Opinia, iulie 1915 (Anul 12, nr. 2507-2532)

1915-07-01 / nr. 2507

SFIRŞITUL Se apropie anul de cînd s’a dezlănţuit înfricoşătorul războiu european şi contrariu tuturor prevederilor optimiste, în loc de a ne apropia de pacea mult dorită de toţi oamenii cuminţi, noui pregătiri se în­cep pentru anul următor, noi elemente şi forţe intervin în luptă. Şi cu toate acestea ieu unul cred că pacea se apropie şi că sfirşitul grozăviei nu-i departe. Nu am pretenţiunea de a fi prooroc, dar din cele cîteva date pozitive la îndă­­mîna tuturora, concluziunea aceasta se impune în mod firesc şi logic. Se prea poate să mă înşel, după cum la începutul actualului război, ne-am în­şelat toţi cei cari credeam că el va fi de scurtă durată, întemeîndu-ne pe colosala masă de forţe armate în mişcare, pe străşnicia mijloacelor de luptă şi de distrugere, pe reducţiunea şi lipsa mij­loacelor de producţiune şi hrană, pa lipsa multora din materiile prime, datorită unei mari suspendări a schimbului, pe o mare strîmtorare şi criză financiară, etc. Şi cu toate că aceste cauze şi efectele lor sunt constante, totuşi războiul continuă, iar conducătorii lui şi ai guvernelor respec­tive îşi dau aierul că voiesc şi pot să meargă înainte. Dacă însă o pregătire şi organizaţiune extraordinară şi formidabilă, ca aceia a Germaniei, a ajuns să se resimtă de lipsa unor materii prime şi de primă nece­sitate, şi dacă lipsurile cresc mereu, cu toate că vor fi şi momente de înce­tare a lipsei, ori macar a strîmtorării, ce trebuie să se petreacă în celelalte ţări cari n’au nici organizaţia, nici resursele şi nici rezervele statului german ? Jude­cind după strîmtorarea şi criza de la noi, şi un naiv îşi poate da socoteală de gro­zăvia situaţiunei Belgiei, a Serbiei şî a Turciei. Desigur că Italia, Franţa, Engintera şi chiar Rusia sunt într’o situaţiune superi­oară, din punct de vedere al poziţiunilor lor, întru cît se razimă pe fruntarii libere, accesibile importului şi exportului şi pe o masă de conaţinani în activitate aproape normală, fiindcă nu duc grija vre­unui con­tact cu duşmanul năvălitor. Dar să mi se spună bună­oară că Grecia ori Bul­garia se mişcă comod şi liber şi că ac­tivitatea şi viaţa lor economică nu se re­simt puternic de pe urma reducerii mij­loacelor lor de producţiune şi schimb, ar fi o mare copilărie şi naivitate. Că intrarea în acţiune a acestor State svea m­are importanţă, ie lucru netă­găduit. Poate această intrare în acţiune n ar fi decizivă din toate punctele de ve-^ dere, dar că iea ar spori şansele de suc­ces fie chiar parţial, al acelora, dintre be­ligeranţi în favoarea cărora s’ar produce intervenţiunea, de lucru incontestabil, că ne închipuim că Grecia ar conveni s­aiute , operaţiunile franco-engleze în Gal­poli şi Dardanice. Căderea Constanti­­nopolului ar deveni o chestiune de zile. Acelaşi lucru şi cu Bulgarii. Şi această victorie ar avea o colosală importanţă pentru Rusia care şi-ar vedea asigurat mn*v0n*?ct.m,a* direct Şi mai rapid cu a­­liaţii sai şi s ar putea aproviziona de la iei cu tot ce-i lipseşte şi acum se gă­­seşte necontestat în mare strîmtoare. Dacă Statul grecesc ar fi continuat să fie diriguit de marele Venizelos, de mult ar ca Şi realizate o sumă din as­piraţiunile sale şi un atent puternic ar fi fost deja in minele quadruplei înţelegeri, iar Bulgaria n’ar mai fi îndrăznit să ţină limbagiul necuviincios pe care îl ţine astăzi. Dar să ne înţelegem. Bulgaria nu este şi nu poate fi o primejdie serioasă pen­tru nimeni atîta vreme cît stă izolată şi cît timp nu se va înţelege fie cu Grecii, fie cu noi, precum şi atît timp cît nici Grecii nici noi nu vom lua o atitudine hotărîtă. Strînsă la apus între Serbia în luptă, dar mai hotărîtă şi mai vigilentă ca ori-cînd, între Grecia la sud şi Ro­­mînia la nord, dacă aceste