Opinia, iulie 1915 (Anul 12, nr. 2507-2532)
1915-07-01 / nr. 2507
SFIRŞITUL Se apropie anul de cînd s’a dezlănţuit înfricoşătorul războiu european şi contrariu tuturor prevederilor optimiste, în loc de a ne apropia de pacea mult dorită de toţi oamenii cuminţi, noui pregătiri se încep pentru anul următor, noi elemente şi forţe intervin în luptă. Şi cu toate acestea ieu unul cred că pacea se apropie şi că sfirşitul grozăviei nu-i departe. Nu am pretenţiunea de a fi prooroc, dar din cele cîteva date pozitive la îndămîna tuturora, concluziunea aceasta se impune în mod firesc şi logic. Se prea poate să mă înşel, după cum la începutul actualului război, ne-am înşelat toţi cei cari credeam că el va fi de scurtă durată, întemeîndu-ne pe colosala masă de forţe armate în mişcare, pe străşnicia mijloacelor de luptă şi de distrugere, pe reducţiunea şi lipsa mijloacelor de producţiune şi hrană, pa lipsa multora din materiile prime, datorită unei mari suspendări a schimbului, pe o mare strîmtorare şi criză financiară, etc. Şi cu toate că aceste cauze şi efectele lor sunt constante, totuşi războiul continuă, iar conducătorii lui şi ai guvernelor respective îşi dau aierul că voiesc şi pot să meargă înainte. Dacă însă o pregătire şi organizaţiune extraordinară şi formidabilă, ca aceia a Germaniei, a ajuns să se resimtă de lipsa unor materii prime şi de primă necesitate, şi dacă lipsurile cresc mereu, cu toate că vor fi şi momente de încetare a lipsei, ori macar a strîmtorării, ce trebuie să se petreacă în celelalte ţări cari n’au nici organizaţia, nici resursele şi nici rezervele statului german ? Judecind după strîmtorarea şi criza de la noi, şi un naiv îşi poate da socoteală de grozăvia situaţiunei Belgiei, a Serbiei şî a Turciei. Desigur că Italia, Franţa, Engintera şi chiar Rusia sunt într’o situaţiune superioară, din punct de vedere al poziţiunilor lor, întru cît se razimă pe fruntarii libere, accesibile importului şi exportului şi pe o masă de conaţinani în activitate aproape normală, fiindcă nu duc grija vreunui contact cu duşmanul năvălitor. Dar să mi se spună bunăoară că Grecia ori Bulgaria se mişcă comod şi liber şi că activitatea şi viaţa lor economică nu se resimt puternic de pe urma reducerii mijloacelor lor de producţiune şi schimb, ar fi o mare copilărie şi naivitate. Că intrarea în acţiune a acestor State svea mare importanţă, ie lucru netăgăduit. Poate această intrare în acţiune n ar fi decizivă din toate punctele de ve-^ dere, dar că iea ar spori şansele de succes fie chiar parţial, al acelora, dintre beligeranţi în favoarea cărora s’ar produce intervenţiunea, de lucru incontestabil, că ne închipuim că Grecia ar conveni saiute , operaţiunile franco-engleze în Galpoli şi Dardanice. Căderea Constantinopolului ar deveni o chestiune de zile. Acelaşi lucru şi cu Bulgarii. Şi această victorie ar avea o colosală importanţă pentru Rusia care şi-ar vedea asigurat mn*v0n*?ct.m,a* direct Şi mai rapid cu aliaţii sai şi s ar putea aproviziona de la iei cu tot ce-i lipseşte şi acum se găseşte necontestat în mare strîmtoare. Dacă Statul grecesc ar fi continuat să fie diriguit de marele Venizelos, de mult ar ca Şi realizate o sumă din aspiraţiunile sale şi un atent puternic ar fi fost deja in minele quadruplei înţelegeri, iar Bulgaria n’ar mai fi îndrăznit să ţină limbagiul necuviincios pe care îl ţine astăzi. Dar să ne înţelegem. Bulgaria nu este şi nu poate fi o primejdie serioasă pentru nimeni atîta vreme cît stă izolată şi cît timp nu se va înţelege fie cu Grecii, fie cu noi, precum şi atît timp cît nici Grecii nici noi nu vom lua o atitudine hotărîtă. Strînsă la apus între Serbia în luptă, dar mai hotărîtă şi mai vigilentă ca ori-cînd, între Grecia la sud şi Romînia la nord, dacă aceste