameninţă oraşul din cauza lipsei de apă. S3 Curtea de Apel de vacanţă va ju­deca în zilele de 9 şi 10 Iulie şi 7 şi 8 August. Tribunalul de vacanţă va judeca în fie­ce săptămînă în ordinea următoare: Marţi s. II, Mercuri s. 1 şi Joi secţia II-a. 83 Comitetul societăţei Cantina şcolară se întruneşte astăzi în localul şcoalei Trei Erarhi, pentru a aranjaa programul frun hidasei serbări ce va avea foc îfi gră­dina Copou Sîm­bătă seara, serbare fpa­­tronată de d-na General Pressan, 33 D-nii Zaharia, fost revizor şcolar, Pe­tru Stoika şi Alexandru Ţepie, insti­tutori atî forfhat colhisîuneă pentru exa­minarea elevilor şcoalei israelite din Paş­cani S3 In ziua de 23 a lunei a încetat din vieaţă mecanicul loan Antoniu. Inmor­­mîntarea a avut Ioc azi la ora 5 după amează. .. 33 la Conservatorul de Muzică se ţine, de la 19 Mai, concursul pentru ocuparea catedrei de compoziţie, de la acel Con­servator. Comisiunea e compusă din d-nii Chi­­riac, delegat al ministerului, Teodorini şi Zira, membrii. S-au prezentat trei candidaţi: d-nii T. Teodorescu, şeful corului de la biserica Sf. Spiridon, D. Cuclin, deţinătorul pre­miului I de la concursul „Enescu“ pentru compoziţie şi D. Ciolan, actualul suplini­­tor ai catedrei (pus) la concurs. Rezultatul concursului va fi cunoscut zilele acestea. S3 Din cauza unui defect la maşina ce furnizează curentul, circulaţia tramvaielor pe liniile abator şi Sărărie au fost între­rupte azi dimineaţă. S3 Aseară au sosit în localitate 20 re­fugiaţi germani, venind din Rusia, trenul de 9 ei au fost porniţi spre Pa­ianta. S3 Cîrciumarul Moise Zingher, a trecut astă noapte, printr’o mare spaimă. Un anume Simon Munteanu petrecînd acolo, din vorbă în vorbă s’au luat la ceartă și la un moment dat Munteanu scoase un revolver și îl îndreptă spre Zingher. Din fericire Zingher s’a ales numai cu spaimă,—de­oare­ce revolverul fiind de­fect n’a luat foc. Sergentul de oraș a trimis pe Munteanu la răcoare. S3 Sosind borderourile la toate şcoa­­lele din Iaşi, de la „Cassa Corpului didac­­tic" pe Iulie şi August, însemnează că o să se dea salariilor odată pe vacanţa în­treagă. Numai să fie bani la casierie... S3 Cofetarii şi berarii, profită de lipsa apei şi pe lingă consumaţie vind un pahar de apă mineralizată cu 10 bani cînd se ştie că la căruţă se vinde cu 15 bani litru. N’ar trebui să spolieze lumea, căci şi aşa cîştigă la o sticlă 25 bani. Ar fi omenos s-o vîndă în costul preţului, sau cu 5 bani paharul. E o cofetărie în centru care dă la clienţi o apă tulbure şi mur­dară; aici este datoria de medic şef al o­­rașului să-i oblige să fearbă apa. V’a auzi oare ? 53 Ieșenii se pot duce în voie bună să facă băi de Prut. D. dr. Vrînceanu, medicul circumscripţiei Ungheni,­ ne asigură că apele Prutului nu sunt contaminate, ceia ce s’a dovedit prin derele analize bacteorologice făcute şi că prin urmare nu este nici o primejdie de a face băi de Prut. 83 D. Zahariade, directorul serviciului de mişcare al căilor ferate, a sosit azi dimineaţă în localitate. La ora 10, cu un autom­obil-drezină, a plecat în inspec­ţia turnelului de la Movileni, care se prăbuşeşte. S. D. Bălteanu, subdirector al ser­viciului de mişcare, a fost iseară în lo­calitate, venind din inspecţie de pe linia Paşcani-Iaşi. Cu acceleratul de 9, d. Bălteanu s-a înapoiat în Capitală. 5!­Eri a început examenul candidaţilor la ca.i­dra­ de oftalmologie de la facul­tatea de medicină. S3 Astă seară Joi 25 iunie c., progra­mul superb care se reprezintă pe ecranul cinematografic „Pathe Frores“ din grădina Traian, cuprinde: Demimondena. — Impresionantă dramă socială.— Ultima creaţiune a celebrei ar­tiste italiane, d-na Francisca Bertini. In­comparabili tragediană, steaua scenelor clasice ale Romei, graţioasa figură plină de fineţă şi farmec care fascinează pe spectatori în neegalabilele ei interpretări. „Demimondena“, o admirabilă desfăşu­rare este scrisă şi înscenată de contele B. Negroni. Mai sunt cuprinse în bogatul program: Cursele de la Băneasa, serie nouă.—Mai tare decit Shen­ok Holmes, comedie, etc. Vineri 26 Iunie, progam nou: Fericirea zdrobită, desfășurare dramatică gran­dioasă.

Next