din urmă ar lua de acord o poziţiune, Bulgaria n’ar putea compta de­cît pe Turcia în ipoteza că ar voi să coopereze cu puterile cen­trale. Or, a compta pe Turcia, înseamnă a nu compta pe nimic, ba chiar dim­potrivă. Şi nu se poate spune doar că în inima Balcanilor, Bulgaria ar putea juca rolul Germaniei în centrul Europei, căci nu dispune nici de formidabilul ma­terial de război, nici de admirabila tech­­nică, nici de pregătirea și nici de colo­salele rezerve germane spre a putea re­zista pe patru fronturi. Deci cu toată temeritatea unui Ghenadier, nu cred că «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pre pămînt pace. Intre oameni bună-voire». Luca, Cap. II. Vers. 14 între toţi diplomaţii Europei să se gă­sească unul singur care să sprijine în­drăzneţul mod de a vedea şi de a vorbi al fostului ministru bulgar. Dar să presupunem prin imposibil—căci ie contrariu sentimentului public din am­bele ţări,—că şi noi şi grecii ne-am ralia puterilor centrale. Bulgaria n’ar putea iarăşi să ne contrazică, căci deşi n’ar avea aproape nici o grijă despre partea Turciei, deşi s’ar rezema la apus pe Ser­bia, ar trebui însă să se apere pe frontul de sud şi să ia o ofensivă cu Serbii con­tra Austriei. Dar aci s’ar izbi de oştirile noastre proaspete şi de o conştiinţă de forţă şi de solidaritate romînească, care-i vor face să le piară pofta de a mai as­pira la Dobrogea, necum să o reven­dice ca pe un bun al lor. Intr’un singur caz, Bulgaria ar fi In a­­devăr primejdioasă: dacă ar coopera at quadrupia înţelegere, deci şi cu Serbia, şi împreună cu Grecia, contra Turciei şi a puterilor centrale, căci ar putea fi ali­mentată prin Grecia şi Serbia şi ar putea servi la rîndu-i Rusia, care actualmente nu-i poate da direct nici un sprijin, întîiu fiind­că valoarea militară a Rusiei şi în Marea Neagră­­e foarte discutabilă şi problema­tică, altmintreli forţele sale navale din a­­ceastă regiune ar coopera efectiv şi serios cu forţele Anglo-franceze contra Constan­­tinopolului, şi apoi Rusia are destulă ne­voie rea însă­şi de sprijinul aliaţilor. N’ar fi pretinzînd doar bulgarii că sunt mai bine pregătiţi şi mai rezistenţi de­cît Ruşii. Voi arăta mîine însă că aceste ipoteze sunt fanteziste. 30 Iunie 1915 C. A. Teodoreanu ggSTă ZILEI Gramaticale. Căutînd pricină d-lui profesor Bărbu­­lescu, cineva de la «Unirea» termină astfel: „Atît am seri şi am pune punct“. De­oarece a pornit cearta de la limba romînă—nişte teze !—credem că redacto­rul n’a prea fost forte în ale gramaticei. Altfel nu s’ar scrie în «Unirea» : „am seri“, «Inscriți-vă în listele doctorale». E de vină tot profesorul ? Actualităţi 0 întrun­ireInternationalfl De la 7—10 Aprilie anul curent s-a ţi­nut la Haga o întrunire făcută cu un nu­măr limitat de persoane, invitate special în scop de a forma o organizaţie cen­trală pentru o pace durabilă. Au răspuns 30 de invitaţi din Belgia, Marea Britanie, Germania, Austro-Ungaria, Statele­ Unite din America, Norvegia, Suedia, Elveţia şi Olanda. Din Danemarca, Spania, Franţa şi Ita­lia au sosit numai scrisori de adeziune. Rezultatul discuţiilor ce au avut loc se vede în manifestul şi programul de mai jos. »Toţi fără deosebire de naţionalitate, de religie, de partide politice sau de si­tuaţie socială, sunt invitaţi a se uni cu noi, şefii politici şi şefii intelectuali ai u­­manităţii, a căror misiune este de a feri civilizaţia noastră comună de noui atin­geri , oameni pacinici, acei cari-şi con­centrează sforţările lor pentru organiza­ţiile internaţionale şi voesc să-şi apere credinţa contra distrugerei nesăbuite, fe­meile în puterea cărora recunoaştem o speranţă nouă pentru pace, masele cari nu mai voesc să mai fie conduse încă odată la masacru şi moarte—toţi trebu­­esc să coopereze, căci toţi sunt solidari. Desideratele următoare