din urmă ar lua de acord o poziţiune, Bulgaria n’ar putea compta decît pe Turcia în ipoteza că ar voi să coopereze cu puterile centrale. Or, a compta pe Turcia, înseamnă a nu compta pe nimic, ba chiar dimpotrivă. Şi nu se poate spune doar că în inima Balcanilor, Bulgaria ar putea juca rolul Germaniei în centrul Europei, căci nu dispune nici de formidabilul material de război, nici de admirabila technică, nici de pregătirea și nici de colosalele rezerve germane spre a putea rezista pe patru fronturi. Deci cu toată temeritatea unui Ghenadier, nu cred că «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pre pămînt pace. Intre oameni bună-voire». Luca, Cap. II. Vers. 14 între toţi diplomaţii Europei să se găsească unul singur care să sprijine îndrăzneţul mod de a vedea şi de a vorbi al fostului ministru bulgar. Dar să presupunem prin imposibil—căci ie contrariu sentimentului public din ambele ţări,—că şi noi şi grecii ne-am ralia puterilor centrale. Bulgaria n’ar putea iarăşi să ne contrazică, căci deşi n’ar avea aproape nici o grijă despre partea Turciei, deşi s’ar rezema la apus pe Serbia, ar trebui însă să se apere pe frontul de sud şi să ia o ofensivă cu Serbii contra Austriei. Dar aci s’ar izbi de oştirile noastre proaspete şi de o conştiinţă de forţă şi de solidaritate romînească, care-i vor face să le piară pofta de a mai aspira la Dobrogea, necum să o revendice ca pe un bun al lor. Intr’un singur caz, Bulgaria ar fi In adevăr primejdioasă: dacă ar coopera at quadrupia înţelegere, deci şi cu Serbia, şi împreună cu Grecia, contra Turciei şi a puterilor centrale, căci ar putea fi alimentată prin Grecia şi Serbia şi ar putea servi la rîndu-i Rusia, care actualmente nu-i poate da direct nici un sprijin, întîiu fiindcă valoarea militară a Rusiei şi în Marea Neagrăe foarte discutabilă şi problematică, altmintreli forţele sale navale din această regiune ar coopera efectiv şi serios cu forţele Anglo-franceze contra Constantinopolului, şi apoi Rusia are destulă nevoie rea însăşi de sprijinul aliaţilor. N’ar fi pretinzînd doar bulgarii că sunt mai bine pregătiţi şi mai rezistenţi decît Ruşii. Voi arăta mîine însă că aceste ipoteze sunt fanteziste. 30 Iunie 1915 C. A. Teodoreanu ggSTă ZILEI Gramaticale. Căutînd pricină d-lui profesor Bărbulescu, cineva de la «Unirea» termină astfel: „Atît am seri şi am pune punct“. Deoarece a pornit cearta de la limba romînă—nişte teze !—credem că redactorul n’a prea fost forte în ale gramaticei. Altfel nu s’ar scrie în «Unirea» : „am seri“, «Inscriți-vă în listele doctorale». E de vină tot profesorul ? Actualităţi 0 întrunireInternationalfl De la 7—10 Aprilie anul curent s-a ţinut la Haga o întrunire făcută cu un număr limitat de persoane, invitate special în scop de a forma o organizaţie centrală pentru o pace durabilă. Au răspuns 30 de invitaţi din Belgia, Marea Britanie, Germania, Austro-Ungaria, Statele Unite din America, Norvegia, Suedia, Elveţia şi Olanda. Din Danemarca, Spania, Franţa şi Italia au sosit numai scrisori de adeziune. Rezultatul discuţiilor ce au avut loc se vede în manifestul şi programul de mai jos. »Toţi fără deosebire de naţionalitate, de religie, de partide politice sau de situaţie socială, sunt invitaţi a se uni cu noi, şefii politici şi şefii intelectuali ai umanităţii, a căror misiune este de a feri civilizaţia noastră comună de noui atingeri , oameni pacinici, acei cari-şi concentrează sforţările lor pentru organizaţiile internaţionale şi voesc să-şi apere credinţa contra distrugerei nesăbuite, femeile în puterea cărora recunoaştem o speranţă nouă pentru pace, masele cari nu mai voesc să mai fie conduse încă odată la masacru şi moarte—toţi trebuesc să coopereze, căci toţi sunt solidari. Desideratele următoare sunt