Opinia, iunie 1915 (Anul 12, nr. 2484-2506)
1915-06-25 / nr. 2504
. Măsuri cari se impun Cu toată situaţia excepţională prin care trecem în aceste timpuri tulburi prin înprejurările externe, totuşi sunt chestiuni de ordine internă care reclamă aplicarea de măsuri urgente şi severe pentru a înlătura din timp consecinţe care vor fi dureroase mai tîrziu. Vroim se vorbim de lucrătorii rurali şi de servitorii de la oraşe. E necontestat rolul cel au de susţinut în organismul social al unui popor aceste două clase de oameni. Una din ele e în strînsă legătură cu producţiunea rurală, iar alta e legată cu viaţa oraşelor, cu viaţa casnică a familiilor, ceia ce însarcdlă viaţa de ceas şi de minut, viaţa intimă a omului. La alte popoare aceste clase sunt organizate după trebuinţele economice şi sociale astfel că se simt şi se culeg roadele acestor organizaţiuni. La oricare popor vom cerceta starea de lucruri sub acest raport, vom găsi că lucrătorul e lucrător, cunoaşte lucrul şi lucrează în bune condiţii şi în mod cinstit, după angajamentul ce are. Tot aşa cu servitorii casnici. Bucătăresele cunosc arta culinară sub toate raporturile şi ca mod de preparare prin economie şi ca gust al mîncărilor. Femeile de camere sunt instruite şi harnice, vizitii sunt absolut cunoscători în serviciul lor complect, iar pe deasupra tuturor, lucrătorii şi servitorii au conştiinţa datoriei lor, ataşamentul către patron şi cinstea profesională, cinstea de om. Dacă vom face o comparaţie între ţara noastră şi alte ţări, ca Franţa, Germania, Austria, vom vedea spre ruşinea noastră că şi sub acest raport ne aflăm atît de jos, că nici triburile nu ne pot invidia. Lucrătorii de la ţară, să luăm de exemplu pe lucrătorii de la vii. Aceştia sunt tot ce poate să fie mai sălbatic, mai ruşinos pentru un popor civilizat, mai păgubitor pentru o întreprindere cum e acea a culturei viilor. Aceşti oameni sunt absolut necunoscători în cultura viilor, sunt leneşi, necinstiţi în lucru, minciunoşi şi pe deasupra sunt hoţi. Plata muncii lor e scumpă, peste măsură de scumpă, pentru că nu ştiu a lucra, nu sunt harnici, sunt necinstiţi şi nu sunt economi căci strică şi fură instrumentele şi materialele ce li se încredinţază. Am văzut lucrători angajaţi la ■stropitul viitor, nu numai furînd sulfatul de cupru, dar turnînd în gropi anume făcute soluţia de sulfat dată spre stropire, astfel câ acel lucrător a furat plata ce a luat, a furat soluţia şi a stricat via. Cităm acest caz numai cailustraţie. Acei ce au vii ştiu ce însamnă în ţara romănească lucrătorii viilor, hoţia ce se practică r.u strugurii, fructele şi, chiar cu îngrăditurile viilor şi aceste fiind furate de , locuitorii de prin împrejurimile viilor. Acelaşi lucru cu servitorii casnici. Bucătăresele nu ştiu găti bucate, nu ştiu economia bucătăriei, nu ştiu arta gustului bucatelor. Au numai meritul serviciului prost, scump plătit, plata mance fiind urcată şi prin mîncările date in ascuns rudelor, amanţilor etc. pe furiş fără ştirea stăpînei, bani ?caţî înainte, băutura practicată la gradul cel mai înalt, necuviinţari expresii, părăsirea serviciului şi aşa mai departe. Sunt sigur, nu esti podgorean, nu este gospodar în ţara romînească care să nu sufere "şi care să nu aibă de adaos încă multe fapte de ticăloşie la acele enumerate mai sus. In această situaţie penibilă te întrebi: unde trăim, ce fel de ţară, ce fel de popor suntem ? Suntem popor organizat ? Care e protecţia legilor ? Care e partea de moralizare ce o impune legea, acelora ce au nevoie a fi moralizaţi. Clasele