sunt date ca bază de acţiune comună. Aceasta e mi­nimul din ceea ce trebue obţinut. Aceste deziderate vor trebui să fie realizate parte prin tratate internaţionale, parte prin legi naţionale, concordante de pro­mulgat de către diferite State. Dar ceea ce interesează cu deosebire este că o transformare să fie adusă spiritului în general, pentru ca spiritul să dee forţa şi viaţa literilor din texte, astfel ca după dărîmarea tuturor ideilor vechi la care asistăm astăzi să iasă o lume nouă. Programul minim al acestei asociații este următorul: 1) Nu vor fi nici anexări, nici trecere de teritoriu contrar intereselor şi dorinţe­lor populaţiei; consimţimîntul anexărilor va fi obţinut, dacă e cu putinţă prin ple­biscit sau şi altfel. Statele vor garanta naţionalităţilor cuprinse în teritoriu lor e­galitatea civică, libertatea religioasă şi libera întrebuinţare a limbei lor. 2) Statele vor conveni să introducă în coloniile lor protectoratele şi sferele de influenţă, libertatea comercială sau cel puţin egalitatea tratamentului pentru toate naţiunile. 3) Opera conferinţelor pentru pace ca­re să tindă la organizarea pacifică a Sta­telor va fi dezvoltată. Conferinţa păcii va fi dotată cu o or­ganizaţie permanentă şi va avea sesiuni periodice. Statele vor conveni să-şi supuie di­ferendele unei proceduri pacifice. In acest scop, alături de Curtea de arbitraj de la Haga vor fi create : a) o Curte perma­nentă de justiţie internaţională, b) un con­siliu de anchetă şi de conciliaţiune. Statele vor fi ţinute să iee măsuri di­plomatice, economice sau militare în cazul cînd un Stat ar lucra milităreşte în loc de a supune diferendul unei hotărîri ju­diciare sau în loc să recurgă la media­­ţiunea Consiliului de anchetă şi conci­liaţiune. 4) Statele vor conveni să-şi reducă ar­mamentele. Pentru a uşura armamentele navale, dreptul de captură va fi abolit şi libertatea mărilor asigurată. 5) Poliţia străină va fi supusă unui control eficace al Parlamentelor. Tratatele secrete vor fi nule cu tot dreptul. Manifestul exprimită dorinţa ca o con­ferinţă universală a Păcii, o a treia con­ferinţă la Haga, să complecteze negocierile pentru pace. Căci asigurarea unei păci solide şi durabile în reforma politicei mon­diale interesează pe umanitatea întreagă Pasiunile naţionaliste au isvorît tocmai din faptul că nu s’a respectat îndestul libertatea naţionalităţilor refuzîndu-li-se egalitatea drepturilor. După cum vedem aceste păreri nu sunt numai nişte idei emise de oameni cari închişi in biroul lor visează. Aceşti oa­meni caută să puie în acţiune ceia ce ei propun. Maria C. Buţureanu 010 • TI 1 • • Mici Polemici Rusofilii au un nou motiv de agitaţie in Iaşi: apa vine neregulat, din cauza dam adus-o din munţii... Neamţului. * Un leac in contra lipsei de zahar: Însurătoarea ! Ai cel puţin o lună de... miere.­ * Pe vremurile aceste simţi de două ori bucurie cind îţi iese cineva înainte cu cafele... pline. E multă viaţă pe la haznale. Dar haz... n’are!* Bietul « Deşteaptă-te Romíne » a fost omorât de un războinic „La Arme­u ♦ D. Fintănaru ar trebui să fie prefect de oraş. Poate ne-ar mai găsi voio sursă de apă, măcar ceva fintim­. Străinătatea ne trimite medicamente. O fi scris o ordonanță d. dr... Costinescu. * Austro-ungarii au încercat iar un asalt zadarnic la Sabatz. După ce au bătut pe ruși, i-a mincat iar pielea să mai mănunce bătaie de la Șerbi. Confirmarea evacuam Varşoviei Vie­na. Ziarul oficios ,Russki invalid“ recunoaşte acum, că s’a dispus evacua­rea încetul cu încetul a Varşoviei. Ob­servă insă, că aceasta este o măsură pur mecanică, pe care o prevede legea la apropierea inamicului. Oficiosul „Ar­­moski jostnik‘ confirmă de asemenea evacuarea începută, observă însă, că de­ocamdată nu există o apropiată primej­die pentru Varşovia, cu toate că