date ca bază de acţiune comună. Aceasta e minimul din ceea ce trebue obţinut. Aceste deziderate vor trebui să fie realizate parte prin tratate internaţionale, parte prin legi naţionale, concordante de promulgat de către diferite State. Dar ceea ce interesează cu deosebire este că o transformare să fie adusă spiritului în general, pentru ca spiritul să dee forţa şi viaţa literilor din texte, astfel ca după dărîmarea tuturor ideilor vechi la care asistăm astăzi să iasă o lume nouă. Programul minim al acestei asociații este următorul: 1) Nu vor fi nici anexări, nici trecere de teritoriu contrar intereselor şi dorinţelor populaţiei; consimţimîntul anexărilor va fi obţinut, dacă e cu putinţă prin plebiscit sau şi altfel. Statele vor garanta naţionalităţilor cuprinse în teritoriu lor egalitatea civică, libertatea religioasă şi libera întrebuinţare a limbei lor. 2) Statele vor conveni să introducă în coloniile lor protectoratele şi sferele de influenţă, libertatea comercială sau cel puţin egalitatea tratamentului pentru toate naţiunile. 3) Opera conferinţelor pentru pace care să tindă la organizarea pacifică a Statelor va fi dezvoltată. Conferinţa păcii va fi dotată cu o organizaţie permanentă şi va avea sesiuni periodice. Statele vor conveni să-şi supuie diferendele unei proceduri pacifice. In acest scop, alături de Curtea de arbitraj de la Haga vor fi create : a) o Curte permanentă de justiţie internaţională, b) un consiliu de anchetă şi de conciliaţiune. Statele vor fi ţinute să iee măsuri diplomatice, economice sau militare în cazul cînd un Stat ar lucra milităreşte în loc de a supune diferendul unei hotărîri judiciare sau în loc să recurgă la mediaţiunea Consiliului de anchetă şi conciliaţiune. 4) Statele vor conveni să-şi reducă armamentele. Pentru a uşura armamentele navale, dreptul de captură va fi abolit şi libertatea mărilor asigurată. 5) Poliţia străină va fi supusă unui control eficace al Parlamentelor. Tratatele secrete vor fi nule cu tot dreptul. Manifestul exprimită dorinţa ca o conferinţă universală a Păcii, o a treia conferinţă la Haga, să complecteze negocierile pentru pace. Căci asigurarea unei păci solide şi durabile în reforma politicei mondiale interesează pe umanitatea întreagă Pasiunile naţionaliste au isvorît tocmai din faptul că nu s’a respectat îndestul libertatea naţionalităţilor refuzîndu-li-se egalitatea drepturilor. După cum vedem aceste păreri nu sunt numai nişte idei emise de oameni cari închişi in biroul lor visează. Aceşti oameni caută să puie în acţiune ceia ce ei propun. Maria C. Buţureanu 010 • TI 1 • • Mici Polemici Rusofilii au un nou motiv de agitaţie in Iaşi: apa vine neregulat, din cauza dam adus-o din munţii... Neamţului. * Un leac in contra lipsei de zahar: Însurătoarea ! Ai cel puţin o lună de... miere. * Pe vremurile aceste simţi de două ori bucurie cind îţi iese cineva înainte cu cafele... pline. E multă viaţă pe la haznale. Dar haz... n’are!* Bietul « Deşteaptă-te Romíne » a fost omorât de un războinic „La Armeu ♦ D. Fintănaru ar trebui să fie prefect de oraş. Poate ne-ar mai găsi voio sursă de apă, măcar ceva fintim. Străinătatea ne trimite medicamente. O fi scris o ordonanță d. dr... Costinescu. * Austro-ungarii au încercat iar un asalt zadarnic la Sabatz. După ce au bătut pe ruși, i-a mincat iar pielea să mai mănunce bătaie de la Șerbi. Confirmarea evacuam Varşoviei Viena. Ziarul oficios ,Russki invalid“ recunoaşte acum, că s’a dispus evacuarea încetul cu încetul a Varşoviei. Observă insă, că aceasta este o măsură pur mecanică, pe care o prevede legea la apropierea inamicului. Oficiosul „Armoski jostnik‘ confirmă de asemenea evacuarea începută, observă însă, că deocamdată nu există o apropiată primejdie pentru Varşovia, cu toate