acestea sociale nu au noţiunea respectului de dreptul, de factur, de proprietatea altuia. Unde şi care e legea care să aducă pe omul sălbatic la simţul dreptăţei, al adevărului, al respectului altuia ? Cărei autorităţi să te adresezi ca să intri in dreptul tău, in liniştea ta, în posesia bunului tău ? Greşim oare dacă întrebăm unde trăim ? Unde vom ajunge ? Nu e ruşinea neamului ? Să nu se supere gingaşele idei democratice cînd vom spune că libertatea e sfîntă numai atuncea cînd omul e demn de ea, ştie a se bucura de bunurile ei. Manualele actuale, legile actuale asupra servitorilor şi lucrătorilor trebue aplicate cu toată severitatea. Poliţia rurală trebue înmulţită, căci hoţia la vii şi sate se întinde şi măsuri noi trebue aplicate cu toată seriozitatea şi prevederea trebuitoare căci nu numai mişcările anarhice politice, dar mai cu seamă cele sociale sunt periculoase prin roadele lor isvorite din deprinderea a furaşi, & nu respectam avutul altuia. George de la Iaşi ! ► i V IN CHESTIA APEI — Q vesta îmbucurătoare. Conducta provizorie. — An* cheta.—Rezervoruile.—Bălă* băneală, nu treabă. După toate probabilităţile, orașul nu va fi lipsit de apă decit 12 piuă la I0 zile. Aceasta, întrucit pe o întindere de Ia 5 piuă Ia 6 sute de metri, cît este lăţimea Moldovei în partea locului, se va construi o conductă provizore, făcută din tuburi de oţel şi aşezată pe piloţi. Lucrarea a şi început de astă noapte şi, dacă ea se va face sub directa supraveghere a inginerilor din Bucureşti şi nu a Bălănescului din Iaşi, este aproape sigur că în cel mai târziu 12 zile oraşul va fi din nou alimentat cu apă de Timişeşti. Volumul de apă servit nu va depăşi 5000 m. c. pe zi, întrucît tuburile de oţel ce se aşează nu au mărimea tuburilor de la conducta principală. Lucrarea pentru restaurarea conductei principale va fi lungă şi anevoioasă. Ea va fi cu mult îngreuiată dacă cumva Moldova, desfăcind tuburile, a obstruat sifonul. Pe o lungime destul de mare, în vechea albie a Moldovei, se va face un şanţ adine la care vor lucra zi şi noapte cel puţin 100 oameni. Numai după ce acest şanţ va fi terminat, se va încerca abaterea apelor spre vechea albie şi apoi se va proceda la construirea unui dig de apărare a vechei conducte. * Am spus dăunăzi că primăria a instituit o comisiune de anchetă pentru a se stabili cauzele şi răspunderile acestui grav accident. Comisiunea va începe lucrările Vineri dimineaţă la faţa locului, şi în prezenţa primarului. Mărturisim că nu prea punem mult temeiu pe această anchetă, întrucît nu va lipsi din comisiunea de ingineri şi inevitabilul Tancred Constantinescu. Şi apoi presupunem că la această cercetare se va face mai mult vorbărie decît treabă. Specialiştii, cari au S'*praveghiat lucrările, pare că şi-au gesit cariera ; sunt tari în argumentări şi explicaţii şi foarte slabi cine e vorba de făcut lucru bun. * Şi acum o întrebare. Iaşul posedă sau nu rezervoare ? Dacă da, de ce nu stm niciodată pline? N’au fost ele construiţi tocmai In vederea accidentelor ? Dacă intr'adevăr, nu vom fi lipsiţi de apă di cit 15 zile, nu s’ar fi putut obvia aces neajuns prin servire, in cantităţi mici, di apă din rezervor? Viena ca populaţii ci imensă in raport cu laşul, posedă rezervorii, cu care metropola poale fi servită timp de 30 de zile. Şi acolo se inttmplă accidente de conductă. Semeringul—de unde se alimentează oraşul— est şi el destul de departe, şi cu toat acestea populaţia mai că nici nu şti dacă se inttmplă vre-un accident de conductă. La noi, din contra. Un ceas după c s’a