inami­cul înaintează spre acest oraş din­spre nord şi din­spre sud. A vorbi acuma despre problema Varşoviei, este pre­matur. ■S După toate probabilităţile „Acţiunea Naţională“ nu va mai convoca nici o întrunire publică in cursul lunii Iulie. S. D. Const. Stere, şeful partidului li­beral din Iaşi, a fost primit astă­zi Marţi, la ora 3, In audienţă de M S. Regele. Conflictul Costinescu-Morţun tot n’a fost aplanat şi se pare chiar că d. Morţun ţine tot mai mult să provoace pe colegul său de la finanţe. Astfel aflăm că o anchetă din cele mai severe a fost orinduită de ministrul de interne pentru a se stabili întru­cit d. Albu, prefect de Suceava, a tolerat unele contrabande in chestia exportului de cereale. SI După in­for­maţiunile pe care le posedăm, lucrările pentru aducerea apei urmează cu mare activitate. Echipe de muncitori lucrează zi şi noapte şi pro­babil că Simbătă apa va fi distribuită în oraş. SS Universitatea din Iaşi a dobîndit un nou organ de publicitate. Este vorba de lucrările seminarului de sociologie şi Etică a facultăţii de litere şi filosofie din Iaşi, apărute în formă de revistă cu titlul de studii Sociologice şi Etice, sub direcţia d-lui Dimitrie Gusti, profesor universitar. Vom avea ocazia să revenim asupra acestei lucrări, din care a apărut volu­mele I şi II şi care sunt menite a ridica foarte mult prestigiul universităţei ieşene. SI Agenţii comisiei despărţire!­1 au confiscat la brutarul Chirică 70 chilograme pline, găsit lipsă la cîntar. SS In strada Descălicătura s’au cons­tatat trei cazuri de anghină difterică. Copii bolnavi au fost izolaţi. SS D. dr. N. Grigoriu, medicul primar al judeţului, a obţinut un congediu de două săptămîni. Dintre medicii comunali se află un con­gediu d. dr. Missir. SS Ziarul „Viaţa Nouă“ din Cernăuţi— tipărit, acum la Suceava—întră în anul al 4-lea de existenţă. S3 Numeroase persoane cari au a­­faceri—scriem­­„afaceri“ fără nici un e­­chivoc—cu serviciul sanitar al oraşului ni se plîng că şeful acestui serviciu brus­chează lumea fără nici' un motiv, repe­­tînd necontenit: — Du te şi mă dă la gazetă !“ Iată-1 satisfăcut pe medicul şef. Dar să lase lumea în pace, că nu au toţi ia­­şanii chef să petreacă pe seama statului. SS D. Dr. Margulies a fost numit me­dicul companiei de biciclişti a regimentu­lui 13 Ştefan cel Mare. 35 I. P S. S. Mitropolitul Moldovei a oficiat eri hramul mănăstirei Cetăţuia. 55 In Ţicăul de sus s’a constatat un caz de febră tifoidă. SS Societatea de sport şi gimnastică a cerut avizul prefecturei să-i admită să construiască obişnuitele sale colibe de la Ungheni. □ Diplomatele şcoalei de Gimnas­tică.D­in ordinea clasificaţiei: Gavrilescu Alexandra, Butnărescu Elena, Dron Lu­cia, Dimitriu Florica, Drăguşanu Florica, Lohan Sabina, Vasilescu Coralia, Mancaş Margareta, Catană Artemisa, Vasiliu I. Elena, Vasiliu Maria, Creţescu Eufrosina, Antoniu Eufrosina, Antoniu Elvira, Brudea Florica, Todirescu Olga, Andronic Lucia, Vântu Elena, Constantinescu Iulia, Pe­­trovici Adela, Codreanu Cezaria, Vasiliu M. Elena. SS Elevii liceului naţional, absolvenţi ai clasei a opta, au cerut direcţiunei li­ceului naţional, ca suma de 400 lei pe care s’au strădănuit şi au adunat-o în cursul anului, ca fond de escursiuni , prin reprezentaţii date de ei, să fie în­trebuinţată în acest scop şi nu ţinută în saltarul biuroului­­ sale. Directorul liceului le-a respins cererea spunîndu-le că de­oarece au absolvit liceul, azi sunt studenţi şi nu vor mai face excursii din acest fond. SS Publicînd lista studenţilor din anul I care au trecut examenul de anatomie cu d. prof. dr. Fr. Rainer, s-au omis din eroare d-ra Maria Vexier şi d. Zamfir Henrich, Polingher Aurel şi Turtureanu T. SS Universitare.