că inamicul înaintează spre acest oraş dinspre nord şi dinspre sud. A vorbi acuma despre problema Varşoviei, este prematur. ■S După toate probabilităţile „Acţiunea Naţională“ nu va mai convoca nici o întrunire publică in cursul lunii Iulie. S. D. Const. Stere, şeful partidului liberal din Iaşi, a fost primit astăzi Marţi, la ora 3, In audienţă de M S. Regele. Conflictul Costinescu-Morţun tot n’a fost aplanat şi se pare chiar că d. Morţun ţine tot mai mult să provoace pe colegul său de la finanţe. Astfel aflăm că o anchetă din cele mai severe a fost orinduită de ministrul de interne pentru a se stabili întrucit d. Albu, prefect de Suceava, a tolerat unele contrabande in chestia exportului de cereale. SI După informaţiunile pe care le posedăm, lucrările pentru aducerea apei urmează cu mare activitate. Echipe de muncitori lucrează zi şi noapte şi probabil că Simbătă apa va fi distribuită în oraş. SS Universitatea din Iaşi a dobîndit un nou organ de publicitate. Este vorba de lucrările seminarului de sociologie şi Etică a facultăţii de litere şi filosofie din Iaşi, apărute în formă de revistă cu titlul de studii Sociologice şi Etice, sub direcţia d-lui Dimitrie Gusti, profesor universitar. Vom avea ocazia să revenim asupra acestei lucrări, din care a apărut volumele I şi II şi care sunt menite a ridica foarte mult prestigiul universităţei ieşene. SI Agenţii comisiei despărţire!1 au confiscat la brutarul Chirică 70 chilograme pline, găsit lipsă la cîntar. SS In strada Descălicătura s’au constatat trei cazuri de anghină difterică. Copii bolnavi au fost izolaţi. SS D. dr. N. Grigoriu, medicul primar al judeţului, a obţinut un congediu de două săptămîni. Dintre medicii comunali se află un congediu d. dr. Missir. SS Ziarul „Viaţa Nouă“ din Cernăuţi— tipărit, acum la Suceava—întră în anul al 4-lea de existenţă. S3 Numeroase persoane cari au afaceri—scriem„afaceri“ fără nici un echivoc—cu serviciul sanitar al oraşului ni se plîng că şeful acestui serviciu bruschează lumea fără nici' un motiv, repetînd necontenit: — Du te şi mă dă la gazetă !“ Iată-1 satisfăcut pe medicul şef. Dar să lase lumea în pace, că nu au toţi iaşanii chef să petreacă pe seama statului. SS D. Dr. Margulies a fost numit medicul companiei de biciclişti a regimentului 13 Ştefan cel Mare. 35 I. P S. S. Mitropolitul Moldovei a oficiat eri hramul mănăstirei Cetăţuia. 55 In Ţicăul de sus s’a constatat un caz de febră tifoidă. SS Societatea de sport şi gimnastică a cerut avizul prefecturei să-i admită să construiască obişnuitele sale colibe de la Ungheni. □ Diplomatele şcoalei de Gimnastică.Din ordinea clasificaţiei: Gavrilescu Alexandra, Butnărescu Elena, Dron Lucia, Dimitriu Florica, Drăguşanu Florica, Lohan Sabina, Vasilescu Coralia, Mancaş Margareta, Catană Artemisa, Vasiliu I. Elena, Vasiliu Maria, Creţescu Eufrosina, Antoniu Eufrosina, Antoniu Elvira, Brudea Florica, Todirescu Olga, Andronic Lucia, Vântu Elena, Constantinescu Iulia, Petrovici Adela, Codreanu Cezaria, Vasiliu M. Elena. SS Elevii liceului naţional, absolvenţi ai clasei a opta, au cerut direcţiunei liceului naţional, ca suma de 400 lei pe care s’au strădănuit şi au adunat-o în cursul anului, ca fond de escursiuni , prin reprezentaţii date de ei, să fie întrebuinţată în acest scop şi nu ţinută în saltarul biuroului sale. Directorul liceului le-a respins cererea spunîndu-le că deoarece au absolvit liceul, azi sunt studenţi şi nu vor mai face excursii din acest fond. SS Publicînd lista studenţilor din anul I care au trecut examenul de anatomie cu d. prof. dr. Fr. Rainer, s-au omis din eroare d-ra Maria Vexier şi d. Zamfir Henrich, Polingher Aurel şi Turtureanu T. SS Universitare.Au trecut examenele de licenţă: D-ra Elena Varduca, istorie şi triicologie, cu