stricat un tub, oraşul e lipsit de apă Ştim pertinamente că şi sub trecuta aa Amministraţia„ TipografS. H. Goldsiess Iaşi* — Wefon Kr. EG Anul XII—No. 2504,Vineri ‘26. Iunie 1915 miristraţi Comunală, s'a cerut d-lid Ieăfănescu să ia măguri ca rezervoriile să fie totdeauna pline. Extraordinarul specialist invoca mereu argumente, bălăbănea, dar rezervoarele tot goale rămîneau. Nu crede actuala administraţie că trebuesc luate măsuri ca aceste rezervoare să fie de team încolo pline, chiar cu riscul ca d. Bălăbănescu să se supere ?. ^ e tt 1 ^ ^ o 0 Cinematograful Pathé din Iași e frandamente ruse... film. Cînd nu are vr’un film rus, aduce măcar pe Ca... russy. * Apele Moldovei au întrerupt apa de TimiȘedi. Un fel de homeopatie cu „similia similibus...u * Medicul șef al orașului satisface cu imobilitate pe oricine. Numai să-l adreseze o cerere franc... ată. * Unde se cuvine să trimitem pe edilii noștri pentru neglijența in chesta apei ? - La... Golia.* insftrslt, — vr’o două lumi de lipsă de apă, boti, eptdc'kiî. Poate să aibă odată și d-rul Fior altăceva de făcut decit procese și procese verbale. N’a apucat comuna să termine distribuţia de zahar şi iată pe edili ocupaţi a face o distribuţie de... apă. ♦ Să măi poftească diplomaţii laşatii să facă o politică in două... ape ! * Administraţia comunală va da un ordin : « este oprit a transpira » in vederea economiei de apă. * Ieri a fost serbătoarea lui loan Botezătorul. ...Şi rl a fost la noi în trig apă de botei măcar... elab. Dar dinşii nu se înţeleg. Eu vă cunosc. Nu trebue să aveţi duşmani decit perttril a-i urî, nu pentru a-i dispreţui. Trebuies să, fiţi tftîhdri de dUşmanuî vostru,— aîunci izbînzile duşmanului vor fi de asemeni izbînzile voastre. Revolta. Aceasta-i nobleţă sclavului. Nobleţă voastră să fie ascultarea! Chiar porunca voastră să fie o ascultare ! Un bun luptător prfeierâ ifu trebue» filţ «vteaui. Şi trebue să vă impuneţi tot ceia ce iubiţi. Dragostea voastră de viaţă să fie iubirea celei mai înalte speranţe; şi cea mai înaltă speranţă a voastră, să fie cea mai înaltă glndire a vieţii. Cea mai înaltă gîndire a Voastră, eu debuie să t’g impun—ea e aceasta : Ma! este un lucru oarecare ce trebue să fie înălţat Astfel trăiţi-vă viaţa de ascultare şi război! Ce ne pasă de-o viaţă lungă! Care luptător vrea să fie cruţat ? ! Eu nu vă cruţ de loc, vă iubesc adine din inimă, fraţii mei de luptă !... ...Aşa vorbit a Zarathustra». Citatul e împrumutat din traducerea tinărului nostru concetăţean E. D. Reigis, apărută în biblioteca ,Luceafărul". Mai sunt în acea broșură și alte lucruri vrednice de meditat. Rod Ion OAMENI 11 L U C ft URI Rezboiul îl Nietzsche Numele filosofului anti-german a fost mult, poate prea mult, citat în actualele evenimente. Cu toate aceste e mai drept a se cunoaşte filosofia lui privitoare la războiu, în afară de anumite atacuri violente şi brutalităţi. Bunăoară ca în bucata aceasta, închinată luptătorilor războiului: «...Văd mulţi soldaţi. Dac'aşi putea să văd mulţi luptători / Numim „uniformă“ ceia ce ei poartă, fie că ceia ce ascund el dedesupt să nu fie uniformă ! Voi trebue să fiţi dintre acei al căror ochiu să caute mereu un duşman—duşmanul vostru. Şi la întâia vedere, e ură la cîţiva din voi. Voi trebuie să vă căutaţi duşmanul şi să vă războiţi, un război pentru gîndurile voastre. Şi dacă gîndirea voastră-i doborîtă, cinstea, voastră trebuie totuşi să strige victorie ! Voi trebuie să iubiţi pacea ca un mijloc de noi războaie... Şi pacea scurtă mai mult decit cea lungă. Eu nu vă ’ndemn la