­Au trecut examenele de licenţă: D-ra Elena Varduca, istorie şi triico­­logie, cu lucrările : Deosebirile fundamen­tale dintre evul mediu şi modern şi Com­paraţie intre stilul doric şi cel ionic. — D-na Aneta Samsonovici în istorie şi franceză cu lucrările Ronsard şi for­marea puterii papale. — La specialitatea filosofică d. C-tin Vuza cu lucrările de teză: Criteriul ade­vărului după Descartes şi Principiul re­lativităţii din punct de vedere psihologic şi logic. D­in istorie şi limba franceză — d-r­a Maria Ştefănescu cu lucrări de teză: La­­martine,poéte lyrique şi reforma istorică. — D-ra Natalia Comăniţă în istorie cu lucrările : deosebirile dintre Evul mediu şi modern şi Continuitatea romînilor în Dacia. — Gheorghiude Ştefan, în istorie şi geografie cu lucrările : factorii care de­termină clima unui loc şi deosebirile dintre evul mediu şi modern. — Gh. Creţan în istorie: deosebirile fundamentale între evul mediu şi modern şi cultura greacă în timpul lui Pericle. — Popovici Panaîte îrn filologie , mo­dernă cu lucrările : Ce rol joacă baza de articulaţie în schimbarea limbilor, mai ales în formarea lămurită a dialectelor ? Cite baze de articulaţie se observă la popoarele europene d. p. d. v. ai fizio­logiei sunetelor ? 51 D-nii maior Cantoniade şi capitala Prodan, ataşaţi militari ai ţărei pe lingă guvernul rusesc, au sosit aseară în loca­litate, venind din Petrograd. Ambii ata­şaţi au plecat aseară la Bucureşti. S. D. dr. Imervohl, medic comunal a cerut închiderea cofetăriilor Cuza Vodă no. 1, Cuza Vodă no. 28, până ce vor fierbe apa pe care o pun în consu­­maţiune. S3 Duminică a avut loc la grădina Leagănul fluturelui, o serbare dată de societatea funcţionarilor C. F. R. SS La licitaţia ţinută azi la prefectură pentru clădirea localului administraţiei plăşei Podul-îioaie, s’a adjudecat asupra d-lui Bereu Swartz cu 14 la sută sub deviz. S3 De la 1 Iulie prefectura de judeţ a admis dreptul la vînat. Au cerut dreptul de a vina d-nii Po­­gonat, Tufli, căpitan Chiriţa şi Ernest Ceaur Aslan. SE Senatul universitar de Iaşi se în­truneşte astăzi pentru a lua cunoştinţă de raportul prezidentului comisiunei înain­tea căreia au trecut concursul candidaţii pentru medicină operatorie. Raportul este favorabil d-lui colonel Butoianu. Interesant este că ceilalţi candidaţi au depus un protest îin care preşedintele este acuzat că a falsificat cu intenţie actele pentru a prezenta raportul favorabil d­lui colonel Butoianu. SS D-ra Elena Varduca a trecut, mag­na cum laude, examenele de licenţă în litere. S3 Şeful pescăriei statului a confiscat la pescarul Altăr 20 kilograme peşte. S3 Agenţii poliţiei au arestat eri pe Constantin Trandafir, bănuit a fi autor al unor mari furturi. S3 In comunele Ungheni şi Bosia s’au distribuit ori ajutoare la familiile concen­traţilor. 35 D. dr. Fior, medic şef al oraşului a obţinut un concediu de 15 zile, cu în­cepere de mîine 1 Iulie. D-sa va fi în­locuit în acest timp prin d. dr. Imervohl. SS D. colonel Palauz, medicul șef al corpului IV de armată, se retrage pe ziua de 1 Iulie. SS D. N. Stamboliu, oficiant la Cen­trala telefonică, a fost detașat pe o lună de zile la Govora, cu începere de la 1 Iulie. SS De cîtăva vreme se află încazar­­maţi la Reg. 7 roşiori un mare număr de schimbaşi şi deşi serviciul este suspendat, oamenii aceştia­ în mare parte muncitori sunt încă menţinuţi concentraţi. Noi credem că ar fi timpul ca autori­tăţile militare să elibereze pe schimbaşii în chestiune, cari, suntem siguri, ar putea aduce în acest caz mai mult folos, decît stînd fără să facă nici o treabă.­­ Se pri­mesc la administraţia ziarului nostru abonamente de viligiatură. ANUNȚURI Un rând pag.­­11, 50 b. o . . o IV. 40 „ ABONAMENTE Un an ... 20 lei 6 luni ... 10 lei BANI Administraţia » Tipografia H. Goldiscr, Ieşi,­­ Telefor­me, 16-Anul XII—No. 2507.—Mercur 1­1 Iulie 4915 I BANI I I I

Next