lucrările : Deosebirile fundamentale dintre evul mediu şi modern şi Comparaţie intre stilul doric şi cel ionic. — D-na Aneta Samsonovici în istorie şi franceză cu lucrările Ronsard şi formarea puterii papale. — La specialitatea filosofică d. C-tin Vuza cu lucrările de teză: Criteriul adevărului după Descartes şi Principiul relativităţii din punct de vedere psihologic şi logic. Din istorie şi limba franceză — d-ra Maria Ştefănescu cu lucrări de teză: Lamartine,poéte lyrique şi reforma istorică. — D-ra Natalia Comăniţă în istorie cu lucrările : deosebirile dintre Evul mediu şi modern şi Continuitatea romînilor în Dacia. — Gheorghiude Ştefan, în istorie şi geografie cu lucrările : factorii care determină clima unui loc şi deosebirile dintre evul mediu şi modern. — Gh. Creţan în istorie: deosebirile fundamentale între evul mediu şi modern şi cultura greacă în timpul lui Pericle. — Popovici Panaîte îrn filologie , modernă cu lucrările : Ce rol joacă baza de articulaţie în schimbarea limbilor, mai ales în formarea lămurită a dialectelor ? Cite baze de articulaţie se observă la popoarele europene d. p. d. v. ai fiziologiei sunetelor ? 51 D-nii maior Cantoniade şi capitala Prodan, ataşaţi militari ai ţărei pe lingă guvernul rusesc, au sosit aseară în localitate, venind din Petrograd. Ambii ataşaţi au plecat aseară la Bucureşti. S. D. dr. Imervohl, medic comunal a cerut închiderea cofetăriilor Cuza Vodă no. 1, Cuza Vodă no. 28, până ce vor fierbe apa pe care o pun în consumaţiune. S3 Duminică a avut loc la grădina Leagănul fluturelui, o serbare dată de societatea funcţionarilor C. F. R. SS La licitaţia ţinută azi la prefectură pentru clădirea localului administraţiei plăşei Podul-îioaie, s’a adjudecat asupra d-lui Bereu Swartz cu 14 la sută sub deviz. S3 De la 1 Iulie prefectura de judeţ a admis dreptul la vînat. Au cerut dreptul de a vina d-nii Pogonat, Tufli, căpitan Chiriţa şi Ernest Ceaur Aslan. SE Senatul universitar de Iaşi se întruneşte astăzi pentru a lua cunoştinţă de raportul prezidentului comisiunei înaintea căreia au trecut concursul candidaţii pentru medicină operatorie. Raportul este favorabil d-lui colonel Butoianu. Interesant este că ceilalţi candidaţi au depus un protest îin care preşedintele este acuzat că a falsificat cu intenţie actele pentru a prezenta raportul favorabil dlui colonel Butoianu. SS D-ra Elena Varduca a trecut, magna cum laude, examenele de licenţă în litere. S3 Şeful pescăriei statului a confiscat la pescarul Altăr 20 kilograme peşte. S3 Agenţii poliţiei au arestat eri pe Constantin Trandafir, bănuit a fi autor al unor mari furturi. S3 In comunele Ungheni şi Bosia s’au distribuit ori ajutoare la familiile concentraţilor. 35 D. dr. Fior, medic şef al oraşului a obţinut un concediu de 15 zile, cu începere de mîine 1 Iulie. D-sa va fi înlocuit în acest timp prin d. dr. Imervohl. SS D. colonel Palauz, medicul șef al corpului IV de armată, se retrage pe ziua de 1 Iulie. SS D. N. Stamboliu, oficiant la Centrala telefonică, a fost detașat pe o lună de zile la Govora, cu începere de la 1 Iulie. SS De cîtăva vreme se află încazarmaţi la Reg. 7 roşiori un mare număr de schimbaşi şi deşi serviciul este suspendat, oamenii aceştia în mare parte muncitori sunt încă menţinuţi concentraţi. Noi credem că ar fi timpul ca autorităţile militare să elibereze pe schimbaşii în chestiune, cari, suntem siguri, ar putea aduce în acest caz mai mult folos, decît stînd fără să facă nici o treabă. Se primesc la administraţia ziarului nostru abonamente de viligiatură. ANUNȚURI Un rând pag.11, 50 b. o . . o IV. 40 „ ABONAMENTE Un an ... 20 lei 6 luni ... 10 lei BANI Administraţia » Tipografia H. Goldiscr, Ieşi, Teleforme, 16-Anul XII—No. 2507.—Mercur 11 Iulie 4915 I BANI I I I