muncă ci la luptă Eu nu vă ’ndemn la pace, ci la izbindă Să fie munca voastră o luptă, şi pacei voastră o izbîndă ! A tăcea şi a rămîne liniştit e cu putinţă numai atunci cînd ai sugeji şi urare; altfel e flecăreală şi sfădire. Să fie pace voastră o izbîndă ! Voi spuneţi că o cauză bună sfinţeşti chiar războiul ? Eu spun: războiul bun sfinţeşte orice lucruri. Războiul şi curajul făcut au lucrur mult mai mari decît iubirea pentru aproapele. Nu mila, ci vitejia voastră scăpaşi pîn’acum pe cei nenorociţi. Ce este bine ? întrebaţi. A fi viteaz iată ce e bine. Lăsaţi să se spună fetiţelor : „Bine este ceia ce-i drăguţ şi tu odată mişcător“. Vă numesc fără inimă, dar inima voastră-i adevărată şi î mi place modestia sincerităţi voastre. Vă e ruşine de fluxc vostru, dar ceilalţi roşesc de refluxul lor Sunteţi uricioşi ? Ei bine fraţilor! Invăluiţi vă cu sublim mantaua urâţeniei! Cînd creşte sufletul vostru, ei devin semeţ iar în înălţarea voastră este răutate. Eu vă cunosc. In răutate semeţul se întîlneşte cu cu HOTA ZILEI cultura ariftaleî rusești. Intr’o companie ce făcea parte din trupele, cari asediau Cernăuții era un soldat evreu mai răsărit dintre toți. Cînd venea ziua corvetei, sergentul îl punea să numere păturile. Căpitanul, observind aceste, începuse a bănui și intr’o bună zi întrebă pe sergent: — De ce pui pe evreul acela numai la numărat păturile ? — Trăiți d-te Căpitan, e singurul soldat din companie care știe să numere. mroBUTB S3 Chestia medicamentelor a fost rezolvită. în adevăr, asociaţia farmaciştilor din ţară a primit o propunere din partea casei Riedl, din Berlin, care se obligă a transporta toate medicamentele necesare, chiar cele prohibite pentru export in Germania. D. Riedl insă a cerut a se stabili un acord Intre guvernul român şl cel german, cu privire la această furnitură. Acest acord s’a stabilit. In adevăr, d-nii farmacişti Neculau din Bucureşti şi jellea din Iaşi, s'au prezintat imediat d-lui Costinescu, ministru de finanţe, care a primit delegaţia in chipul cel mai amabil. D. Costinescu, a zis, că finind seamă de nevoia comercială, va da in schimb unele compensaţii ce le pretinde Germania, ca fasole şi altele, in schimbul furnizărei medicamentelor; bineînţeles ca aceste compensaţii să fie modeste. Delegaţia s'a prezintat azi d-lui Spiere agent comercial special al Germaniei. D. Spiere a primit de asemenea delegaţia cu osebită amabilitate şi din tot concursul său cererilor farmaciştilor din ţară, acordul între guvernul vienez şi cel german s-a stabilit. Medicamentele vor fi furnizate până cel mult două luni. Până atunci farmaciile dispun incă de medicamentele necesare. S3 Neues Wiener Jurnal sosit azi in localitate, arată că mişcarea revoluţionară din Rusia s'a întins şi a cuprins oraşul Odesa şi multe alte localităţi din Basarabia. S3 Toţi doctorii comunali şi personalul sanitar său intrunit azi la 11 dimineaţa la consiliul sanitar pentru a discuta măsurile ce trebuesc luate pentru a preveni epidemia de febră tifoidă care ameninţă oraşul din cauza lipsei de apă. S3 Curtea de Apel de vacanţă va judeca în zilele de 9 şi 10 Iulie şi 7 şi 8 August. Tribunalul de vacanţă va judeca în fiece săptămînă în ordinea următoare: Marţi s. II, Mercuri s. 1 şi Joi secţia II-a. 83 Comitetul societăţei Cantina şcolară se întruneşte astăzi în localul şcoalei Trei Erarhi, pentru a aranjaa programul frun hidasei serbări ce va avea foc îfi grădina Copou Sîmbătă seara, serbare fpatronată de d-na General Pressan, 33 D-nii Zaharia, fost revizor şcolar, Petru Stoika şi Alexandru Ţepie, institutori atî forfhat colhisîuneă pentru examinarea elevilor şcoalei israelite din Paşcani S3 In ziua de 23 a lunei a încetat din vieaţă mecanicul loan Antoniu. Inmormîntarea a avut Ioc azi la ora 5 după amează. .. 33 la Conservatorul de Muzică se ţine, de la 19 Mai, concursul pentru ocuparea catedrei de compoziţie, de la acel Conservator. Comisiunea e compusă din d-nii Chiriac, delegat al ministerului, Teodorini şi Zira, membrii. S-au prezentat trei candidaţi: d-nii T. Teodorescu, şeful corului de la biserica Sf. Spiridon, D. Cuclin, deţinătorul premiului I de la concursul „Enescu“ pentru compoziţie şi D. Ciolan, actualul suplinitor ai catedrei (pus) la concurs. Rezultatul concursului va fi cunoscut zilele acestea. S3 Din cauza unui defect la maşina ce furnizează curentul, circulaţia tramvaielor pe liniile abator şi Sărărie au fost întrerupte azi dimineaţă. S3 Aseară au sosit în localitate 20 refugiaţi germani, venind din Rusia, trenul de 9 ei au fost porniţi spre Paianta. S3 Cîrciumarul Moise Zingher, a trecut astă noapte, printr’o mare spaimă. Un anume Simon Munteanu petrecînd acolo, din vorbă în vorbă s’au luat la ceartă și la un moment dat Munteanu scoase un revolver și îl îndreptă spre Zingher. Din fericire Zingher s’a ales numai cu spaimă,—deoarece revolverul fiind defect n’a luat foc. Sergentul de oraș a trimis pe Munteanu la răcoare. S3 Sosind borderourile la toate şcoalele din Iaşi, de la „Cassa Corpului didactic" pe Iulie şi August, însemnează că o să se dea salariilor odată pe vacanţa întreagă. Numai să fie bani la casierie... S3 Cofetarii şi berarii, profită de lipsa apei şi pe lingă consumaţie vind un pahar de apă mineralizată cu 10 bani cînd se ştie că la căruţă se vinde cu 15 bani litru. N’ar trebui să spolieze lumea, căci şi aşa cîştigă la o sticlă 25 bani. Ar fi omenos s-o vîndă în costul preţului, sau cu 5 bani paharul. E o cofetărie în centru care dă la clienţi o apă tulbure şi murdară; aici este datoria de medic şef al orașului să-i oblige să fearbă apa. V’a auzi oare ? 53 Ieșenii se pot duce în voie bună să facă băi de Prut. D. dr. Vrînceanu, medicul circumscripţiei Ungheni, ne asigură că apele Prutului nu sunt contaminate, ceia ce s’a dovedit prin derele analize bacteorologice făcute şi că prin urmare nu este nici o primejdie de a face băi de Prut. 83 D. Zahariade, directorul serviciului de mişcare al căilor ferate, a sosit azi dimineaţă în localitate. La ora 10, cu un automobil-drezină, a plecat în inspecţia turnelului de la Movileni, care se prăbuşeşte. S. D. Bălteanu, subdirector al serviciului de mişcare, a fost iseară în localitate, venind din inspecţie de pe linia Paşcani-Iaşi. Cu acceleratul de 9, d. Bălteanu s-a înapoiat în Capitală. 5!Eri a început examenul candidaţilor la ca.idra de oftalmologie de la facultatea de medicină. S3 Astă seară Joi 25 iunie c., programul superb care se reprezintă pe ecranul cinematografic „Pathe Frores“ din grădina Traian, cuprinde: Demimondena. — Impresionantă dramă socială.— Ultima creaţiune a celebrei artiste italiane, d-na Francisca Bertini. Incomparabili tragediană, steaua scenelor clasice ale Romei, graţioasa figură plină de fineţă şi farmec care fascinează pe spectatori în neegalabilele ei interpretări. „Demimondena“, o admirabilă desfăşurare este scrisă şi înscenată de contele B. Negroni. Mai sunt cuprinse în bogatul program: Cursele de la Băneasa, serie nouă.—Mai tare decit Shenok Holmes, comedie, etc. Vineri 26 Iunie, progam nou: Fericirea zdrobită, desfășurare dramatică grandioasă.